Anulare act administrativ . Sentința 61/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALA, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 61
Ședința publică din 22 februarie 2010
PREȘEDINTE: Artene Doina
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea acțiunii în contencios administrativ formulată dereclamanta Asociația,cu sediul în comuna, sat nr. 300, județul S în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Agenția Domeniilor Statului B, SC SA F - prin S, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S și Comisia Comunală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 8 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru 15 februarie 2010, apoi pentru astăzi 22 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14 iulie 2009, reclamanta Asociația cu sediul în com., jud. S în contradictoriu cu: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Agenția Domeniilor Statului B, F reprezentată de lichidator judiciar S, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S și Comisia Comunală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a solicitat:
- pct.1 să se constate refuzul nejustificat al Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a soluționa în termenul legal plângerea reclamantei, înregistrată sub nr. 3482/2008 - capăt de cerere la care reclamanta a înțeles să renunțe la judecată conform precizărilor acțiunii depuse la dosar la 22 octombrie 2009 ( fila 164 dosar);
- pct. 2 să se dispună anularea Ordinului nr. 142 din 15 noiembrie 1999 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației și a actelor subsecvente;
- pct. 3 să se dispună obligarea Comisiei Județene S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să solicite de la pentru a fi transmise Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991în vederea punerii efective în posesie, suprafețele de teren pentru care s-a reconstituit reclamantei dreptul de proprietate, conform Hotărârilor nr. 13055/1991 și 8744/1993;
- pct. 4 obligarea ca în conformitate cu prevederile art. 7 (7) din Legea nr. 268/2001 și art. 9 - 10 din HG626/2001 la predarea pe bază de protocol încheiat cu Comisia comunală în vederea punerii în posesie a celor îndreptățiți, a terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că, prin adresa nr. - din 9 septembrie 2008, a comunicat reclamantei Ordinul criticat împotriva căruia a formulat plângere prealabilă nesoluționată în termenul legal ("tăcerea administrației publice") potrivit adresei nr. - din 16 ianuarie 2009.
A mai arătat că, Ordinul criticat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ și întrucât: nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României; nu a fost comunicat persoanelor juridice vizate, actul administrativ este inexistent.
Reclamanta a formulat critici care vizează și legalitatea actului, sens în care a arătat că: actul nu este semnat de ministru; nu are avizul Ministerului Justiției conform art. 24 (1) din nr.HG 851/1997; nu a fost predat la arhiva; contravine legilor și hotărârilor pe baza cărora a fost emis: art. 4 din nr.HG 517/1999; art. 35 din Legea nr. 18/1991, art. 10 din Legea nr. 213/1998; paginile Anexei nu sunt semnate și ștampilate; încalcă dispozițiile art. 481 cod civil și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția CEDO întrucât dispune exproprierea reclamantei fără o justă și echitabilă despăgubire; nu au fost întocmite actele premergătoare emiterii actului nu a fost motivat și nu a fost depus la minister pentru a fi comunicat direcțiilor agricole.
Reclamanta a formulat critici care vizează și netemeinicia, inoportunitatea și lipsa scopului licit a actului criticat prin invocarea art. 645 și respectiv art. 492 Cod civil.
În întâmpinarea depusă la dosar (fila 87)Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava în soluționarea capătului de cerere privind obligarea acestei Comisii să solicite de la suprafața de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Hotărârii nr. 13055/1991 și 8744/1993 și să transmită aceste informații Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 ( petitul 4 din acțiune) întrucât această cerere cade sub incidența Legii nr. 18/1991 care stabilește competențe speciale, respectiv aceste cereri sunt date în competența de primă instanță a Judecătoriei.
Pe fondul cauzei, a arătat că acest capăt de cerere este nefondat.
În întâmpinările depuse la dosarMinisterul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B,a invocat în principal următoarele excepții: lipsa de interes a reclamantei și lipsa calității procesuale active: reclamanta nu face dovada unei identități între persoana reclamantă și cel care este titularul dreptului pretins și nici a faptului că obiectul acțiunii este unul licit, posibil, determinat, că interesul este legitim, juridic, născut, actual, personal, direct; tardivitatea acțiunii raportat la data emiterii Ordinului criticat: 15.11.1999, data formulării plângerii prealabile - 13.10.2008 și incidența art. 11(1) lit. c din legea nr. 554/2004; inadmisibilitatea cererii privind constatarea refuzului acțiunii autorității de a răspunde la plângerea reclamantei (pct.1 petit) întrucât această cerere nu se circumscrie ipotezei reglementate de art. 8 din Legea 554/2004; necompetența materială a Curții de Apel Suceava, în soluționarea cererii de la pct. 3 petit, cererea fiind de competența Judecătoriei conform competențelor speciale prevăzute de Legea nr. 18/1991.
Pe fondul cauzei, a arătat că totalitatea criticilor evocate în acțiune sunt nefondate.
În întâmpinarea depusă la dosar (107)Agenția Domeniilor Statului B,a invocat în principal excepția lipsei calității sale procesuale pasive raportat la solicitările reclamantei.
Pe fondul cererii reclamantei prev. la pct. 3 petit, a arătat că în raport de Legea 268/2001 și nr.HG 626/2001 care reglementează activitatea acestei autorități, îndeplinirea formalităților în vederea transmiterii către comisiile locale, pe bază de protocol, a terenurilor agricole aflate în domeniul privat al statului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate a persoanelor îndreptățite și a punerilor în posesie se face cu respectarea unei proceduri speciale administrative și nu în maniera cerută de reclamantă.
În întâmpinarea depusă la dosar (fila 152)Comisia Comunală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991,a confirmat în totalitate apărările reclamantei, sens în care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Din verificările lucrărilor dosarului Curtea reține următoarele:
Cu privire laexcepțiile invocatede autoritățile pârâte în întâmpinările depuse la dosar, Curtea reține următoarele:
Ordinul nr. 142 din 15 noiembrie 1999 a fost emis în baza nr.HG 517/1999 și a dispus potrivit art. 1 "delimitarea suprafețelor de teren agricol sau teren aflat permanent sub de apă din domeniul public sau privat al statului, aflate în administrația societăților comerciale pe acțiuni din agricultură și industria alimentară, conform anexei care face parte integrantă din Ordin".
La poziția 560 din Anexa la Ordin, figurează și F cu suprafața de 685 ha teren aflat sub de apă și care aparținea la acea dată domeniului public al statului (f 10,11 dosar).
Asociației "" - cu sediul în, jud. Sis -a acordat personalitate juridică potrivit Încheierii nr. 2/A din 27.06.2005 a Judecătoriei Fălticeni, ( 172) iar potrivit actelor constitutive, această asociație este "o organizație cu caracter profund comunitar, independentă de partidele politice și guvern" iar principalele sale activități sunt: parteneriat cu autoritățile publice locale, Oficiu de cadastru și Publicitate Imobiliară și alte activități competente, în vederea dobândirii, redobândirii, recunoașterii și a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate sub de apă sau în imediata vecinătate a iazurilor (ferme piscicole) de pe raza comunei, jud. S și administrarea, exploatarea și valorificarea colectivă a acestor suprafețe de teren ( fila 176 dosar).
Potrivit Hotărârilor nr. 13055/1991 și nr. 1285/2004 Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a reconstituit dreptul de proprietate pentru diverse suprafețe de teren, în favoarea persoanelor nominalizate în tabelul de la fila 158 dosar și care pretind că autoritățile refuză nejustificat punerea lor în posesie întrucât terenul se află sub de apă în perimetrul F și
Demersul acestor persoane, adresat atât autorităților cât și instanțelor judecătorești, având drept finalitate punerea lor în posesie cu terenurilor astfel reconstituite, a fost încredințat reclamantei - carejustifică astfel interesîn promovarea acțiunii dedusă judecățiiși calitate procesuală activă.
Potrivit art. 11 cap. II Partea a IV a Regulamentului de organizare și funcționare Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Agenția Domeniului Statului este instituție specializată care realizează privatizarea societăților comerciale cu profil agricol, constituite în conf. cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și concesionarea terenurilor cu destinație agricolă proprietate publică și privată a statului, administrate de aceste societăți și în raport de atribuțiile date acestei autorități prin Legea de înființare nr. 268/2001, de faptul că deși această instituție de interes public se află în subordinea, are personalitate juridică și în raport de obiectul cererii reclamantei formulată la pct. 3 din petit,Agenția Domeniului Statului - justifică calitatea procesuală pasivăîn prezenta cauză.
și complexul proces de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane îndreptățite conform Legii nr. 18/1991 - cu modificările ulterioare - presupune, printre altele - și interacțiunea între diverse instituții sau autorități cu competențe legale în acest sens, și care urmăresc: stabilirea persoanei îndreptățite la reconstituire, întinderea și delimitarea terenului - obiect al reconstituirii și în final, punerea în posesie a persoanei cu terenul indicat în titlul de proprietate astfel obținut.
În cadrul acestui proces, nu toate demersurile întreprinse sunt supuse normelor de competență instituite de Legea 18/1991 (așa cum greșit susține Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale), ci unele creează raporturi juridice administrative supuse regulilor (inclusiv cele de competență) instituite de Legea nr. 554/2004.
Astfel, etapele și condițiile de încheiere a protocoalelor de predare - primire a terenurilor cu destinație agricolă între Agenția Domeniilor Statului și Comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt reglementate de Normele emise de Agenția Domeniilor Statului în executarea HG626/2001, presupune o procedură administrativă (aspect confirmat și în întâmpinarea Agenției Domeniilor Statului - 122) ce poate fi supusă cenzurii de legalitate a instanței de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004, așa încâtexcepția de necompetențămaterială a Curții de Apel Suceavaîn soluționareapct. 3, 4 din petit(precizate la 164)va fi respinsă ca nefondată.
Din lecturarea Ordinului supus analizei cât și al anexei sale, Curtea constată că suntem în prezența unuiact administrativ individual- (și nu unul cu caracter normativ cum susține asociația reclamantă) - pentru argumentul că, reprezintă o manifestare de voință a Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale dată în aplicarea HG517/1999, care creează, modifică și stinge drepturi și obligații în beneficiul/sarcina unor persoane dinainte determinate.
Ordinul analizat, delimitează printre altele și suprafața de 685 ha. teren - aflat sub luciul de apă, în domeniul public al statului și în administrarea F (poziția 560 Anexă Ordin) și dispune direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene să comunice Ordinul, societăților comerciale pe acțiuni din domeniu ( 11, 12 dosar).
Calificarea acestui act administrativ ca fiind unul individual este susținută și de Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale în întâmpinarea depusă la dosar, în contextul invocării și argumentării excepției privindtardivitatea acțiuniiîn raport de termenul prevăzut de art. 11 (1) lit. c din Legea 554/2004, excepție pe care Curtea o găsește ca fiindnefondatăpentru următoarele considerente:
Cu adresa Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. - din 09 septembrie 2008 a fost comunicat reclamantei Ordinul contestat, plângerea prealabilă a fost expediată la data de 09 octombrie 2008, răspunsul autorității fiind expediat cu adresa nr. - din 16 ianuarie 2009 iar acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 15 iulie 2009, astfel încât termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 11 (1) lit. C din Legea 554/2004 nu a fost depășit.
În condițiile în care, reclamanta a renunțat la cererea de la pct. 1 din petitul acțiunii sale, excepția privind inadmisibilitatea acestei cereri a rămas fără obiect.
Cu privire lafondul acțiuniipromovată de reclamantă, Curtea reține următoarele:
Potrivit considerentelor evocate mai sus, Curtea a calificat Ordinul criticat ca fiind un act administrativ individual.
Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede în art. 11 (3) că actele normative, cu excepția legilor și ordonanțelor intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară iar actele individuale își produc efectele de la data comunicării lor.
Este adevărat că art. 108 (4) din Constituția României consacră cazul "actului inexistent" în sensul că, nepublicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului atrage inexistența lor.
Din această perspectivă, criticile reclamantei care evocă teoria actului inexistent precum și obligativitatea publicării în Monitorul Oficial al Ordinului în litigiu, sunt nefondate, Ordinul în discuție nefăcând parte din categoria actelor administrative vizate de normele legale menționate mai sus, el fiind calificat drept un act administrativ individual.
Din verificarea Ordinului și anexelor sale se poate observa că poartă semnătura ministrului de resort, iar criticile reclamantei care vizează încălcări ale Decretului 16/1976 referitor la aprobarea Metodologiei generale de tehnică legislativă pentru pregătirea și sistematizarea proiectelor de acte normative (act normativ în vigoare la data emiterii Ordinului) cât și ale HG851/1997 (lipsa avizelor inclusiv cel al Ministerului Justiției) - Curtea le va respinge ca nefondate, în condițiile în care cele două acte normative impun respectarea aos erie de cerințe ce vizează pregătirea, elaborarea și adoptarea actelor normative și nu a celor individuale cum este cazul Ordinului în litigiu.
Din verificarea lucrărilor dosarului, nu s-au putut identifica dovezi care să ateste comunicarea Ordinului instituțiilor vizate de art. 3 din Ordin, însă, Ordinul și-a produs efectele pe deplin în sensul că în executarea lui, Agenția Domeniilor Statului a transmis în administrare Companiei Naționale de Administrare a Fondului terenurile vizate de Ordin, sens în care a fost încheiat Protocolul de predare - primire nr. 5767/2005 (23,32) așa încât, și sub acest aspect, criticile reclamantei sunt nefondate.
Legalitatea și oportunitatea actelor administrative sunt controlate de organele administrației publice emitente și de cele ierarhic superioare, care pot dispune revocarea și respectiv, anularea actelor administrative ilegale și inoportune. În ce privește controlul exercitat de către instanțele judecătorești, acestea pot verifica numai legalitatea actelor administrative nu și oportunitatea acestora.
Cu privire la criticile reclamantei ce vizează verificarea de către instanță a conformității Ordinului cu conținutul și scopul legii sau cu interesul public urmărit de lege, sens în care, a susținut că, în esență, Ordinul reprezintă "o expropriere" a persoanelor care au obținut titluri de proprietate în baza Legii 18/1991, Curtea le găsește ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârile nr. 13055/1991 și respectiv nr. 1285/2004 Comisia Județeană S pentru Aplicarea Legii 18/1991 a recunoscut persoanelor îndreptățite (înscrise în tabelul 158) dreptul la reconstituirea proprietăților pentru suprafața de aproximativ 210 ha teren situat pe raza comunei și aflat sub de apă.
Reclamanta - ca reprezentantă a intereselor acestor persoane titulare ale dreptului de proprietate astfel reconstituit - invocă impedimente cu privire la punerea în posesie cu aceste terenuri sau cu privire la stabilirea și respectiv plata dividendelor corespunzătoare, solicitări ce nu au legătură cu legalitatea Ordinului în discuție și care pot fi valorificate pe calea acțiunilor reglementate de Legea 18/1991 și nu în prezenta cauză.
Cu privire la cererea reclamantei menționată la pct. 3 și 4 din petit, având în vedere instituirea unei proceduri speciale administrative pentru transmiterea situației terenurilor în vederea punerii în posesie conform Legii 18/1991 și respectiv pentru încheierea protocoalelor cu Agenția Domeniilor Statului - proceduri aprobate de Consiliul de Administrație al Agenției Domeniilor Statului conform HG626/2001, ce nu a fost urmată de reclamantă, Curtea va respinge și aceste solicitări.
Așa fiind, și pentru criticile expuse, Curtea va respinge ca nefondată acțiunea reclamantei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘT E:
Respinge ca nefondate excepțiile.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată dereclamanta Asociația,cu sediul în comuna, sat nr. 300, județul S în contradictoriu cupârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Agenția Domeniilor Statului B, SC SA F - prin S, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S și Comisia Comunală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2010.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex. 6/19.03.2010
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina
