Anulare act administrativ . Sentința 610/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.610/CA
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
Grefier - -
S-a luat în examinarecererea de suspendareformulată în contencios administrativ și fiscal de reclamanta - SRL, cu sediul în stațiunea, Hotel, cam.8, județ C în contradictoriu cu pârâta F - P C - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ C, cu sediul în C, B-dul - nr.18, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Cererea de suspendare este motivată, legal timbrată, timbrată cu suma 4 lei conform chitanței seria /-. - - PJ din 24.09.2009 a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar 0,50 lei.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefierul de ședință care învederează că reclamanta nu a făcut dovada achitării cauțiunii. Reclamanta a solicitat judecata în lipsă conform disp. art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra cererii de suspendare de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA reclamanta - SRL a învestit instanța, în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice, solicitând suspendarea executării actelor administrative respectiv decizia de impunere nr.571/27.07.2009, decizia 572/27.07.2009, decizii emise în baza raportului de inspecție fiscală din 27.07.2009.
Se arată în motivare că în urma controlului fiscal efectuat la societatea reclamantă s-a întocmit raportul de inspecție și au fost emise deciziile nr.571 și 572/27.07.2009 ce constituie acte administrative în accepțiunea art.41 Cod proc.fiscală.
Invocă reclamanta nelegalitatea deciziilor motivat de faptul că, nu există vreo prevedere legală referitoare la verificarea prealabilă a legalei funcționări a contractanților astfel încât să se rețină vreo culpă în sarcina societății cu privire la documentele fiscale emise de o altă societate și pe care reclamanta le-a onorat la plată.
Totodată, se susține și nelegalitatea raportului de inspecție întrucât datele, din partea introductivă a raportului referitoare la structura capitalului social și la persoana împuternicită - administratorul, sunt eronate nefiind conforme situației juridice actuale a societății.
Reclamanta apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 respectiv existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente care ar putea fi prevenită doar prin suspendarea executării actelor menționate.
În ceea ce privește cazul bine justificat se arată că motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate reprezintă aspecte de natură să dovedească această condiție. Astfel, atâta vreme cât facturile emise de prestatorii societății au avut la bază relații contractuale, iar aceste contracte s-au executat este firesc ca aceste sume să fie deductibile iar deciziile de stabilire a obligaților de plată suplimentare să nu fie legale.
Apreciază reclamanta că și cea de-a doua condiție prevăzută de art.14 respectiv, prevenirea unei pagube iminente este îndeplinită întrucât, prin deciziile a căror suspendare s-a solicitat au fost constatate obligații de plată suplimentare cu privire la care nu există nicio certitudine și niciun temei legal iar, executarea în aceste condiții a procesului verbal de control ar perturba grav activitatea societății.
Pârâta și-a precizat poziția procesuală în întâmpinare în sensul respingerii cererii de suspendare.
Analizând cererea de suspendare Curtea reține:
Reclamanta a învestit instanța, în procedura contenciosului administrativ și fiscal, cu soluționarea cererii de suspendare a deciziilor de impunere prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare în sumă de 1.116.113 lei reprezentând taxa impozit pe profit.
Art.215alin.2 din Codul d e procedură fiscală prevede posibilitatea suspendării executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii 554/2004,cu condiția de a se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.
Astfel, deși cererea de suspendare se formulează în temeiul normei generale de contencios, dispozițiile fiscale speciale aplicabile actului administrativ fiscal impun condiția achitării unei cauțiunii. Cuantumul cauțiunii, în cazul cererilor evaluabile, este lăsat la latitudinea instanței legiuitorul stabilind doar limita maximă respectiv de 20% din suma contestată.
În conformitate cu prevederile art. 215 alin.2 din Codul d e procedură fiscală instanța a stabilit, la termenul din 12.10.2009, în sarcina reclamantei plata unei cauțiuni în cotă de 10% iar la termenul din 09.11.2009 s-a cuantificat cauțiunea la suma de 111.611lei.
Deși s-a acordat un termen în acest sens iar reclamanta a fost citată cu mențiunea achitării cauțiunii, aceasta nu a făcut dovada achitării cauțiunii.
Cum, reclamanta nu a făcut dovada achitării cauțiunii stabilite de către instanță, condițiile art.215 alin 2 din Codul d e procedură fiscală nefiind îndeplinite cererea de suspendare va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respingecererea de suspendareformulată în contencios administrativ și fiscal de reclamanta - SRL, cu sediul în stațiunea, Hotel, cam.8, județ C în contradictoriu cu pârâta F - P C - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ C, cu sediul în C, B-dul - nr.18, județul
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 7 decembrie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
10 decembrie 2009
red.jud.- 12.01.2010
4ex/12.01.2010
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea
