Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.577/CA
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă - ADMINISTRAȚIA FLUVIALĂ A DE -RA G, cu sediul în G,-, județul G, împotriva sentinței civile nr.1681/14.08.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B,-, județul B, domiciliat în localitatea, județul T,cu domiciliu în T,-, -.C,.4,.19, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliată în T, str.-, nr.19, -.D,.10, județul T, și cu domiciliul în T,-, județul T, cu domiciliul în T,-,.10,.B,.13, județul T, cu domiciliul în T,-, -.A,.15, județul T, cu domiciliul în T,-, județul T, domiciliat în T,-,.4,.A,.18, județul T și, domiciliat în,-, județul T, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 noiembrie 2009, și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 30.XI.2009; 7. XII. 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.794/88/29.04.2009 la Tribunalul Tulcea, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta Administrația Fluvială a de - G pentru ca prin hotărârea pronunțată să se dispună suspendarea executării deciziei nr.84/13.04.2009 emisă de -
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin decizia nr.84/13.04.2009 pârâta Administrația Fluvială a de - Gad esființat Sectorul T, pendinte de - G, începând cu data de 13.04.2009.
În temeiul art.4 din decizia nr.84/2009 pârâta a notificat toți salariații T de faptul că le-a fost modificat locul muncii și au fost "trecuți" în cadrul.
Din considerentele ce au determinat desființarea T, rezultă că a intervenit o nouă structură organizatorică, deci o reorganizare.
Au arătat în continuare reclamanții că singurul temei ce motivează în drept emiterea deciziei este art.19 al.2 din HG nr.492/2003 potrivit cu care directorul general are dreptul generic de a emite decizii.
Totodată, în temeiul art.7 din Legea nr.554/2004, reclamanții au sesizat emitentul actului administrativ, solicitând revocarea lui pentru motive de nelegalitate.
Au apreciat reclamanții că emiterea deciziei atacate a fost efectuată cu încălcarea prevederilor Codului muncii și ale contractului colectiv de muncă.
Art.65 din Codul muncii și art.78 din prevăd că procedura reorganizării trebuie să aibă o cauză reală și serioasă, precedată de o justificare tehnico-economică.
Justificarea tehnico-economică trebuia comunicată sindicatului și împreună cu obiecțiunile și propunerile acestuia, să facă obiectul analizei și avizării Consiliului de Administrație.
Pârâta trebuia să comunice către sindicat motivele reorganizării activității cu 45 de zile înainte de termenul de efectuare a restructurării, lucru pe care nu l-a realizat.
Au susținut reclamanții că decizia atacată cuprinde dispoziții contradictorii, în sensul că art.1 prevede desființarea T începând cu 13.04.2009, iar în art.3 continuă să facă vorbire de cele două subunități ( T și ).
Totodată, decizia nu are caracter executoriu, în sensul că la art.6 precizează că desființarea T va fi consemnată într-un protocol semnat de central, prin urmare, nu produce efecte juridice față de T și personalul salariat al acesteia.
Au apreciat reclamanții că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ atacat, în sensul că există un caz bine justificat și se impune prevenirea unei pagube eminente determinat de consecințele sociale și materiale deosebite rezultate din punerea în executare a actului. În acest sens s-a arătat că schimbarea locului de muncă și incertitudinea indusă privitoare la felul muncii și salariu ar fi pus reclamanții în imposibilitatea de a mai realiza venituri.
Au mai arată reclamanții și faptul că au formulat acțiune în temeiul Legii nr.554/2004 prin care au solicitat anularea deciziei nr.84/13.09.2009 emisă de către pârâtă și de asemenea, anularea hotărârii Consiliului de Administrație al - G din data de 10 aprilie 2009, acțiune ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului Tulcea.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus în copie decizia nr.84/13.04.2009, plângerea administrativă adresată conducerii pârâtei, adresele nr.129/9.04.2009, 130/9.04.2009, 134/13.04.2009, 136/14.04.2009, răspunsuri ale salariaților la notificarea pârâtei, prin care li se aducea la cunoștință modificarea locului muncii, cererea adresată sindicatului nr.7/16.04.2009, contractul colectiv de muncă pentru perioada 2008 - 2012.
Cu adresa nr.13135/13.05.2009 pârâta Administrația Fluvială a de - Gaf ormulat întâmpinare invocând excepția prematurității acțiunii motivat de faptul că reclamanții nu au așteptat trecerea termenului de 30 de zile de la data formulării plângerii administrative nr.11477/28.04.2009, pentru a primi răspuns.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, apreciindu-se legalitatea și temeinicia actului administrativ atacat.
A susținut pârâta că prin măsurile de protecție socială pe care le-a aplicat regia față de reclamanți precum și prin demersurile efectuate la. T și Direcția de Muncă și Protecție Socială T, reclamanților le-au fost respectate toate drepturile legale și nu au fost vătămați în vreun drept de al lor sau privați de vreun drept legitim prin punerea în aplicare a deciziei ntr.84/13.04.2009.
Totodată, pârâta a depus la dosarul cauzei în copie actele care au stat la baza emiterii deciziei atacate.
La data de 12.05.2009 reclamanții, și au formulat cereri prin care au solicitat instanței să se ia act că renunță la judecata cauzei.
La termenul de judecată din data de 6.08.2009 pârâta, prin reprezentatul său a învederat instanței faptul că nu a mai susținut excepția prematurității cererii întrucât reclamanții au primit răspuns la plângerea administrativă formulată în temeiul art.7 din Legea nr.554/2004.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Suspendarea executării actului administrativ se poate dispune, în temeiul art.15 din Legea nr.554/2004, numai în măsura în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.14 al.1 din lege și anume:
- existența unui caz bine justificat, care poate fi reținut în situația în care, din împrejurările cauzei, ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate;
- prevenirea producerii unei pagube eminente, definită de art.2 al.1 lit.ș din Legea nr.554/2004, condiție a cărei îndeplinire poate fi reținută în situația în care executarea actului administrativ le-ar produce reclamanților un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
În cauza dedusă judecății condițiile stipulate de către legiuitor au fost îndeplinite prin existența atât a unui caz bine justificat cât și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, deoarece executarea actului administrativ le-ar fi produs reclamanților un prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării actului, date fiind implicațiile sociale și materiale deosebite determinate de o eventuală desfacere a contractului de muncă sau schimbarea locului de muncă și de imposibilitatea realizării unor venituri din salariu necesare traiului pentru reclamanți și familiile lor.
Totodată, s-a mai reținut și faptul că reclamanții au formulat acțiune în contencios administrativ, prin care au solicitat anularea deciziei nr.84/13.04.2009 emisă de către pârâtă, acțiune ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului Tulcea.
Pentru aceste considerente, a fost admisă cererea și s-a dispus suspendarea executării deciziei nr.84/13.04.2009 emisă de Administrația Fluvială a de - G până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în fond înregistrată sub nr- de către Tribunalul Tulcea.
În temeiul art.246 Cod proc.civilă s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților, și, având în vedere cererile formulate de acești reclamanți la data de 12.05.2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta RA Administrația Fluvială a de G, solicitând, în principal, casarea deciziei atacate ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă material și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Galați - secția de contencios administrativ, iar în subsidiar a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
În motivele sale de recurs a invocat recurenta excepția necompetenței materiale a Tribunalului Tulcea în soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ contestat, susținând că aparține competența materială de soluționare a acestei cereri curții de apel, în considerarea calității sale de autoritate publică centrală.
Pe fondul recursului au fost expuse considerentele recurentei pârâte privind inexistența condițiilor cerute de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv lipsa unui caz bine justificat și a iminenței producerii unei pagube prin executarea deciziei nr. 84/13.04.2009 a
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 10 și 14 din legea nr. 554/2004, art. 3 din Legea nr. 15/1990, art. 2 din HG nr. 492/2003, art. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al G, precum și pe dispozițiile art. 3041proc. civ. art. 304, punctele 3 și 9 proc. civ.
Legal citați, intimații reclamanți, au formulat întâmpinare în cuprinsul căreia au susținut că autoritatea emitentă a deciziei contestate nu face parte din rândul celor centrale, întrucât nu se arată în HG nr. 492/2003 decât că emitentul este o regie de interes național, fără a se putea pune semnul egalității între această sintagmă și cea de autoritate publică centrală.
Un alt argument al intimaților reclamanți în susținerea faptului că emitentul actului a cărui suspendare s-a solicitat nu este o autoritate publică centrală este acela că salariații săi nu au statut de funcționari publici, iar recunoașterea competenței materiale a Tribunalului Tulceaa fost recunoscută prin neinvocarea de către pârâtă a acestei excepții în fața primei instanțe.
Pe fondul recursului, în susținerea caracterului întemeiat al cererii de suspendare, au reiterat intimații reclamanți motivele de fapt și de drept pentru care au solicitat instanței să dispună suspendarea actului administrativ contestat, apreciind ca legală și temeinică soluția pronunțată în primă instanță de Tribunalul Tulcea.
Examinând cu prioritate motivul de ordine publică privind necompetența materială a Tribunalului Tulcea în cererea de suspendare a deciziei nr. 84/13.04.2009 a G, Curtea reține caracterul fondat al recursului, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Tribunalul Tulceaa fost investit cu cererea de suspendare a deciziei nr. 84/2009 emisă de Regia Autonomă Administrația Fluvială Dunărea de
Emitenta actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat întrunește caracterele unei autorități publice centrale, dat fiind faptul că prerogativele sale exced sferei interesului public local sau județean, fiind singura instituție abilitată să funcționeze " în scopul asigurării condițiilor de navigație pe căile navigabile interioare și pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului român din convențiile și acordurile internaționale la care România este parte și care i-au fost încredințate prin delegare de competență de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, în conformitate cu legislația în vigoare."(art. 5 din regulamentul de organizare și funcționare a RA- G, anexă la HG nr. 492/2003)
Pornind de la reglementarea dată prin Constituția României administrației publice centrale, prin care, la art. 116, alin. 2 se arată că "lte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome", Curtea reține că recurenta pârâtă este o regie autonomă de interes național înființată prin hotărâre de guvern în subordinea Ministerului Transporturilor și, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, după cum reiese din interpretarea coroborată a prevederilor art. 3 din Legea nr. 15/1990, ale art. 2 din HG nr. 492/2003 și ale art. 5 și 6 din regulamentul de organizare și funcționare al regiei.
Pentru aceste considerente, cu aplicarea dispozițiilor art. 10, alin. 1 și 3 din legea nr. 554/2004, Curtea reține competența sa materială în prima instanță, dată fiind situarea domiciliului intimaților reclamanți în raza sa de competență, urmând ca, în raport de dispozițiile art. 312 proc. civ. și 304, pct. 3 proc. civ. să fie admis recursul declarat de RA G, casată sentința civilă nr. 1681/14.08.2009 a Tribunalului Tulcea, cu consecința admiterii excepției de necompetență materială a instanței care a pronunțat hotărârea casată și declinării cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă - ADMINISTRAȚIA FLUVIALĂ A DE -RA G, cu sediul în G,-, județul G, împotriva sentinței civile nr.1681/14.08.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B,-, județul B, domiciliat în localitatea, județul T,cu domiciliu în T,-, -.C,.4,.19, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliată în T, str.-, nr.19, -.D,.10, județul T, și cu domiciliul în T,-, județul T, cu domiciliul în T,-,.10,.B,.13, județul T, cu domiciliul în T,-, -.A,.15, județul T, cu domiciliul în T,-, județul T, domiciliat în T,-,.4,.A,.18, județul T și, domiciliat în,-, județul T, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța.
Casează sentința recurată și declină cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
Trimite cauza spre înregistrare în sistem de repartiție aleatorie la Curtea de apel Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și maritim fluvial, complete specializate în contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
08 decembrie 2009
jud.fond.
red.dec.jud.
4ex/12.01.2010
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
