Anulare act administrativ . Decizia 656/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.656/CA/2009 -
Ședința publică din 3 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de reclamanta -" "SRL cu sediul în O,-,.48, jud. B în contradictoriu cu intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ cu sediul în O,-, jud. B împotriva sentinței nr.385/CA din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect - anulare act administrativ -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta reclamantă -" "SRL O - avocat, în baza împuternicirii avocațiale emise de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind intimata pârâtă AJOFM
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 22 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.- din 26.06.2009 plus 0,15 lei timbru judiciar, intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Instanța, pune în vedere reprezentantei recurentei faptul că, recursul nu este ștampilat și drept urmare apreciază că, se impune a se complini lipsurile constatate.
Reprezentanta recurentei învederează instanței că până la pronunțarea hotărârii va proceda la ștampilarea recursului. Nu mai are alte cereri, solicită cuvântul asupra recursului.
Instanța, sub rezerva că până la sfârșitul dezbaterilor recurenta va proceda la completarea lipsurilor constatate, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, fără cheltuieli de judecată.
După luarea cauzei, dar înainte de terminarea dezbaterilor, se prezintă reprezentanta recurentei care procedează la ștampilarea recursului declarat, fiind astfel complinite lipsurile constatate cu privire la acest aspect.
CURTEA D APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.385/CA 19 mai 2009, Tribunalul Bihora respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în O,-,.48, jud.B, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ B, cu sediul în O,-, jud.B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform disp.art.80 din 76/2002, "angajatorii care încadrează în muncă pe durata nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent: a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii; b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal; c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior", iar potrivit disp.art.83 din același act normativ, "angajatorii care încadrează absolvenți în condițiile art. 80 sunt obligați să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puțin 3 ani de la data încheierii. Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenților, anterior termenului prevăzut la alin. (1), sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare absolvent, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din următoarele motive: a) încetarea raportului de munca în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. c), e) si f) si art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare".
Pentru a beneficia de facilitatea oferită de legiuitor prin textul de lege menționat mai sus, reclamanta a angajat în muncă pe numita, proaspăt absolventă a unei forme de învățământ, organizat conform legii, încheind în acest sens contractul individual de muncă înregistrat sub nr.22/11.11.2005 și convenția nr.313A/24.11.2005, aflată la fila 17 dosar, prin care pârâta AJOFM B s-a obligat să efectueze plățile în conformitate cu prevederile art.80 din Legea nr.76/2002 în favoarea reclamantei - SRL, iar aceasta din urmă se obliga se mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanei absolvente a unor instituții de învățământ pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la data încadrării în muncă. Totodată, conform pct.4 din aceeași convenție, angajatorul care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la pct.1 anterior termenului de 3 ani din motivele prevăzute la art.83 al.2 din 76/2002 se obligă să restituie în totalitate AJOFM sumele încasate pentru fiecare persoană plus dobânda de referință a BNR în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu.
Prin Decizia nr.39/26.06.2008 (fila 12 dosar), reclamanta a dispus încetarea contractului individual de muncă al numitei, în temeiul art.55 lit.b Codul muncii, începând cu data de 20 iunie 2008 (anterior împlinirii termenului de 3 ani prevăzut de lege).
Din examinarea disp.art.80 și 83 din Legea nr.76/2002, instanța a constatat că măsurile dispuse prin procesul verbal nr.213 din 28.11.2008, constând în obligarea reclamantei să restituie sumele încasate ca urmare a facilității oferite de lege și a dobânzii BNR aferente pentru absolventa, sunt temeinice și legale și, pe cale de consecință, urmează să le mențină în totalitate. Totodată, a constatat că și decizia nr. 160 din 09.01.2009, prin care s-a respins contestația formulată împotriva acestui proces verbal, este legală și temeinică.
Susținerile reclamantei, conform cărora desfacerea contractului de muncă al numitei a avut loc ca urmare a demisiei acesteia, s-a apreciat că nu pot fi reținute, întrucât în cuprinsul deciziei de încetare a contractului individual de muncă se menționează expres temeiul de lege ca fiind disp.art.55 lit.b Codul muncii.
De asemenea, instanța de fond a apreciat că, nu se poate susține că s-a comis o eroare materială în cuprinsul deciziei, întrucât la art.2 din decizie se precizează că încetarea contractului se face fără preaviz, ceea ce corespunde încetării contractului individual de muncă prin acordul părților, prevăzut de art.55 lit.d Codul muncii, și nu încetării contractului prin demisie, care în baza art.79 Codul muncii necesită acordarea unui preaviz. Mai mult, decizia de desfacere a contractului individual de muncă a numitei a fost întocmită, semnată și ștampilată de reprezentantul împuternicit al - SRL, care avea obligația de a verifica și constata în prealabil "așa-zisa eroare materială".
Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile Legii nr.76/2002 și ale Codului muncii, instanța a respins acțiunea ca nefondată, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs - " " SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii sale.
În motivarea recursului, arată recurenta că sentința atacată este netemeinică și nelegală.
Astfel, prin cererea care i-a fost adresată la data de 20.06.2008, numita, actualmente căsătorită, a solicitat încetarea contractului său individual de muncă, prin demisie, dar dintr-o eroare materială, prin decizia nr.39/26.06.2008, acesta a încetat în baza art.55 lit.b Codul muncii, în loc de art.79 pct.8 din Codul muncii, care prevede că, salariatul poate demisiona fără preaviz, întrucât nu și-a mai putut asuma obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, situație în care sancțiunile aplicate de către intimată prin procesul verbal de control nr.213/2008 nu mai aerau incidente.
În sensul susținerilor sale, depune declarația numitei, fostă, autentificată sub nr.628/26.06.2009 de către notarul public.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Arată că, este culpa unității că a desfăcut contractul de muncă în baza art.55 lit.b și nici susținerea că salariata a depus cerere de demisie nu este probată, întrucât din cererea de încetare a contractului de muncă se observă foarte clar că nu suntem în prezența unei demisii, întrucât nu există preaviz.
Prin emiterea dispoziției de încetare a raportului de muncă în baza art.55 lit.b din Codul muncii, contestatoarea nu a respectat obligația prevăzută de art.83 alin.1 din Legea nr.76/2002, respectiv aceea de a menține raportul de muncă pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la data încadrării.
Concluzionează că, contestatoarei îi revine obligația de a restitui în totalitate sumele primite pentru absolventa încadrată, la care se adaugă dobânda de referință a BNR în vigoare la data încetării raportului de muncă.
Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține că este nefondat, urmând ca în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Conform art.80 din Legea nr.76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți pe o perioadă de 12 luni de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferentă absolvenților încadrați și primesc lunar pentru fiecare absolvent sumele arătate la lit.a-c ale articolului.
Legiuitorul a prevăzut că, angajatorii sunt obligați să mențină raporturile de muncă sau de serviciu a acestor absolvenți cel puțin 3 ani, pentru a putea beneficia de facilitățile prevăzute de lege, fiind obligați să restituie în totalitate sumele obținute dacă încetarea raporturilor de muncă ale acestor absolvenți are loc în temeiul art.55 lit.b, art.56, lit.c, e și f și art.65 din Legea nr.53/2003 cu modificările ulterioare.
În speță, pentru a beneficia de facilitatea prevăzută de lege, reclamanta recurentă a angajat-o pe absolventa, prin contractul individual de muncă nr.22/111.2005, încheind cu pârâta B convenția nr.313A/24.11.2005 pentru obținerea facilităților prevăzute de lege, însă ulterior prin decizia nr.39/26.06.2008 a dispus încetarea contractului de muncă încheiat cu absolventa anterior împlinirii termenului de 3 ani prevăzut de lege, în temeiul art.55 lit.b Codul muncii.
Susținerile reclamantei conform cărora desfacerea contractului de muncă al absolventei a avut loc ca urmare a demisiei și nu prin acordul părților, nu pot fi avute în vedere, după cum a reținut judicios și prima instanță, deoarece în cuprinsul deciziei de desfacere a contractului individual de muncă se menționează expres care a fost temeiul de lege prin care s-a încetat contractul.
Nu poate fi reținută nici susținerea reclamantei că, ar fi fost o eroare materială în cuprinsul deciziei, deoarece din cuprinsul deciziei în ansamblul ei rezultă contrariul, iar așa zisa "eroare materială" nu a fost îndreptată de emitenta deciziei, conform dispozițiilor legale.
De altfel, din cererea nr.2518/20.06.2008 depusă la reclamantă de către angajata nu rezultă că aceasta și-ar fi dat demisia cum susține reclamanta, ci că a solicitat desfacerea contractului de muncă, cerere aprobată de conducerea societății.
Declarația notarială ulterioară, dată de fosta angajată, prin care aceasta arată că prin cererea nr.2518 ar fi înțeles să-și de-a demisia, depusă în recurs și dată după pronunțarea hotărârii recurate nu poate fi reținută favorabil peste conținutul cererii inițiale depuse, fiind evidentă intenția producerii unei probe prin care se urmărește menținerea în continuare a facilităților obținute, deși potrivit prevederilor legale, ele trebuie a fi restituite.
Dacă într-adevăr intenția reală a părților ar fi fost încetarea contractului de muncă prin demisie și nu prin acordul părților cum "eronat" s-a menționat în decizie, atunci cel puțin una din cele două părți, angajatorul sau fosta angajată ar fi trebuit să sesizeze așa zisa eroare și să o îndrepte.
Ori, a veni ulterior, doar în fața instanței și după încheierea actelor administrative prin care reclamanta este obligată să restituie facilitățile, să susții că a fost o eroare materială peste conținutul evident al actelor respective, nu poate să ducă la concluzia că actele administrative atacate sunt nelegale.
Drept, urmare instanța de recurs reține că în mod corect și legal prima instanță a dispus respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantei, motivele de recurs invocate fiind nefondate.
Pentru aceste considerente, instanța va dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate ca legală și temeinică.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta - " " SRL O, împotriva sentinței nr.385/CA din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 3 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 07.12.2009
- jud. fond. -
- tehnoredact. / - 4 ex.
- 08.12.2009
- 2 com. _________ cu:
- - " " SRL
- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu
