Anulare act administrativ . Decizia 693/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA NR. 693 /2009-
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona
JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Băltărete Savina
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului contencios administrativ formulat de recurentul reclamant domiciliat în O,-, jud.B În contradictoriu cu intimatul pârât - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI O și CONSILIUL LOCAL O toate cu sediul în O, P-ța -, nr. 1, jud. împotriva sentinței nr. 455/CA din 10.06.2009, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru recurentul reclamant - avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare legal îndeplinită.
s-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei achitată prin chitanța nr. - din 10.12.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că intimații au depus întâmpinare, după care:
Instanța comunică un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar, pe care o recalifică ca fiind concluzii scrise cu reprezentantul recurentei.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și anularea deciziei emisă de pârâtă, cu obligarea pârâtei să elibereze autorizația taxi și ecusonului aferent. Instanța de fond în mod greșit a reținut că la data reținerii autorizației taxi, reclamantul nu avea calitatea de transportator. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 445/CA/10.06.2009 Tribunalul Bihora respins ca neîntemeiată cererea extinsă formulată de reclamantul, cu.loc.O,-, jud.B, împotriva pârâților PRIMĂRUL MUNICIPIULUI O și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O, cu sediile în loc.O,-, jud.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul solicită anularea măsurii reținerii și retragerii autorizației de transport nr. 468 cu privire la care afirmă că a fost cesionată în favoarea sa în mod legal. Însă contrar afirmațiilor acestuia, autorizația în discuție a fost emisă în favoarea numitului, fiind copia conformă a autorizației de transport nr.- eliberată tot în favoarea acestuia, aspect ce rezultă din cuprinsul înscrisurilor aflate la fila 23 de la dosar.
Pe de altă parte, instanța a reținut ca fiind reală susținerea pârâților în sensul că reclamantul a efectuat activitate de taximetrie fără a fi titularul unei autorizații de transport, calitate pe care a dobândit-o abia la data de 27.09.2007, această împrejurare fiind recunoscută de către reclamant în cererea sa adresată Primăriei Municipiului O ( fila 4).
Cât privește aspectul de nulitate invocat de către reclamant, în sensul că Primăria nu putea lua măsura reținerii, întrucât autorizația retrasă a fost emisă de Consiliul local O, instanța a constatat că Primăria Municipiului O, prin Direcția Tehnică, are calitatea de autoritate de autorizare potrivit autorizației nr. 67/07.03.2008 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare și în această calitate este îndreptățită să ia măsurile legale cuvenite în acest domeniu.
Pe de altă parte, sub aspectul legalei "cesiuni" a autorizației taxi, instanța reține că modificarea făcută pe acest înscris aparține Primăriei O și nu Consiliului Local ca organ emitent, modificare făcută anterior obținerii calității de autoritate de autorizare și în absența verificării calității de transportator autorizat a reclamantului, ceea ce contravine dispozițiilor legale în materie.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a formulat recurs recurentul, solicitând modificarea în totalitate a sentinței, în senul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul a învederat instanței că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică. Principala critică pe care o aduce sentinței este nesocotirea excepției nulității absolute a dispoziției Primarului Municipiului O prin care au fost retrase Autorizația Taxi nr. 468 și ecusonul aferent. Aceasta deoarece conf. articolului 23 din Legea 215/2001, consiliile locale sunt autorități deliberative, iar primăriile autorități executive.
Principiul care guvernează regimul juridic al actelor administrative este acelea al deplinei lor forțe juridice până la anularea lor de către instanța judecătorească sau revocarea lor de către autoritatea emitentă. Ori în speță este vorba de un act -Autorizația taxi nr. 468 emisă de Consiliul Local Prin urmare singura autoritate care putea reține și retrage autorizația este tot organul emitent - Consiliul Local O și în nici un caz Primarul sau Primăria Municipiului O cum s-a întâmplat în cazul de față.
Pe de altă parte prin ignorarea acestui principiu și prin acceptarea dreptului Primăriei O de a opera modificări în conținutul autorizației Taxi, instanța de fond a ignorat un alt principiu: principiul aparenței de drept, nefiind admisibilă reținerea scuzei intimaților care-și ignoră propria culpă, respectiv că operarea modificării a fost făcută de un angajat care nu avea acest drept.
La momentul cesiunii - 01.08.2007- legislația în vigoare nu interzicea o astfel de operațiune juridică, articolul 10 din Legea 38/2003 fiind modificat abia prin Legea 265/2007 care a intrat în vigoare la 06.08.2007. În prezent o astfel de cesiune nu este posibilă, dar întrucât Constituția României prevede clar că legea civilă nu retroactivează, retragerea autorizației Taxi în litigiu în baza modificărilor legislative apărute ulterior cu motivarea că reapreciind actele recurentului se constată că prin prisma modificărilor juridice ulterioare operațiunea nu mai poate fi acceptată, este ilegală.
Din data de 24.09.2007 recurentul este titularul autorizației nr. - solicitată odată cu depunerea actelor de cesiune și eliberată de intimată, astfel că deține autorizația invocată de intimată, iar reținerea autorizației Taxi nr. 468 este abuzivă.
O altă eroare majoră săvârșită de instanța de fond este reținerea concluziei că nu ar fi avut calitatea de transportator autorizat la momentul realizării cesiunii. Este o concluzie greșită, cesiunea autorizației fiind făcută în favoarea recurentului, iar autorizația de care se face vorbire se referă la înregistrarea calității de persoană fizică autorizată, înregistrare necesară din punct de vedere fiscal și nu pentru a exercita profesia de taximetrist.
În drept a invocat articolul 304 punct 8,9, articolul 274 cod procedură civilă, articolul 15 din Constituție, Legea 554/2004, Legea 215/2001, Legea 38/2003.
Prin întâmpinarea formulată, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând în apărare că, în conformitate cu articolul 1^1 lit.d din 38/2003 autoritatea de autirzare este compartimentul sau serviciul de transport din cadrul primăriei localității sau a municipiului B, după caz, licențiat în acest scop de în condițiile legii. Deci în înțelesul acestei legi, autoritatea e autorizare este Primăria Municipiului O - Direcția Tehnică prin Compartimentul Rutier și Circulație.
Direcția Tehnică prin Compartimentul specializat din cadrul Primăriei în urma verificării documentelor depuse de către reclamant constată că acesta a depus autorizația taxi solicitată a fi preschimbată și că această autorizație taxi cu nr. 468 a fost emisă în favoarea numitului, motiv pentru care a retras-
Mai mult decât atât, s-a constata că reclamantul nu deține autorizație de transport persoane și bunuri în regim taxi, acesta figurând înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor din data de 27.09.2007, deținând autorizație de liberă practică nr. - din data de 24.09.2007, autorizație emisă de Primăria O, autorizație ce ar fi trebuit să preceadă autorizația de transport în regim taxi.
Reclamantul a desfășurat activitate de transport în regim taxi fără fără a fi titularul unei autorizații de transport în regim taxi, prin eludarea legii, atâta timp cât legiuitorul foarte clar prevede la articolul 4 alineat 3 din Legea 38/2003 că transportul în regim taxi se realizează numai cu autovehicule deținute de către transportatorii autorizați, cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing.
Articolul 10 alineat1 din aceeași lege prevede că autorizația de transport eliberată transportatorului de către autoritatea de autorizare, este unică, netransmisibilă și conferă transportatorului autorizat dreptul de a exercita serviciile de transport în regim de închiriere.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. IV alin. 1 din Legea 265/2007,până la data de 31 martie 2008 toți operatorii de transport în regim de taxi, operatorii de transport în regim de închiriere și taximetriștii independenți existenți, astfel cum au fost definiți în Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările ulterioare, deținători de autorizații de transport valabile la 1 ianuarie 2007, vor preschimba la autoritatea de autorizare, în mod gratuit, aceste documente cu autorizații de transport, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Astfel cum în mod legala a reținut instanța de fond, reclamantul nu are dreptul de a-i fi preschimbată pe numele său autorizația taxi nr. 468, întrucât, după cum rezultă din înscrisurile dosarului, autorizația taxi respectivă a fost eliberată în favoarea unei alte persoane -, în calitatea de posesor al autorizației de transport nr. -, având valabilitate de la data de 30.11.2004 până la data de 30.11.2009.
La data de 01.08.2007, ambele autorizații au fost modificate în privința persoanei în favoarea căreia au fost eliberate, printr-o mențiune scrisă de mână, cu aplicarea ștampilei Serviciului Circulație din cadrul Primăriei Municipiului O și semnătura unei persoane. În ambele autorizații a fost trecut reclamantul, în calitate de beneficiar al acestora.
Este adevărat că la data de 01.08.2007 nu erau în vigoare prevederile Legii 265/2007, care stipulau netransmisibilitatea autorizației de transport în regim de taxi, iar prevederile art. 10 alin. 4 din Legea 38/2003 făceau referire doar la faptul că autorizația respectivă este unică.
Însă, din interpretarea prevederilor Legii 38/2003, în forma existentă la data operării modificărilor pe cele două autorizații, instanța de recurs reține că reclamanta nu era îndreptățit la preschimbarea autorizațiilor taxi pe numele său.
Astfel, după cum rezultă din interpretarea art. IV alin. 1 din Legea 265/2007, pentru preschimbarea autorizațiilor de transport, operatorii de transport în regim de taxi, închiriere și taximetriștii independenți trebuie să dețină autorizații de transport valabile la data de 01.01.2007. Or, o asemenea autorizație nu exista la data de 01.01.2007, din înscrisurile dosarului rezultând că reclamantul recurent a dobândit autorizația nr. - pentru desfășurarea activității de taximetrist abia la data de 24.09.2009, deci ulterior operării modificărilor în privința beneficiarului pe cele două autorizații. Or, din ansamblul prevederilor legale analizate, rezultă co autorizația emisă la data de 24.09.2007 de primăria Municipiului O trebuia să preceadă autorizația de transport în regim de taxi, și nu invers.
Mai mult decât atât, din cuprinsul Ordinului nr. 275/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, rezultă că autorizația taxi menționată în anexa 2 la Normele Metodologice, este netransmisibilă.
Totodată, modalitatea de "transferare" a autorizațiilor taxi pe numele unor alte persoane decât beneficiarul inițial al acestora, în baza unei înțelegeri între cele două persoane, este contrară prevederilor Legii 38/2003, precum și Ordinului nr. 275/2003 și din perspectiva faptului că, în cuprinsul acestora, sunt prevăzute expres etapele care trebuie parcurse pentru obținerea unei autorizații taxi, făcându-se mențiune și despre existența unor liste de așteptare pe care sunt înscrise persoanele cărora din anumite motive nu li s-au eliberat autorizații taxi și astfel, dacă eventual un beneficiar ar vrea să renunțe sau i s-a retrage autorizația taxi, aceasta va putea fi oferită solicitanților de pe lista de așteptare, potrivit art. 11 lit. C pct. 8 din Ordinul 275/2003.
În consecință, transmiterea autorizațiilor s-a efectuat cu încălcarea prevederilor legale, iar în acest context măsura adoptată de Primăria Municipiului O, de retragere a acestora apare ca fiind legală și temeinică, în conformitate cu prevederile art. IV alin. 6 din Legea 256/2007.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând aspectul potrivit căruia reținerea autorizațiilor ar fi fost făcută de către un organ necompetent, și acesta este nefondat, căci în mod legal Primăria Oap rocedat la reținerea și retragerea autorizațiilor în discuție, în condițiile în care Legea 38/2003 modificată prevede că este de competența autorității de autorizare analizarea cererilor de preschimbarea a autorizațiilor, iar această autoritate a fost definită de art. 1/1 lit. d) din lege ca fiind compartimentul sau serviciul de transport din cadrul primăriei localității sau a municipiului B, după caz, licențiat în acest scop de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (), în condițiile legii. Prin Autorizația nr. 0067/07.03.2008 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilități Publice, a fost autorizată Autoritatea de autorizare din cadrul Primăriei Municipiului O pentru exercitarea atribuțiilor în domeniul serviciilor de transport public local.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat și menținută ca legală și temeinică sentința recurată.
Față de culpa procesuală a recurentului, nu vor fi acordate acestuia cheltuielile de judecată solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de formulat de recurentul reclamant domiciliat în O,-, jud.B În contradictoriu cu intimatul pârât - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI O și CONSILIUL LOCAL O toate cu sediul în O, P-ța -, nr. 1, jud. împotriva sentinței nr. 455/CA din 10.06.2009, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.M/06.01.2010
Jud fond
Dact./06.01.2010
4 com
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona, Filimon Marcela, Băltărete Savina
