Anulare act administrativ . Decizia 776/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 776/R/
Ședința publică din 19 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid
Grefier
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI P- și PRIMARIA MUNICIPIULUI, cu sediul în-, județul A, precum și de, domiciliată în Pitești, B-dul -, -b,.E,.2,.1, județul A, împotriva sentinței civile nr. 79/CA din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția Civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Pitești, str. -, -b,.E,.2,.4, județul A, intimata-pârâtă, domiciliată în Pitești,-, -.A,.5,.15, județul A și intimatul-chemat în garanție INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII-PRIN INSPECTORATUL JUDEȚEAN ÎN CONSTRUCȚII, cu sediul în Pitești, -, -CM, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Dezbaterile în fond asupra recursurilor au avut loc în ședința din 12.09.2008, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat la data de 19.09.2008, când s-a dat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 24 noiembrie 2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului Pitești, Primarul Municipiului Pitești, și pentru a se dispune anularea parțială a autorizației de construcție nr.71 din 31 ianuarie 2005, numai în ceea ce privește executarea lucrărilor de închidere a terasei.
În motivare s-a arătat că, la 31 ianuarie 2005 Primăria Municipiului Pitești a emis actul administrativ contestat, act ce avea ca obiect modificări interioare în apartament și închidere terasă pe numele pârâtei, persoană care nu mai era proprietare apartamentului la care se referă autorizația.
Prin lucrările ce se intenționează a se face se încearcă ocuparea unei suprafețe care aparține domeniului public prin aceea că, s-a practicat o ușă spre această terasă și urmează ca ea să se închidă, lucrări prin care reclamanta este prejudiciată. Prejudiciul constă în afectarea structurii de rezistență, îngrădirea vederii spre exterior, un acces mai ușor la apartamentul reclamantei și astfel creșterea gradului de risc la efracție cu consecința scăderii prețului de circulație.
Prin sentința nr.43/C-A/2006, Tribunalul Argeșa respins acțiunea, reținând lipsa de calitate procesuală activă a reclamantei, hotărâre casată de Curtea de APEL PITEȘTI prin decizia nr.251/R-C/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
La 4 2006, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Inspectoratului de Stat în Construcții și a Primarului Municipiului Pitești, pentru ca aceștia să răspundă în solidar cu proprii funcționari, responsabili de emiterea avizelor și acordurilor ce au stat la baza autorizației de construcție.
În motivare s-a susținut că reclamanta a făcut lucrări în baza autorizației contestate, iar prin acțiunea cu care instanța este învestită se urmărește demolarea acesteia, demolare prin care pârâta a fi prejudiciată.
Astfel învestit tribunalul, prin sentința civilă nr.177/C-A/2006, a respins atât acțiunea cât și cererea de chemare în garanție, reținând că plângerea prealabilă a fost formulată tardiv și astfel acțiunea este inadmisibilă, concluzie în raport de care nu poate fi primită nici cererea de chemare în garanție.
În urma recursului formulat de către reclamantă, Curtea de APEL PITEȘTI prin decizia nr.1168/R-C/2007 a casat și această sentință și a trimis cauza spre rejudecare, reținând că excepția de tardivitate nu este incidentă față de decizia nr.797/2007 pronunțată de Curtea Constituțională.
Cu ocazia rejudecării, același tribunal pronunțat sentința civilă nr.79/C-A/2008, prin care a admis acțiunea și a anulat autorizația de construcție. A fost respinsă cererea de chemare în garanție, iar pârâții au fost obligați la 1.456,45 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că autorizația a fost emisă pe numele unei persoane care nu mai deținea apartamentul în proprietate și nu a avut la bază avizele și autorizațiile impuse de lege și de certificatul de urbanism. Este vorba, în principal, de acceptul notarial al vecinului de la nivel superior, respectiv reclamanta din prezenta pricină, și nu s-a observat că prin închiderea terasei aceasta ajunge să fie inclusă în structura apartamentului reclamantei, fără ca ceilalți coindivizari să fie despăgubiți pentru cota lor.
Faptul că lucrarea ar fi desființată nu echivalează cu lipsirea de obiect a acțiunii, de vreme ce legalitatea actului administrativ se verifică în raport de data emiterii lui.
Cererea de chemare în garanție a fost apreciată ca nefondată, reținându-se că nu poate fi localizată o culpă în sarcina acestor pârâți, ci numai în sarcina persoanei care a depus o documentație incompletă și, cel mult, a celor datori să o verifice.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții, Primarul Municipiului Pitești - și Primăria Municipiului Pitești.
a criticat hotărârea pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.6, 9 și art.3041Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora a susținut următoarele:
- instanța a acordat mai mult decât s-a cerut prin anularea în tot a autorizației, inclusiv pentru modificările interioare ale apartamentului;
- în mod greșit s-a reținut că această pârâtă nu se putea folosi de autorizația emisă pe numele proprietarului anterior, de vreme ce ea a cumpărat bunul cu toate drepturile rezultate din depunerea documentației, aspect de altfel verificat și asupra căruia s-a considerat, cu autoritate de lucru judecat, că lucrările s-au făcut în baza autorizației de construcție;
- proprietar al terasei este BANK, care a și solicitat efectuarea lucrării, și nu Asociația de proprietari, așa încât nu se punea problema despăgubirii altor coproprietari, bunul nefăcând parte din condominiu;
- în situația unui refuz nejustificat din partea reclamantei, acesta a fost suplinit prin acordul asociației de proprietari și ai celorlalți vecini, care ar fi putut fi afectați;
- în mod greșit s-a respins cererea de chemare în garanție, deși trebuia reținută vinovăția persoanelor care au verificat documentația și au eliberat autorizația contestată.
În recursul Primarului Municipiului Pitești și Primăriei Municipiului Pitești s-au susținut motive încadrabile în prevederile art.304 pct.1 Cod pr.civilă, arătându-se pe de o parte că, în mod greșit instanța nu a apreciat ca rămasă fără obiect acțiunea, de vreme ce fuseseră demolate lucrările, iar pe de altă parte că, proprietar al terasei este SC BANK SA, care și-a dat acordul la efectuarea lucrării.
S-a mai arătat, cu ocazia formulării acestui recurs, că nu poate fi reținută nicio culpă în sarcina acestor recurente, întreaga responsabilitate revenind pârâtei și, deci, este netemeinică obligarea la cheltuieli de judecată.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate numai în sensul celor ce se vor arăta mai jos.
Este fondată prima critică din recursul pârâtei, critică încadrabilă în dispozițiile art.304 pct.6 Cod pr.civilă, privind acordarea de către instanță a mai mult decât s-a cerut.
În condițiile art.129 alin.6 din același act normativ, instanța este datoare să hotărască numai asupra obiectului dedus judecății, obiect determinat prin acțiunea principală, ca fiind anularea în parte a autorizației nr.71/2005, numai în ce privește executarea lucrărilor de închidere a terasei. Din examinarea actului administrativ (fila 30) rezultă că el privește atât lucrări de modificare a interiorului apartamentului, cât și de închidere a terasei, iar prima categorie nu a fost contestată și numai cu depășirea învestirii s-a dispus anularea în tot a autorizației de construcție.
Celelalte critici formulate de recurenți sunt în totalitate nefondate.
În condițiile art.137 din Codul d e procedură civilă, urmează a se verifica cu prioritate eventualele excepții a căror incidență în cauză ar face inutilă soluționarea unor aspecte de fond.
În legătură cu excepția autorității de lucru judecat, despre care se susține că în mod greșit nu a fost reținută de către instanță, atunci când s-a statuat că autorizația de construcție nu îndeplinește toate cerințele de legalitate, se apreciază că este legală și temeinică.
Autoritatea de lucru judecat, al cărei sediu de drept material se află în dispozițiile art.1201 din Codul civil, iar sub aspect procesual în art.163 din Codul d e procedură civilă, presupune o triplă identitate de obiect, cauză și părți, care stau în proces în această calitate.
în raport de care se susține incidența excepției este reprezentată de o pronunțare a instanțelor de judecată într-o plângere formulată împotriva procesului-verbal de contravenție din 27 februarie 2006, act prin care se dispusese oprirea lucrărilor de închidere a terasei.
Un astfel de litigiu a avut o cu totul altă cauză decât prezentul, s-a purtat între alte părți, iar aprecierile asupra autorizației de construcție nu au constituit obiectul principal al judecății.
În speță, nu se pune problema preluării drepturilor și obligațiilor rezultate din depunerea documentației de către, situație reglementată de dispozițiile art.50 din Ordinul nr.1430/2005 (care, de altfel, la acea dată nici nu era în vigoare), ci de eliberare a autorizației pe numele unei persoane care pierduse dreptul de proprietate al apartamentului.
Aspectul esențial, însă, care atrage nelegalitatea autorizației, este, așa cum a reținut și tribunalul, lipsa acordurilor la care trimite certificatul de urbanism.
La 14 decembrie 2004 s-a eliberat certificatul de urbanism (filele 33, 34), înscris care are, potrivit definiției date de Legea nr.50/1991, rațiunea de informare, de stabilire a avizelor și acordurilor necesare pentru obținerea autorizației de construcție și care, nu înlocuiește acest din urmă act administrativ. Pe acest certificat s-a înscris necesitatea ca vecinul de la nivelul superior, în speță reclamanta-intimată, să exprime un accept în formă autentică, privind efectuarea lucrărilor pentru închiderea terasei în soluția proiectată
Un astfel de acord, pe care autoritatea emitentă l-a cerut în mod expres, nu s-a depus și el nu poate fi suplinit de alte avize, așa cum se pretinde de către recurentă și care ar exista la dosar. Aceasta se referă la acordul din partea SC BANK SA și la calitatea de proprietar pe care acest agent economic ar avea-o asupra terasei.
Susținerea privind dreptul de proprietate al persoanei juridice asupra terasei și, pe cale de consecință, neapartenența terasei la condominiu și, deci, inexistența unor cote coindivize ale celorlalți coproprietari, este total lipsită de suport.
Nu există la dosarul cauzei niciun act care să confirme o astfel de apreciere. Este vorba despre acte care să dovedească, în condițiile legii, dreptul de proprietate și, de altfel, persoana juridică a precizat în mod expres că nu pretinde un astfel de drept asupra terasei (fila 42).
În absența unui astfel de documente, observând și planșele fotografice (58-60), din care rezultă înglobarea terasei în condominiu, singura statuare care se impune este cea la care s-a oprit, de altfel, și tribunalul, respectiv apartenența acestei părți de construcție la proprietate comună coindiviză a locatarilor din bloc.
Nu se poate susține că acordul reclamantei putea fi suplinit de alte avize, în principal pentru că, potrivit art.64 din Legea nr.114/1996, "Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociației de proprietari. În vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor și, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuințele cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical spațiul supus schimbării", iar apoi pentru că, nu există, în condițiile Legii nr.114/1991, o hotărâre a asociației de proprietari, în acest sens.
Așa cum s-a arătat mai sus, din interpretarea textului de lege precitat, rezultă că ar putea fi înlocuit acordul unui proprietar cu cel al asociației, dar nu atunci când acesta se învecinează pe plan orizontal sau vertical cu partea din imobil a cărei destinație se dorește a se schimba.
În aceste condiții, cerința obligatorie din certificatul de urbanism este pe deplin justificată și nerespectarea ei nu poate avea drept consecință decât anularea actului.
Se pretinde în recursul declarat, existența unui aviz al asociației de proprietari. Un astfel de document trebuie să îmbrace forma unei hotărâri, așa cum rezultă din Regulamentul cadru de constituire a acestor persoane juridice, înscris care nu există la dosar ci, dimpotrivă, la fila 42 s-a depus o sesizare a Asociației 742 Pitești, prin care o mare parte dintre proprietari își exprimau dezacordul față de lucrările ce se executau la terasa în litigiu, solicitând ca ea să rămână în forma inițială, solicitare pe care un alt proprietar a făcut-o și personal, susținând că îi este obturată fereastra de lumină și aerisire în situația închiderii terasei (48).
Față de dispozițiile legale precitate și de cerințele înscrise în certificatul de urbanism, se apreciază că refuzul unuia dintre coproprietarii afectați de construcție, de a consimți la efectuarea acesteia, nu poate fi suplinit, atâta timp cât se încalcă un drept de exploatare a unei proprietăți comune.
O astfel de posibilitate de suplinire a acordului este prevăzută expres de lege, însă numai pentru situații urgente și pentru lucrări care privesc siguranța construcțiilor sau atunci când este nevoie de repararea instalațiilor ce asigură buna exploatare a clădirii (Regulamentul cadru al asociației).
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, urmează a se observa, pe de o parte, caracterul ei inform, sub aspectul elementelor la care obligă dispozițiile art.112 din Codul d e procedură civilă, reținând că pretenția pe care pârâta o formulează față de chematele în garanție este acelea de a le fi atrasă răspunderea "celor două instituții în solidar cu funcționarii proprii" fără a se preciza expres ce obligații trebuie localizate în sarcina acestora.
Dincolo de acest aspect, așa cum corect a reținut tribunalul, eliberarea autorizației cu nerespectarea cerințelor legale este rezultatul, în principal, al culpei solicitantei, care nu s-a conformat cerințelor impuse de certificatul de urbanism.
Față de aceste elemente, fără a reține existența unei culpe în verificarea documentației depuse emitentei-pârâte, se apreciază că față de modul în care este formulată cererea de chemare în garanție, ea nu poate fi admisă.
În ceea ce privește Inspectoratul de Stat în Construcții, acesta a eliberat numai un acord tehnic, aspect ce nu a fost reținut ca determinând nelegalitatea actului administrativ.
Recursul pârâților Primarul și Primăria Municipiului Pitești este nefondat. Una din critici a fost soluționată cu ocazia verificării căii de atac exercitate de către pârâta, respectiv cea a apartenenței terasei la proprietatea societății comerciale bancare.
S-a mai susținut că acțiunea a rămas fără obiect, întrucât a fost demolată lucrarea de închidere a terasei.
O primă observație care se impune este că obiectul acțiunii este reprezentat de verificarea legalității unui act administrativ și nu de cererea de desființare a unei construcții, așa încât, dacă o astfel de operațiune a avut loc, aspect neprobat și nerelevant, nu poate să susțină excepția invocată.
Dincolo de acest aspect, așa cum a reținut tribunalul, legalitatea actului administrativ se stabilește prin raportarea la respectarea cerințelor imperative ale legii, la data emiterii lui.
Așa cum s-a arătat mai sus, autorizația a fost eliberată cu încălcarea dispozițiilor legale, în vigoare la data emiterii, ceea ce impune desființarea ei.
Pentru toate aceste motive, urmează ca în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă, să fie admis recursul declarat de pârâta, în privința criticii ce vizeazăplus petita, cu consecința modificării în parte a sentinței, numai sub acest aspect. Toate celelalte critici formulate de această pârâtă, ca de altfel și de autoritățile administrative, urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de, domiciliată în Pitești, B-dul -, -b,.E,.2,.1, județul A, împotriva sentinței civile nr. 79/CA din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția Civilă - complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Pitești, str. -, -b,.E,.2,.4, județul A, intimata-pârâtă, domiciliată în Pitești,-, -.A,.5,.15, județul A și intimatul-chemat în garanție INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII - PRIN INSPECTORATUL JUDEȚEAN ÎN CONSTRUCȚII, cu sediul în Pitești, -, -CM, județul
Modifică în parte sentința de mai sus, în sensul că anulează autorizația de construire numai cu privire la închiderea terasei.
Menține în rest sentința.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI P - și PRIMARIA MUNICIPIULUI, cu sediul în-, județul A, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
14.10.2008
Red.
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid