Anulare act administrativ . Decizia 857/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 857/CA/2008
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâtul Consiliul Local al Municipiului AIî mpotriva sentinței civile nr. 213/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță mandatarul ales al recurentului pârât, avocat și mandatara intimatei reclamantă, avocat, lipsind intimata reclamantă.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: mandatarul recurentului pârât depune la dosar copia Hotărârii Consiliului Local A I nr. 89 din 26.02.2008, un exemplar fiind înmânat mandatarei intimatei reclamantă.
Mandatara intimatei reclamantă arată că a solicitat a se prezenta hotărârea emisă de Consiliul Local A I, prin care a fost investit primarul să declare recurs împotriva sentinței nr. 213/CAF/2008 și nu hotărârea privind împuternicirea domnului de a reprezenta interesele Consiliului Local A I în fața instanțelor judecătorești. Ca atare, învederează că susține în continuare excepția invocată.
Mandatarul recurentului pârât arată că recursul a fost formulat de Primar și prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, pe excepția invocată și pe fondul cauzei.
Mandatarul recurentului pârât solicită respingerea excepției invocate, întrucât, potrivit Legii 215/2001, Hotărârile Consiliului Local sunt la îndeplinire, devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
Pe fond, mandatarul recurentului pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, a se dispune modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta. - primul rând solicită instanței, ca pe cale de excepție, să dispună respingerea acțiunii ca fiind tardiv formulată, dat fiind faptul că hotărârile atacate au fost emise cu peste 9 ani în urmă, iar reclamanta nu a înțeles să îndeplinească nici procedura prealabilă și nici nu a formulat acțiune în contencios administrativ, deși i-au fost comunicate planurile de urbanism, a avut cunoștință de ele, fiind publicate și în presă.Pe fondul cauzei, mandatarul recurentului pârât arată că dreptul de proprietate al intimatei reclamantă nu a fost afectat prin cele două acte administrative atacate de aceasta, reclamanta putându-și exercita dreptul de dispoziție, cu o eventuală limitare. Cu cheltuieli de judecată, reprezentate de taxa judiciară de timbru.
Mandatara intimatei reclamantă solicită admiterea excepției invocate, în principal. Pe fondul cauzei arată că din economia probelor administrate la instanța de fond rezultă vătămarea adusă reclamantei.
Astfel, arată că, în anul 1996 când s-a emis certificatul de urbanism parcela în litigiu, prin hotărârile nr. 50 și 51 fost afectată amenajării unei străzi de legătură între străzile - și -. -, însă hotărârile antemenționate nu s-au pus în practică. Mai mult decât atât în prezent aceasta nici nu mai este de actualitate și nici nu mai este posibilă, întrucât toate parcelele limitrofe cu cea a reclamantei sunt construite.
Mai arată că reclamanta a formulat cerere la Consiliul Local A I, care a fost respinsă, deși, așa cum s-a arătat, toate construcțiile de pe parcelele limitrofe sunt intravilane.
Ca atare apreciază că dreptul de proprietate al reclamantei, respectiv unul dintre atributele acestui drept și anume dreptul de dispoziție, este îngrădit, iar valoarea economică a terenului mult diminuată.
Mandatara intimatei reclamantă învederează instanței că nu poate să-i fie acesteia imputabil faptul că nu a formulat cerere de schimbare a categoriei de folosință, întrucât o astfel de cerere se formulează după obținerea certificatului de urbanism și anterior emiterii autorizației de construire.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă 213/CAF/4.03.2008 pronunțată de către Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local al municipiului A I și pe cale de consecință:
- s-a anulat Hotărârea nr.50/15.05.1996 și 51/15.05.1996 adoptate de către Consiliul local al Municipiului A I, doar în ceea ce privește afectarea folosinței publice prin amenajarea unei străzi de legătură între str. - și str. -. - a imobilului cu nr.op.2572/35, în suprafață de 1400 mp, înscris în Titlul de Proprietate nr.402/20, emis la data de 13.11.1992, de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pe numele.
- cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că, potrivit Titlului de proprietate nr.402/20/13.11.1992, depus în dosar la fila 14, reclamanta este titularul unui drept de proprietate asupra suprafeței de 1400 mp teren, identificată cu nr.cad.2572/35, situată în intravilanul municipiului A
Pârâtul Consiliul local AIa adoptat Planul Urbanistic General al municipiului A I și Planul de amenajare a teritoriului municipiului A I, conform documentației tehnice care face parte din hotărâre, precum și Hotărârea nr.51 prin care a aprobat Planul urbanistic zonal - Strada -, A I, care face parte integrantă din această hotărâre. (filele 5-6).
La data de 21.09.2004, reclamantei i-a fost eliberat Certificatul de Urbanism nr.943/2004 (fila 23) prin care aceasta a fost informată cu privire la faptul că terenul situat în str. -. - -, în suprafață de 1400 mp, identificat prin planul de situație, în temeiul Documentației de urbanism nr.4109/1995, nu este construibil, deoarece în - str. - această parcelă este reglementată folosință publică prin amenajarea unei străzi de legătură între str. - și str. -. - -.
De asemenea, reclamanta a fost informată și prin Adresa nr.8573/18.05.2005 (fila 13) că parcela cu nr.cad.2572/35 din Titlul de proprietate nr.402/20/13.11.1992-, în suprafață de 1400 mp, înscrisă în CF nr.29550 A I, în - str. - este reglementată folosință publică prin amenajarea unei străzi de legătură între str. - și str. -. - -.
Luând act de regimul tehnic al imobilului său, reclamanta a solicitat pârâtului, prin cererea înregistrată la Primăria municipiului AIs ub nr.8573/18.05.2005 (file 13), efectuarea unui schimb de terenuri, însă aceasta nu a fost de acord, comunicându-i reclamantei, prin adresa nr.20709/9.11.2005 (fila 11) că nu există teren disponibil, iar dacă nici la data realizării străzii respective nu va dispune de teren pentru realizarea unui schimb, reclamanta va fi despăgubită.
Potrivit art.480 din Codul d e procedură civilă, dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Art.481 din același act normativ prevede că nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.
De asemenea, potrivit art.44 alin.2 din Constituția României, proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar potrivit alin.3 nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Afirmațiile pârâtului că reclamanta este protejată de dispozițiile Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care obligă municipiul A I ca la data realizării străzii de legătură să o despăgubească pe reclamantă, nu constituie un motiv temeinic care să justifice respingerea acțiunii, întrucât nu este îngăduit ca într-o perioadă atât de mare pârâtul să nu fi început formalitățile de declarare a acestei suprafețe de teren de utilitate publică, astfel încât să existe o posibilitate reală ca reclamanta să fie despăgubită.
Întrucât reclamantei îi este vătămat dreptul de proprietate prin modificarea regimului tehnic al terenului și având în vedere faptul că prin hotărârile atacate a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal - Strada - A I, Planul Urbanistic General al municipiului A I și Planul de amenajare a teritoriului municipiului A I, în temeiul art.480 din Codul civil raportat la art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, a admis acțiunea și pe cale de consecință a anulat aceste hotărâri doar în ceea ce privește afectarea folosinței publice prin amenajarea unei străzi de legătură între str. - și str. -. - a imobilului cu nr. top. 2572/35, în suprafață de 1400 mp, înscris în Titlul de proprietate nr.402/20, emis la data de 13.11.1992 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A pe numele.
Cât privește cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de despăgubiri ce constau în valoarea actualizată și conform pieței a terenului, față de soluția dată acțiunii principale și având în vedere că această cerere a fost formulată în subsidiar, aceasta nu a mai fost analizată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Consiliul local al Municipiului A I, solicitând admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii în contencios administrativ.
- dezvoltarea motivelor de recurs arată:
1.Pe cale de excepție, solicită instanței să dispună respingerea acțiunii ca fiind tardiv formulată în condițiile în care hotărârile atacate, nr.50 și 51 în 15.06.1996 au fost emise în urmă cu peste 9 ani de la data introducerii acțiunii.
Susțin că reclamanta trebuia să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile în termen de 30 zile de la comunicarea actelor atacate. Din corespondența purtată cu Primăria A I, reclamanta a primit răspunsul la adresa cu nr.8.573/2.08.2005, aceasta a făcut o cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism sub nr.14.823/24.08.2004, în urma căreia i-a fost emis certificatul de urbanism nr.943/21.09.2004, prin care se atestă că "parcela nu este construibilă deoarece în str. - este reglementată folosința prin amenajarea unei străzi de legătură între str. - și str. -. -.
Susținem că reclamanta a luat cunoștință despre planurile de urbanism la care HCL nr.50 și HCL nr.51/15.05.1996 face referire, la data de 21.09.2004, când a fost emis certificatul de urbanism nr.943. De la această dată curgeau termenele de 30 zile în care trebuia făcută procedura prealabilă și termenul de 1 an de la data de 21.09.2004 când reclamanta se consideră că a luat cunoștință de conținutul actelor administrative atacate, având în vedere la acea dată prevederile vechii legi a contenciosului administrativ, nr.29/1990.
Față de aceste aspecte invocate, susțin că atât procedura prealabilă cât și conducerea acțiunii sunt tardive, reclamanta putând îndeplini aceste cerințe legale până în data de 21.09.2005 acest termen de un an fiind unul de decădere, excepția tardivității fiind întemeiată și admisibilă.
2.Potrivit art. 2 lit. c și l, 50 și 51/15.05.1996, sunt acte administrative cu caracter normativ, de interes public local în baza competențelor și atribuțiilor legale ale Consiliului local AId ate de art.38 lit. k, l și m din Legea nr.215/2001. - baza acestor dispoziții legale urmează să se dezvolte și extindă municipiul, atât sub aspect general cât și pe zone și localități componente.
Strada care se preconizează a fi realizată și prin care se face legătura între str. -, str. - și str. - -, este prevăzută în Planul urbanistic Zonal () și reprezintă un obiectiv de interes public local care urmează să fie amenajat pentru crearea unor căi și condiții optime de acces pentru toți proprietarii de terenuri și construcții edificate după atribuirea în proprietate a terenurilor în baza legii fondului funciar și ulterior în urma contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, din zona respectivă. - plus, este binecunoscut faptul că această zonă din jurul străzii - este o zonă rezidențială care cuprinde deja un număr însemnat de locuințe sedii de societăți comerciale, în plină dezvoltare urbanistică și în care este deficitară rețeaua de drumuri și căi de acces care să facă legătura cu străzile principale deja existente.
- baza acestui aprobat încă din anul 1996, au fost aliniate toate construcțiile care s-au realizat și care urmează a fi realizate, aliniere ce a ținut și ține cont de crearea acestei străzi de legătură ce se preconizează a se amenaja după ce se vor edifica, construcțiile pe parcele învecinate cu parcela pe care se va amenaja strada.
- cazul în care s-ar anula cele două hotărâri de consiliu atacate, toți proprietarii de parcele și de construcții deja edificate nu vor mai avea acces la aceste proprietăți de nicio parte, ajungând practic în imposibilitatea de a-și mai exercita drepturile legale asupra proprietăților deținute.
Susțin că în niciun răspuns întocmit și comunicat cu reclamanta nu au contestat dreptul de proprietate al acesteia asupra terenului înscris în titlul de proprietate - în suprafață de 1.400 mp, dar în condițiile în care și-a manifestat intenția de a înstrăina acest teren, în vederea realizării de construcții pe acesta, ele nu se pot realiza, fiind afectat de amenajarea unei străzi de legătură. Conform titlului de proprietate, terenul este unul situat în intravilan, și nu teren construibil. inițială dată de titlul de proprietate emis corespunde și în prezent, reclamanta putându-și valorifica dreptul de proprietate emis corespunde și în prezent, reclamanta putându-și valorifica dreptul de proprietate asupra terenului arabil, conform aceștia neavând din partea Consiliului Local A nicio îngrădire.
Împrejurarea că, în prezent, petenta ar suferi un eventual prejudiciu în situația în care ar dori înstrăinarea terenului datorită interdicției de construire nu poate fi asimilată încălcării dreptului constituțional invocat, pentru această diferență urmând să primească despăgubirea conferită de art.44 alin.3 Constituție.
- condițiile în care petenta își poate exercita neîngrădit dreptul de dispoziție juridică asupra terenului, eventuala limitare a numărului potențialilor cumpărători ca urmare a situației concrete și care nu se justifică prin faptul despăgubirii acestora în momentul realizării exproprierii pentru cauza de utilitate publică, nu justifică încălcarea acestui atribut al dreptului de proprietate.
Pentru aceleași considerente, nici nerealizarea până în prezent a lucrărilor de amenajare teritorială în zona străzii - unde este situat terenul nu are drept de consecință îngrădirea dreptului de proprietate al petentei.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
- ce privește primul motiv de recurs se apreciază că în mod corect instanța a apreciat față de structura și conținutul Hotărârilor Consiliului Local al municipiului A I nr.50/1996 și nr.51/1996, că aceste acte au un caracter normativ, deoarece se referă la măsuri de reglementare urbanistice cu caracter general și impersonal.
- aceste condiții, fiind incidente în cauză dispozițiile art.11 alin.4 din Legea nr.554/2004 în conformitate cu care actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.
Pe fondul cauzei reclamanta intimată este în mod evident afectată prin faptul că deși i s-a reconstituit dreptul de proprietate în aceleași condiții ca și vecinilor săi, asupra unor parcele teren arabil, totuși aceștia au putut să construiască pe terenul astfel dobândit sau să-l înstrăineze în vederea construirii, pe când reclamanta este privată de această posibilitate întrucât din certificatul de urbanism eliberat rezultă că parcela sa nu este construibilă, fiind destinată amenajării unei străzi.
Este evident că dreptul de dispoziție al proprietarei reclamante - unul din atributele dreptului de proprietate - este flagrant îngrădit, pentru ca nimeni nu este interesat să cumpere un teren pe c are se va amenaja o stradă, iar valoarea economică a terenului este considerată diminuată, reclamanta suferind astfel un prejudiciu cert.
Se impune precizarea că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut avându-se în vedere natura juridică a terenului la data introducerii în CAP și nu la data reconstituirii dreptului de proprietate de către Comisia Legii fondului funciar.
Toate terenurile din această zonă sunt încadrate la OCPI în categoria de folosință "arabil", situație generală a unui teren înainte de a se edifica ceva pe el.
- prezent terenul în litigiu, împreună cu toate celelalte parcele limitrofe se află în intravilanul municipiului A I, fiind înscris în CF 29550 A I și cuprins în strada -.
- ce privește cele două hotărâri atacate, acestea fiind emise de către autorități publice locale, sunt supuse cenzurii în condițiile art.8, 10 din Legea 554/2004 întrucât persoana vătămată poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă ( Tribunalul Alba ) pentru a solicita anularea, în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și eventual reparații pentru daunele morale.
- mod corect instanța de fond a reținut că reclamantei îi este vătămat dreptul de proprietate prin modificarea regimului tehnic al terenului, aducându-se astfel atingere dreptului său de dispoziție material.
Pentru aceste motive
- numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către pârâtul Consiliul Local al Municipiului AIî mpotriva sentinței civile nr. 213/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./25.08.2008
Jud. fond,
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu