Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1198/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1198
Ședința publică de la 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr. 269 din 20 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant, lipsind intimata pârâtă DIRECȚIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ȘI FAMILIE GORJ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 c Cod Penal și este scutit de taxa de timbru.
S-a referit că intimata pârâtă a depus întâmpinare, prin care s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 alin.2
Se comunică o copie a întâmpinării recurentului reclamant, care nu solicită acordarea unui nou termen pentru observarea acesteia.
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Recurentul reclamant susține că nu a deținut sobă de teracotă și nu poate restitui suma imputată.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul a contestat hotărârea nr.148 din 30 ian. 2007 emisă de Ministerul Muncii,Solidarității și Familiei - Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familiei și deciziei de imputație nr.299/2006 emisă de
În motivarea acțiunii a arătat că prin decizia nr. 299/2006 a Gi s- acordat suma de 1500 lei pentru montarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice, iar ulterior prin decizia nr. 489/2006 i s-a imputat această sumă cu motivarea că nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 2 al.2 din OUG nr. 91/2005.
A arătat reclamantul că îndeplinea condițiile legale în vederea acordării ajutorului în sensul că încălzirea locuinței sale se face cu gaze naturale, că la data înregistrării cererii nu deținea centrală și avea un venit brut ce se încadra în criteriile legale.
Pârâta Gaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii deoarece reclamantul a beneficiat de ajutor bănesc fără a îndeplini condițiile prev. de OUG nr.91/2005, respectiv nu a deținut soba de teracotă, invocând îmbogățirea fără justă cauză.
Soluționând cauza, Tribunalul Gorj prin sentința nr. 1920 din 16.05.2007 a admis acțiunea și a anulat hotărârea și decizia de imputare emise de G, reținându-se că reclamantul nu este în culpă pentru acordarea ajutorului, eventuala eroare aparținând pârâtei, care efectuat ancheta la domiciliul reclamantului.
Împotriva sentinței pârâta declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul neîndeplinind condițiile impuse de art. 2 al.2 din OUG 91/2005, nedeținând sobă de teracotă.
Prin decizia nr. 3937 din 20.11.2007, Curtea de APEL CRAIOVA admis recursul și a casat sentința trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât se impunea verificarea prin administrare de probe dacă reclamantul a avut sobă în locuință și dacă utiliza gaze naturale pentru încălzirea locuinței.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Gorj - Secția contencios administrativ și fiscal sub nr-.
Reclamantul a declarat în ședința publică din 6.02.2008 că nu avut sobă de teracotă, ci un convector pentru care avea aprobările necesare conform actelor depuse la dosar, arătând că la data efectuării primei anchete sociale avea un contract individual de furnizare gazelor naturale pentru racordul la convector, dar avea contract privind furnizarea gazelor naturale pentru locuință și convector.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 269 din 20.02.2008 a respins acțiunea reclamantului împotriva pârâtei
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a formulat cerere tip cuprinzând și declarație pe propria răspundere, solicitând acordarea unui ajutor bănesc pentru achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice individuale, bifând că nu deține centrală termică individuală iar căsuța unde se menționa " dețin sobă de teracotă" a rămas liberă.
În baza cererii acestuia s- efectuat anchetă socială care la punctul 3 privind modalitatea de încălzire a locuinței potențialului titular al ajutorului bănesc s-a bifat mențiunea privind "cu centrală termică individuală".
Ulterior, în urma verificărilor efectuate de către s- constatat că unele persoane nu îndeplineau condițiile cumulative impuse de OUG 91/2005, astfel că s- dispus efectuarea unei noi anchete sociale care la punctul 3 s-a bifat mențiunea " alte echipamente de încălzire" trecându-se în paranteză "convector".
În urma acestei anchete sociale s- emis decizia nr. 148 din 30 ianuarie 2007, imputându-se reclamantului suma primită de 1.500 lei, decizie care fost contestată.
Reclamantul așa cum de altfel a și declarat, deținea un contract de furnizare a gazelor naturale pentru un convector și pentru încălzirea locuinței.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 91/2005 art. 2 al. 2, de ajutorul bănesc beneficiază persoanele care îndeplinesc patru condiții printre care utilizarea pentru încălzirea locuinței de gaze naturale și sunt consumatori individuali, titulari de contracte de furnizare gazelor naturale și dețin sobe de teracotă.
Hotărârea nr. 1249 din 13 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 91/2005 arată la art. 5 că în aplicarea prevederilor art. 2 al. 2 lit. a și b din ordonanță, expresia "titularul de contract individual de furnizarea gazelor naturale este titularul de convenție individuală încheiată cu furnizorul, în vederea achiziționării gazelor naturale pentru consumul casnic propriu iar expresia " sobă de teracotă este orice instalație utilizată numai pentru încălzirea locuinței, realizată din teracotă sau din cărămidă refractară și care utilizează gaze naturale pentru producerea energiei termice ".
A rezultat din aceste interpretări că reclamantul pentru beneficia de ajutorul bănesc trebuia să îndeplinească cumulativ cele patru condiții menționate la art. 2 al. 2 din OUG 91/2005.
Aceasta presupunea nu doar existența sobei de teracotă, ci și existența unui contract individual de furnizarea gazelor naturale în vederea achiziționării gazelor naturale pentru un consum casnic propriu, contract încheiat cu furnizorul, în cazul de față cu SC SA B iar contractul respectiv să se refere la racordarea gazelor naturale la soba de teracotă.
Sunt definiți termenii din care să rezulte ce condiții trebuiau îndeplinite pentru beneficia de ajutorul bănesc, reclamantul având un convector racordat legal așa cum precizează art. 2 al. 2 lit. a din OUG 91/2005, simpla existență unui convector nu poate conduce la concluzia că acesta beneficiază de ajutor de la stat, convectorul nu echivalează cu soba de teracotă. considerat instanța că în mod corect s- emis decizia de recuperare ajutorului bănesc acordat reclamantului sub forma de bonuri valorice în cuantum de 1.500 lei, acesta nefiind îndreptățit la acest bun, neîndeplinind condiția prevăzută la art. 2 al. 2 lit. a din OUG 91/2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului recurentul reclamant invocat dispoz. art. 1.10, 11 și 12 din Legea nr. 554/2004 referitoare la o persoană care se consideră vătămată pentru un drept al său sau într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ poate solicita instanței de contencios administrativ anularea actului sau recunoașterea dreptului pretins (art. 1 alin. 1 din legea contenciosului administrativ).
A solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, anularea deciziei de imputare nr. 489/4.12.2006, anularea hotărârii nr. 148/20.01.2007 emise de G și exonerarea de plata sumei de 1.500 lei.
Recursul este nefondat.
Prin OUG nr. 91/2005 s-a instituit programul de acordarea a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței, în vederea creșterii eficienței consumului, siguranței și calității vieții.
Actul normativ a precizat categoriile de persoane îndreptățite să beneficieze de acest program, astfel în articolul 2 alin.2 sunt precizate condițiile în care se acordă ajutorul bănesc, respectiv utilizarea de gaze naturale pentru încălzirea locuinței venitul net lunar, precum și faptul că nu trebuie să dețină centrale termice individuale și să dețină sobe de teracotă.
În considerarea prevederilor legale enunțate mai sus Gaa probat prin decizia nr. 148/2006 reclamantului acordarea ajutorului bănesc, sub formă de bonuri valorice în cuantum de 1500 lei RON.
OUG nr. 91/2005 reglementează în art. 14 competența de monitoriza aplicarea prevederilor acestei ordonanțe.
În exercitarea prerogativelor de monitorizare s-a constatat că s-a acordat greșit ajutorul bănesc reclamantului, deoarece acesta nu a îndeplinit cumulativ toate condițiile cerute de art. 2 alin.2 din OUG nr. 91/2005, situație în care s-a emis decizia de imputație nr. 299/2006.
Împotriva acestei decizii s-a formulat plângere prealabilă care a fost respinsă prin hotărârea nr. 34/2007.
Curtea, verificând legalitatea deciziei de imputare și a hotărârii pronunțate în procedura prealabilă, constată că sunt legale.
Din probele administrate la instanța de fond rezultă cu evidență că reclamantul nu a deținut sobă de teracotă pentru încălzirea locuinței și nici nu a utilizat pentru încălzirea locuinței gaze naturale.
Motivarea instanței de fond privind culpa funcționarilor care au întocmit ancheta socială este eronată, după cum se va arăta în continuare.
Condițiile legii trebuiau cunoscute și respectate atât de către funcționarul care a întocmit ancheta socială și documentația în vederea acordării ajutorului, dar și de beneficiar.
În speța de față nu se pune în discuția cunoașterea legii ca principiu general și este vorba de cunoaștere în concret a legii pentru că reclamantul a întocmit o cerere și a depus actele necesare în susținerea acesteia fiind în cunoștință cu privire la temeiul în baza căruia a solicitat acordarea ajutorului, astfel în cuprinsul anchetei sociale se face referire la art. 6 din OUG nr. 91/2005, iar această anchetă este semnată de către solicitant, mai mult și cererea depusă la data de 7 februarie 2006 de către reclamant este întocmită în baza OUG nr. 91/2005 iar solicitantul a arătat că deține sobă de teracotă ( fila nr. 55 verso).
În raport de probele analizate este evident că reclamantul a știut că solicită să i se acorde un ajutor bănesc, în temeiul unei legi și mai mult a știut și ce condiții trebuia să îndeplinească.
Eroare funcționarilor care au aprobat cererea nu poate să-i profite reclamantului, pentru motivul mai sus enunțat, dar și pentru că, așa cum s-a susținut în motivele de recurs, s-ar ajunge la îmbogățirea fără justă cauză.
Ca principiu în Dreptul Civil român este instituită obligația de restituire atunci când are loc mărirea patrimoniului unei persoane pe seama patrimoniului altei peroane fără să existe o cauză legală a acestei îmbogățiri.
Faptul juridic al îmbogățirii fără temei juridic dă naștere obligației persoanei care și-a mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi către cel care și-a diminuat patrimoniul.
Eroarea funcționarului nu constituie cauză legitimă de mărirea a patrimoniului reclamantului, în detrimentul bugetului din ale cărui fonduri s-au alocat sume plătite reclamantului.
Deficiențele așa cum susține instanța de fond, s-au înregistrat într-adevăr și la nivelul autorității pârâte dar reclamantul este cel care știind că nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege a beneficiat de greșeală funcționarului.
Prin acest mijloc, așa cum s-a arătat și mai sus s-a ajuns la mărirea patrimoniului reclamantului care a fost efectuată fără justă cauză așa încât beneficiarul devine debitorul obligației de restituire.
Legea reglementează în art. 14 și competența de monitorizare a aplicării prevederilor acesteia cu privire la acordarea ajutorului bănesc.
Din această reglementare decurge și dreptul celui care a acordat ajutorul de a verifica legalitatea măsurii, iar în caz contrar având la îndemână posibilitatea recuperării prejudiciului creat.
În consecință, în baza art. 312 Cod pr. civilă se va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 269 din 20 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. M
Ex.2//9.06.2008
Jud. fond D
M
04 Iunie 2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Doina Ungureanu, Magdalena Fănuță
