Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1264/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1264/R-CONT
Ședința publică din 25 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
: - -, JUDECĂTOR 2: Gina Achim
: - -, JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
: - -, grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva încheierii de ședință din 06 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, domiciliată în Pitești,-, -4,.B,.4,.13, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 18 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea asupra recursului s-a amânat la data de 25.11.2009, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Constată că rin p. cererea înregistrată la data de 6 mai 2009, reclamanta a chemat in judecata Instituția Prefectului Județului A și Prefectul Județului A solicitând suspendarea executării Ordinului nr.304/2009, prin care s-a dispus suspendarea dreptului său de a conduce autovehicule, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în anul 2006, din cauza unor probleme de familie a fost nevoită a se muta în Municipiul Pitești stabilindu-și domiciliul în familia unchiului său, iar în vara acelui an a efectuat cursurile școlii de șofer pentru obținerea permisului de conducere pentru categoria
În urma promovării examenului auto din toamna anului 2006 primit permisul de conducere seria A -G, iar de atunci și până în anul 2009 condus pe drumurile publice fără să fie implicată în vreun eveniment rutier.
Prin încheierea din data de 6 august 2009, Tribunalul Argeș - Secția Civila -a admis cererea formulată de reclamantă și a dispus suspendarea executării Ordinului nr.304/2009, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art.14 din Legea contenciosului administrativ nr.544/2004 și faptul că reclamanta beneficiază de prezumția de nevinovăție și bună credință deoarece nu există nici o probă din care să rezulte că permisul ar fi fost obținut în mod fraudulos.
Împotriva sentinței în termen legal a formulat recurs Instituția Prefectului Județului A, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Astfel, potrivit art.103 raportat la art.114 alin.1 lit.e) din nr.OUG195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule este obligatorie in condițiile în care Prefectul a sesizat instanța de judecată cu o acțiune în constatarea faptului că permisul de conducere a fost obținut cu nerespectarea prevederilor legale. O astfel de condiție este îndeplinită în cauză, litigiul fiind pendinte.
S-a mai susținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevederile de art.14 din Legea nr.554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ - cazul bine justificat și paguba iminentă - în sensul că nu există împrejurări care să pună la îndoială legalitatea actului administrativ și, respectiv, că nu este dovedită nici un fel de pagubă.
Examinând sentința recurată prin prisma lipsei procedurii prealabile, luată în discuție de C din oficiu, în raport de dispozițiile art.304 pct.9, art.3041și art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat.
Temeiul legal invocat de către reclamantă pentru cererea sa în justiție, reținut și de către prima instanță, îl constituie art.14 din Legea nr.554/2004 potrivit căruia "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Curtea constată că prima instanță, în mod nelegal a procedat la suspendarea executării actului administrativ fără a examina dacă, anterior sesizării instanței, reclamanta a demarat procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, deși suspendarea executării actului administrativ în condițiile art.14 presupune dovedirea inițierii procedurii prealabile.
În condițiile în care lipsește dovada plângerii prealabile (înscrisul de la fila 4 dosar fond neavând acest caracter în absența unor date certe), în mod nelegal și fără legătură cu cauza, prima instanță a reținut doar lipsa vinovăție penale a reclamantei.
Menționând ca principal acest aspect al lipsei dovezii formulării plângerii prealabile, Curtea constată că nu se mai impune cenzurarea hotărârii instanței de fond sub aspectul corectei aprecieri (din perspectiva normelor legale raportate la susținerile și apărările reclamantei) a îndeplinirii celor două condiții pentru suspendarea executării: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Pentru cele expuse, în temeiul art.312 alin.1- 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul Instituției Prefectului Județului A și va modifica sentința, în sensul ca va respinge cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 445/2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva încheierii de ședință din 6 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, domiciliată în Pitești,-, -4,.B,.4,.13, județul
Modifică sentința, iar pe fond respinge cererea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red./26.11.2009
GM/6 ex.
Jud.fond:
Opinie separată
de judecător - -
Consider că se impunea respingerea recursului ca nefondat, pentru următoarele argumente:
Procedura plângerii prealabile a fost efectuată de către reclamantă, înscrisul de la fila 19 dosar recurs atestând faptul că aceasta a sesizat autoritatea emitentă a ordinului atacat cu plângere prealabilă.
Cu privire la fondul cererii de suspendare, se constată că deși textul art. 103 alin. 8 din nr.OUG 195/2002 așa cum a fost introdus prin nr.OUG 9/2009, prevede o suspendare de drept a exercițiului dreptului de a conduce autovehicule, nu se poate nega forța principiilor prevăzute de reglementările internaționale, în special în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Luarea unei măsuri cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi intră sub incidența art. 6 din Convenție și trebuie să urmeze întocmai aceste dispoziții, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, elaborată în temeiul textului.
Instanța de judecată este chemată să realizeze o analiză efectivă a susținerilor părților și să verifice aplicarea principiilor sus menționate analizând compatibilitatea textului intern cu aceste reguli fundamentale.
Astfel, art. 103 alin. 8 din nr.OUG 195/2002 prevede suspendarea condiționată de formularea unei cereri în fața instanței, prin care se impută persoanei o faptă gravă. Imediat, urmare a acestei imputări se suspendă exercițiul unui drept, astfel că această măsură este efectiv determinată de prima procedură.
Textul nu se relevă a fi compatibil cu Convenția atâta vreme cât nu permite instanței să analizeze dacă sunt întrunite cerințele luării măsurii, temeinicia acesteia, prin existența unor indicii convingătoare privind săvârșirea unei fapte grave. acestei fapte atrage aplicarea garanțiilor art. 6 paragraf 1 din Convenție în procedura ce se desfășoară în temeiul art. 114 alin. 1 lit. e) din nr.OUG 195/2002, de care depinde soluția cererii de față, în cazul acuzațiilor în materie penală fiind necesar a se respecta prezumția de nevinovăție, iar dacă se permite instituirea unei prezumții contrare, aceasta nu trebuie să depășească limitele rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (Salabiaku Franței, paragraf 28).
A prezuma că s-a săvârșit o faptă gravă, cu consecințe și asupra exercițiului dreptului astfel obținut, fără a se prezenta o minimă dovadă în sensul existenței faptei, nu poate fi apreciată ca respectând limitele rezonabile impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În cauză, se constată că atașat întâmpinării nu s-a depus decât cererea de sesizare a instanței potrivit art. 114 lit. e) din OUG nr. 195/2002, fără nicio minimă dovadă care să permită instanței să aprecieze asupra îndeplinirii criteriilor desprinse din jurisprudența curții europene.
Or, în cazul în care lipsesc indiciile temeinice și concrete pentru sesizarea instanței civile, indicii avute în vedere și în expunerea de motive a nr.OUG 9/2009, dar ulterior omise în textul adăugat articolului 103 din nr.OUG 195/2002, se afectează și legalitatea actului prin care s-a dispus suspendarea exercițiului dreptului de a conduce autovehicule.
Instanța constată că rațiunile pentru care textul a fost adoptat se justifică într-o societate democratică, însă acesta nu a avut în vedere garanțiile prescrise de art. 6 paragraf 1 din, pentru a fi în deplină concordanță cu norma convențională.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art.312 proc.civ. se impunea respingerea recursului ca nefondat.
Judecător,
- -
Red./2.12.2009
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu
