Anulare act administrativ fiscal. Decizia 134/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 134/CA
Ședința publică de la 28 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de recurentul pârât, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.1653/27.09.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în T,-, județ T având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.31/14.02.2008, pentru intimata reclamantă, lipsind recurentul pârât DGFP
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. Cod pr. civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Avocat, pentru intimata reclamantă, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză sau alte probe de propus.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru intimata reclamantă, învederează că s-a pretins că intimata reclamantă ar fi întocmit un raport de inspecție fiscală în mod superficial, motiv pentru care s-a considerat că se impune o sancțiune disciplinară pentru neîntocmirea corespunzătoare a unui act. Acest aspect a fost verificat de instanța de fond printr-o expertiză, din care a rezultat că actul întocmit de intimata reclamantă a fost întocmit legal. Precizează că al doilea motiv de sancționare l-a constituit faptul că intimata reclamantă a adresat o scrisoare directoarei sale, însă modalitatea de adresare nu conține nici un element ireverențios. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T și, solicitând anularea deciziei nr. 30/23.01.2007.
În motivarea acțiunii se arată că în mod nelegal prin decizia a cărei anulare se solicită i-a fost diminuat salariul cu 10% pe o perioadă de 3 luni, această decizie fiind lovită de nulitate absolută pentru următoarele considerente:
-nu au fost respectate termenele prevăzute de art. 24 din HG nr. 1210/2003, comisia de disciplină fiind sesizată după epuizarea celor 15 zile de la data luării la cunoștință de fapta săvârșită de către directorul executiv și după 2 luni de la data la care fapta a fost săvârșită;
-referatul comisiei de disciplină nu a fost motivat.
Cu privire la fondul cauzei se invocă incorecta individualizare a sancțiunii și necorespunderea cu realitatea a faptelor reținute.
La termenul din 17.05.2007 se renunță la judecată în contradictoriu cu, aceasta fiind scoasă din cauză.
Pârâta depune întâmpinare prin care invocă prematuritatea acțiunii, reclamanta neformulând obiecțiuni împotriva referatului comisiei de disciplină și neadresându-se Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Cu privire la fondul cauzei se susține legalitatea sancțiunii aplicate.
În drept se invocă art. 115-119.pr.civ. și legea nr. 188/1999.
În speță au fost administrate următoarele probe:înscrisuri, expertiză contabilă.
Prin încheierea din 19.04.2007 s-a reținut că excepția prematurității cererii nu este fondată în condițiile în care reclamanta avea dreptul de a se adresa ANFP și nu obligația. Totodată, s-a apreciat că excepțiile invocate de către reclamantă privesc fondul cauzei, urmând a fi analizate împreună cu acesta.
Prin sentința civilă nr. 1653/27.09.2007 a fost admisă acțiunea. S-a reținut că nu există cauze de nulitate absolută în sensul celor invocate de către reclamantă. În privința fondului cauzei se arată că abaterile disciplinare nu au fost săvârșite, respectiv raportul de inspecție fiscală parțială a fost întocmit corect iar sesizarea din 28.08.2006 nu a fost de natură să aducă atingere imaginii instituției, fiind doar exprimarea nemulțumirii reclamantei în legătură cu schimbarea locului de muncă.
Soluția a fost atacată cu recurs de către
În motivarea recursului se arată următoarele:
Prin reclamația din 28.08.2006 au fost făcute grave acuzații care aduc atingere prestigiului Ca urmare a acestei reclamații a fost inițiată o misiune ad-hoc de către Biroul de audit public intern, din verificările efectuate rezultând că Raportul de Inspecție Fiscală este superficial întocmit de către reclamantă, constatările sunt incomplete și nu au argumente cu copii după documente, note explicative, conform nr. 551/2004, nu au fost aplicate corect prevederile legale privind soluționarea decontului TVA, fapta constituind abatere disciplinară. În aceste împrejurări a fost aplicată sancțiunea disciplinară, instanța neținând cont de principala cauză care a determinat comisia de disciplină să aplice sancțiunea, și anume, atitudinea reclamantei față de colegii de serviciu, atitudine care nu reprezintă o simplă exprimare a nemulțumirii. Astfel se poate crea un precedent periculos, funcționarii publici putându-și exprima nemulțumirea în orice mod.
În drept se invocă art. 3041.pr.civ. legea nr. 188/1999.
Intimata nu depune întâmpinare.
Instanța de recurs, analizând cauza din prisma art.3041pr.civ. și art. 316 rap. la art. 296 pr.civ. reține următoarele:
Reclamanta a formulat la 28.08.2006 o plângere referitoare la măsura modificării locului său de muncă, în cuprinsul căreia face afirmații în legătură cu refuzul său de a aproba o rambursare ilegală de TVA. În loc să facă verificări cu privire la respectarea legii în ceea ce privește măsura modificării locului de muncă precum și cu privire la realitatea celor afirmate, fapt care ar fi înlăturat orice atingere adusă prestigiului instituției, angajatorul începe verificarea activității reclamantei prin Biroul de audit public intern. Tocmai această desfășurare a evenimentelor este de natură să pună sub semnul întrebării natura sancțiunii aplicate. Faptul că aspectele reținute în cuprinsul deciziei atacate reprezintă doar un pretext, rezultă și din conținutul motivelor de recurs, angajatorul fiind nemulțumit în realitate de atitudinea reclamantei care ar putea constitui un exemplu și pentru alți angajați.
Potrivit legislației în domeniu, instanța verifică săvârșirea sau nu a faptelor reținute în cuprinsul deciziei de sancționare. Practica în domeniu a stabilit că, se consideră că fapta a fost descrisă (înlăturându-se astfel sancțiunea nulității absolute - legea nr. 188/1999 care se completează cu legislația muncii) dacă în cuprinsul deciziei de sancționare se face referire la un înscris care stabilește faptele săvârșite (este de subliniat că legea cere descrierea faptei chiar în decizia de sancționare și că nu se poate merge până la infinit pe firul mențiunilor actelor în că unul din actele la care se face referire va descrie fapta săvârșită). Singurul înscris la care face referire decizia nr. 30/23.01.2007 este raportul comisiei de disciplină nr. 17281/15.01.2007 din dosarul nr. 43 înregistrat sub nr. 17281/20.11.2006. Din conținutul acestui raport rezultă că reclamanta a fost sancționată pentru încălcarea art. 65 lit. g) și i) din legea nr. 188/1999 (se constată că faptele nu sunt descrise).
Art. 65 din legea nr. 188/1999 enumeră la lit. g) și i) următoarele fapte care constituie abateri disciplinare: manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu.
În speță s-a concluzionat (fără ca faptele să fie descrise în cuprinsul deciziei de sancționare, așa cum prevede legea, referirea la textul de lege neînlocuind motivarea în fapt a deciziei) că reclamanta a fost sancționată pentru întocmirea superficială a raportului de inspecție nr. 21548/24.03.2006 și pentru întocmirea reclamației din 28.08.2006 care a adus atingere prestigiului DGFP Raportând aceste fapte la textele invocate de către angajator (art. 65 lit. și ), se constată că reclamanta nu se face vinovată de un refuz de a îndeplini atribuțiile de serviciu (în sensul art. 65 lit. i) iar întocmirea superficială a unui raport nu se încadrează nici în prevederile art. 65 lit. g), neputând constitui o manifestare care aduce atingere prestigiului instituției. Toate aceste aspecte sunt menite să întărească concluzia de mai sus, reclamanta fiind sancționată doar pentru "curajul" de a-și fi exprimat nemulțumirile.
Concluziile raportului de audit public intern nu sunt relevante în cauză, atâta timp cât reclamanta nu a fost sancționată pentru modul în care a întocmit raportul de inspecție fiscală ( în acest sens sunt următoarele argumente: nedescrierea faptei în decizia de sancționare ori măcar în actul la care aceasta face referire și motivarea în drept a deciziei, text în care îndeplinirea cu superficialitate a atribuțiilor de serviciu nu se înscrie). O ultimă subliniere trebuie făcută în ceea ce privește prima abatere disciplinară: dacă am admite că sancțiunea a fost aplicată pentru modul de întocmire a raportului de inspecție fiscală, din probele administrate în cauză nu rezultă că reclamanta și-a îndeplinit atribuțiile cu superficialitate.
Cu privire la cea de a doua faptă avută în vedere de către prima instanță, instanța de recurs apreciază că adresarea exclusiv conducerii instituției a unui înscris în cuprinsul căruia sunt exprimate o serie de nemulțumiri ce sunt supuse spre analiză din punct de vedere al legalității, nu este de natură să aducă atingere prestigiului instituției.
Pentru aceste motive recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de recurentul pârât, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.1653/27.09.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în T,-, județ T, având ca obiect anulare act.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28 Februarie 2008
Jud.fond-;
Jud.tehnored-- 04.03.2008
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica
