Anulare act administrativ fiscal. Decizia 145/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.145/CA
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în comuna, județul T, împotriva sentinței civile nr.2785 din 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte COMISIA JUDEȚEANĂ PTR. APLICAREA LEGII NR. 9/1998 -, cu sediul în T,-, județul T și AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 B, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202, având ca obiect anulare act administrativ conform Legii nr.9/1998.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 06.04.2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.04.2009.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
1. Obiectul și părțile litigiului.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr-, reclamanta a solicitat anularea hotărârii nr.1863/8.04.2008 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998 T și a deciziei nr.1384/6.08.2008 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților B, ca nelegale, anticonstituționale, contrare prevederilor Legii nr.9/1998 și reglementărilor în vigoare din România și Uniunea Europeană, cu privire la dreptul de proprietate.
Reclamanta a mai solicitat și acordarea de daune morale în valoare de 30.000 EURO, pentru tergiversarea premeditată a rezolvării cererii sale și deteriorarea stării sale de sănătate, determinată de această situație.
În fond, s-a susținut de către reclamantă că a solicitat la data de 4 iunie 2006 Comisiei județene T pentru aplicarea Legii nr.9/1998, despăgubiri pentru mai multe bunuri abandonate în Bulgaria, respectiv o casă cu 3 camere, o bucătărie și o pivniță și un teren în suprafață de 5.000 mp situat în intravilanul orașului.
Pârâta, Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 Tad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, anexând la aceasta toate înscrisurile avute în vedere la emiterea hotărârii nr.863/2008
De asemenea a fost depusă întâmpinare și de către pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 B, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
2. Hotărârea tribunalului.
Prin sentința civilă nr.2785/2008, Tribunalul Tulceaa admis excepția lipsei procesuale pasive a Comisiei județene T pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 și a respins în consecință contestația formulată împotriva acestei comisii, a respins contestația formulată de contestatoarea împotriva - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 ca nefondată.
Pentru a dispune astfel a reținut în esență, prima instanță că în ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru casa cu 3 camere, bucătărie și pivniță, solicitate la data de 4 iunie 2006, această cerere este nefondată, având în vedere contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 19 ianuarie 1948, între Statul Român și autorul reclamantei G, prin care s-au acordat în baza art.12 din Legea asupra colonizării, publicată în Of.nr.98/25.04.1940 un imobil compus dintr-o construcție cu 4 camere, cu țiglă, fără dependințe, situată în V comunei județul
Prin urmare, casa de locuit și terenurile care au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare, încheiat în anul 1948, au reprezentat compensații în natură pentru bunurile abandonate în Bulgaria, reclamanta nemaiavând nici un drept cu privire la acordarea de compensații pentru aceste bunuri, pe baza disp. Legii nr.9/1998.
În ceea ce privește suprafața de 5000 mp vie situată în intravilanul orașului, reclamanta face dovada cu privire la această suprafață doar prin declarațiunea din 9 sept.1940 (fila 18) a lui G, cu privire la averea imobiliară, suprafața de teren în cauză fiind menționată la pct.II lit.b, ca fiind proprietate urbană.
Astfel, deși tatăl reclamantei, declară ca loc de domiciliu, satul comuna, județul, așa cum rezultă din situația de avere imobiliară rurală (fila 12), în declarațiunea din 9 septembrie 1940, menționează acest bun ca fiind situat în intravilanul orașului, deci, în mediul.
S-a reținut că, reclamanta nu a făcut dovada circulației juridice cu privire la bunul teren în suprafață de 5000 mp vie, deși, aceste bunuri au rămas proprietatea persoanelor fizice române până la data adoptării 513/1953, când au devenit proprietatea statului bulgar.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea sumei de 30.000 EURO, cu titlu de daune morale, pentru tergiversarea soluționării cererii, se apreciază că nici acesta nu este întemeiat.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
- Legea nr.9/1998 nu face nici o discriminare între bunurile rurale și cele urbane abandonate în Bulgaria și trecute în proprietatea statului bulgar,legea acordând compensații celui în drept pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar;
- dovada dreptului de proprietate se face cu înscrisuri conform art.6 din normele metodologice iar ea dovedit existența celor 500 mp. teren în cu declarație pe propria răspundere și testamentul lăsat de bunică tatălui său;
- tatăl său a moștenit cei 5000 mp. de la părinți, teren lăsat la Statul bulgar.
Intimata Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 și a Legii nr.290/2003 Taf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat.
Pe cale de excepție a arătat această intimată că nu are calitate procesuală pasivă întrucât doar actele emise de - Serviciul pentru Aplicarea legii nr.9/&1998 sunt supuse controlului judecătoresc, nu hotărârile consiliului județean.
În susținerea cererii sale recurenta reclamantă a anexat la dosar: declarațiune pe propria răspundere dată în 1990 cu privire la averea imobiliară, copia testamentului olograf întocmit de, declarații extrajudiciare date de și G, adresa nr.N3/179/26.02.2008 emisă de Ministerul Afacerilor Externe din care reiese faptul că nu au fost identificate documentele cu privire la bunurile deținute de G în, acte de stare civilă, hot. nr.1863/2008 prin care Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 Tar espins cererea pentru acordarea de despăgubiri pentru bunuri abandonate în Bulgaria.
La 26.03.2009 recurenta formulat cerere de renunțare la judecată față de pârâta Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998, cerere pe care instanța urmează aor espinge în raport de obiectul pricinii cu care reclamanta investit instanța.
A mai depus recurenta în susținerea recursului și copia - extras din tabelul nominal cu locuitorii români din orașul ce urmează a evacua teritoriul și de averea imobiliară ce posedă - județul (fila 30 dosar).
Potrivit acestui înscris bunica reclamantei figurează cu 0,30 ha. teren arabil.
4. Curtea
Asupra excepției invocate de către pârâta Comisia Județeană, Curtea va reține că prima instanță a admis această excepție respingând contestația formulată împotriva acestei părți, astfel că nu se mai impune analiza excepției reiterată în calea de atac a recursului.
Pe fondul pricinii Curtea reține că hotărârea primei instanțe nu se impune a fi modificată pentru considerentele:
În ceea ce privește suprafața de 5.000 mp. vie situată în intravilanul orașului, deși reclamanta -recurentă a anexat în calea de atac a recursului copia - extras din tabelul celor ce au deținut bunuri în orașul unde figurează bunica sa, dovedind astfel împrejurarea că cea din urmă a deținut în proprietate aceste teren, totuși nu se poate dispune acordarea de compensații bănești suplimentare pentru motivele:
Potrivit art.IV din Tratatul dintre România și Bulgaria "proprietate imobiliară urbană aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord rămâne proprietate privată actualilor proprietari și în consecință, supusă legilor țării unde se află situată" (diferența dintre proprietățile imobiliare urbane și cel rurale este aceea că bunurile din mediul rural aparținând românilor obligați să părăsească teritoriile transferate Bulgariei,deveneau proprietate statului bulgar, pe când proprietățile imobiliare urbane rămâneau proprietatea privată a deținătorilor).
Deci, bunurile imobile urbane, chiar după părăsirea teritoriilor cedate, rămâneau proprietatea privată a deținătorilor.
Acest drept de proprietate s-a menținut până în anii 1952-1953, când prin Decretul nr.513/1953, Statul bulgar a obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor urbane situate pe teritoriul Populare Bulgaria, în D de Sud, proprietatea persoanelor fizice sau juridice româno-bulgare instituite în mai 1949.
Arhivele Naționale dețin dosarele coloniștilor cu proprietăți rurale, listele - anexă de la Tratatul d l Craiova sunt deținute de Arhiva Ministerului Afacerilor Externe întrucât pentru proprietarii de bunuri urbane s-a întocmit, ulterior anului 1940, o altă situație decât cea a Comisiei Mixte (listele - anexă), iar din listele - anexă, reiese situația persoanelor din mediul, fiecare cu bunurile deținute în mediul și abandonate în teritoriile cedate.
De aceea,așa cum a arătat și prima instanță, nu se poate reține că pretențiile recurentei sunt întemeiate atâta vreme cât nu s-a făcut dovada circulației juridice a acestui teren, în condițiile în care autorul reclamantei a deținut proprietatea bunurilor urbane până în anul 1953 când a trecut în proprietatea statului bulgar iar în acest răstimp terenul deși putea, nu a fost înstrăinat.
Față de cele arătate, Curtea va respinge recursul ca nefondat conform art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în comuna, județul T, împotriva sentinței civile nr.2785 din 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte COMISIA JUDEȚEANĂ PTR. APLICAREA LEGII NR. 9/1998 -, cu sediul în T,-, județul T și AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 B, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202, având ca obiect anulare act administrativ conform Legii nr.9/1998, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Red.dec.jud.-/15.05.2009
Tehnored.2 ex./15.05.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea
