Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1492/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1492
Ședința publică de la 01 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 24 iunie 2008 privind recursurile formulate de reclamantul și pârâta DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O împotriva sentinței nr.249 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 24 iunie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința nr.249 din 26 martie 2008, Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, ca neîntemeiată.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O, și și a anulat raportul de evaluare întocmit la data de 31.01.2007.
A obligat pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor O să întocmească un nou raport de evaluare.
A respins cererea de obligare a pârâților la plata daunelor morale, ca neîntemeiată.
A admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor O la 4.000 lei cu acest titlu către reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că reclamantul a justificat chemarea în judecată pârâților și, motivat de faptul că raportul de evaluare contestat a fost întocmit de pârâtul - director executiv adjunct al DSVSA O și contrasemnat de pârâtul - consilier superior, cu atribuțiuni de coordonator al DSVSA O; de asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâților și în solidar cu autoritatea publică pârâtă la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale, situație în care sunt îndeplinite condițiile art. 16(1) din Legea 554/2004.
Pe fond, s-a reținut că nu au fost depuse la dosar acte din care să rezulte deficiențele activității desfășurate de reclamant conform fișei postului sau documente care să justifice acordarea notelor între 1 și 1,5, a notelor pentru criteriile de performanță între 2-1,5, nu s-au prezentat documente care să demonstreze activitatea avută în vedere precum și faptul că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu în mod corespunzător, iar la întocmirea raportului de evaluare nu au fost respectate prevederile HG 1209/2003.
Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale, instanța a apreciat- ca fiind neîntemeiată, întrucât reclamantul nu a făcut dovada vreunui prejudiciu moral suferit ca urmare a întocmirii raportului de evaluare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâta DSVSA O criticând- ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs reclamantul a arătat că sentința este nelegală potrivit art.304 pct.9 proc. Civ. Întrucât au fost încălcate dispozițiile art.16 alin.1 din legea nr.554/2004, în sensul că s-a ignorat însăși rațiunea de a fi a acestei reglementări, și anume aceea de a se putea cere despăgubiri de la persoanele care au contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului.
S-a susținut că, deși în mod corect au fost introduși în cauză pârâții și, în mod surprinzător a fost respins capătul de cerere care justifica prezența acestora în proces, plata daunelor morale.
Recurentul a mai criticat sentința instanței de fond și sub aspectul neacordării daunelor morale în condițiile în care pe de o parte, prin raportul de evaluare netemeinic a fost defăimat în fața personalului pe care l-a condus anterior, fiind-i știrbite prestigiul și autoritatea, iar pe de altă parte a fost obligat să parcurgă un ciclu procesual.
În motivarea cererii de recurs, pârâta DSVSA Oas usținut că sentința este nelegală întrucât evaluarea performanțelor profesionale s-a efectuat cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, evaluatorul respectând procedurile prevăzute de nr.HG1209/2003 și Ordinul 9055/2006 al Președintelui ANFP.
S-a susținut că raportul de evaluare a fost întocmit corect de către directorul executiv adjunct, întrucât prin nota de serviciu nr.10398/18.09.2006 contestatorul a luat la cunoștință faptul că trebuia să prezinte directorului executiv adjunct raportul de activitate, la sfârșitul fiecărei săptămâni, precum și că dr. Gaa vut calitatea de martor al contestatorului la Comisia de Disciplină a și martor în dosarul nr-.
Prin întâmpinarea formulată la data de 15.06.2008, intimatul pârât a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantul.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat că în mod corect instanța de fond a respins cererea de daune morale întrucât aceasta este neîntemeiată nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamantă și a dispoz. art. 3041Cod pr. civilă se rețin următoarele aspecte de fapt și de drept.
Potrivit prevederilor Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și Metodologic aprobată prin HG 1209/2003, raportul de evaluare reprezintă un act administrativ care poate fi contestat de către persoana nemulțumită în fața instanței de contencios administrativ care este competentă, în condițiile Legii nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ să se pronunțe cu privire la legalitatea acestuia.
Instanța de contencios administrativ, fără a reține un motiv de nelegalitate a acestui act administrativ, nu poate analiza temeinicia acordării calificativului, neputându-l modifica în sensul înlocuirii calificativului acordat de persoana competentă, cu un calificativ superior, în caz contrar încălcând dispozițiile art. 4 alin. 1 din Metodologia - anexa 3 aprobată prin HG nr. 1209/2003 potrivit cu care evaluarea performanțelor individuale ale funcționarului public se face de către funcționarul public de conducere care coordonează compartimentul în cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarului public de execuție sau care coordonează activitatea acestuia.
În raport de aceste considerente se constată că în mod nelegal instanța de fond a reținut criticile reclamantei vizând netemeinicia notelor acordate pentru îndeplinirea criteriilor de performanță și îndeplinirea obiectivelor, instanța judecătorească neavând competență de a modifica calificativele acordate prin raportul de evaluare, întrucât astfel s-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, substituindu-se persoanei căreia îi revine, potrivit legii, competența de a realiza activitatea de evaluare.
Posibilitatea funcționarului de a contesta rezultatul evaluării, potrivit art. 11 din anexa 3 la HG 1209/2003, la instanța de contencios administrativ, nu conduce la concluzia abilitării instanței de a analiza modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu ale funcționarului public, ci doar de a analiza eventualele motive de nelegalitate ale raportului de evaluare.
Analizând legalitatea raportului de evaluare prin prisma respectării procedurii prev. de HG nr. 1209/2003, se constată că în mod corect raportul de evaluare a fost întocmit de către directorul executiv adjunct, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a O și art. 4 din Anexa 3, criticile formulate în acest sens fiind nefondate.
De asemenea, analizând raportul de evaluare contestat, se constată că au fost respectate dispoz. anexei 3 la HG nr. 1209/2003, în sensul că au fost desfășurate etapele prev. de art. 7 - 11 din acest act normativ.
Față de aceste considerente de fapt și de drept se constată întemeiat recursul declarat de pârâtă, urmând a fi admis, modificând sentința în temeiul art. 312 alin. 3. proc. civ. în sensul respingerii cererilor de anulare a raportului de evaluare, de obligare a pârâtei la întocmirea unui alt raport, precum și de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamant vizând neacordarea daunelor morale, Curtea, reținând legalitatea raportului de evaluare, îl apreciază nefondat, în temeiul art. 312 alin. 1. proc. civ. urmând a-l respinge menținând soluția instanței de fond cu privire la acest capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.249 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de pârâta DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge cererile de anulare a raportului de evaluare, de obligare a pârâtei la întocmirea unui nou raport și de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 iulie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn.2ex/ 25 august 2008
Jud. fond /
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu
