Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1502/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1502
Ședința publică de la 01 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Răescu
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.290 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns consilier, pentru recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și avocat și, pentru intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier, pentru recurenta pârâtă solicită admiterea excepției prescripției, pe fond admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Avocat, pentru intimatul reclamant solicită respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.290 din 25 februarie 2008, Tribunalul Gorja admis acțiunea reclamantului, a dispus anularea adresei nr.53152/09.11.2007 emisă de pârâta DGFP G, precum și reîncadrarea reclamantei pe funcția publică de execuție de auditor, clasa I, grad profesional superior, începând cu 01.10.2007.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, urmare a aplicării criteriilor pentru reîncadrarea în funcția publică, petiționarul la data de 15.07.2003 a obținut un punctaj de 9,133 puncte conform fișei individuale, susținând că reîncadrarea nu s-a făcut în mod corespunzător, fiind astfel prejudiciat și din punct de vedere salarial, reîncadrarea făcându-se în baza Legii 161/2003 și Ordinului 218/2003.
Conform art.4 alin.1 litera a, pentru reîncadrarea în gradul profesional "superior", funcționarul public trebuie să obțină minim 7 puncte, în speță petiționarul obținând 7,725 puncte.
Potrivit art.5 din Ordinul 218/2003, reîncadrarea funcționarilor publici se face în ordinea punctajelor obținute în condițiile art.3 și 4, iar în situația în care numărul funcționarilor publici care au obținut punctajele minime prevăzute pentru reîncadrare este mai mare decât numărul funcțiilor publice stabilite și avizate pentru gradele profesionale, art.5 alin. 2 prevede criterii suplimentare: programe sau cursuri de formare profesională, sau forme de învățământ postuniversitar urmate; doctorat în specialitatea funcției publice; vechimea în categoria, clasa și gradul funcției publice deținute la data intrării în vigoare a Legii nr.161/2003.
Pe de altă parte conform L 161/2003 autoritățile și instituțiile publice în cadrul cărora funcționează funcționarii publicii au obligația de a efectua reîncadrarea acestora pe posturi, în acest sens ANFP a emis ordinul 218/2003.
Pe baza criteriilor stabilite prin acesta, reclamantul a obținut punctajul, reținându-se vechimea în funcția de specialitate.
Dacă punctajul obținut de reclamant nu ar putea conduce la o promovare pe o funcție superioară, s-a apreciat că ar fi fost inutil ca aceasta să fie punctată în raport de criteriile legale ce privesc activitatea și pregătirea funcționarului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea cererii de recurs, recurenta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune a intimatului reclamant, arătând că la data de 15.07.2003, în urma finalizării procedurilor de reîncadrare în noua funcție publică, conform Legii nr.161/2003, art.XVI alin.1 lit.c și a Ordinului ANFP nr.218/2003 i-a fost acordat reclamantului gradul profesional "asistent", cu mențiunea drepturilor profesionale stabilite conform OUG nr.192/2002, iar prin adresa nr.19451/17.07.2003, emisă în baza deciziei nr.69/2003 a DGFP G, i s-a comunicat acestuia noua funcție de care a luat cunoștință sub semnătură.
S-a mai susținut că data de la care se calculează termenul de prescripție este data luării la cunoștință despre existența actului administrativ contestat.
Recurenta a mai arătat că formularea unei adrese în cursul anului 2007, din partea intimatului reclamant către DGFP G, referitoare la modul cum a fost reîncadrat în anul 2003 nu reprezintă decât o încercare a acestuia de a fi repus în termenul de a contesta reîncadrarea.
Pe fondul cauzei, recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată, întrucât reîncadrarea reclamantului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.6 alin.3 din OG nr.92/2005 și ale OUG nr.82/2004.
La data de 03.06.2008, intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției invocate, arătând că actul administrativ contestat i-a fost comunicat la data de 09.11.2007 și că termenul de prescripție de 3 ani nu s-a împlinit, acesta curgând de la data comunicării actului.
Cu privire la fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și mențiunea ca fiind temeinică și legală a sentinței recurate.
Examinând sentința recurată, prin prisma excepției invocate, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
În fapt, prin acțiunea introductivă reclamantul a contestat reîncadrarea sa în funcția publică de execuție, aceea de inspector asistent clasa I, ce a fost efectuată la data de 15.07.2003, în baza Deciziei nr.69/2003, emisă de către DGFP
Cu adresa nr.19451/17.07.2003, reclamantului i-a fost comunicată sub semnătură, decizia nr.69/2003, emisă de către directorul executiv al DGFP
În speță, actul administrativ atacat - respectiv decizia de reîncadrare nr.69/2003 - este un act administrativ cu caracter individual, astfel încât îi sunt aplicabile termenele stabilite prin art.11 alin. (1) și (2) din legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, respectiv termenul de 6 luni care reprezintă regula, cu excepția reglementată în alin.(2) al aceluiași articol, când pentru motive temeinice, care urmează a fi analizate de instanță în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin.1, dar numai târziu de un an de la data emiterii actului.
În raport de prevederile art.11 alin.1 și 2 din Legea contenciosului administrativ, acțiunea introdusă de reclamant la data de 05.10.2007 este formulată cu mult peste termenul de 6 luni, așa încât acțiunea este prescrisă.
Pentru considerentele anterior expuse, Curtea apreciază că excepția prescripției dreptului la acțiune ce a fost invocată de către recurentă este întemeiată.
Întrucât excepția prescripției este o excepție dirimantă și absolută, aceasta face de prisos analizarea celorlalte motive de fiind invocate în cuprinsul cererii de recurs.
Față de cele arătate, urmează ca în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă să fie admis prezentul recurs.
Pe cale de consecință, se va modifica sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii ca fiind prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.290 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehnored./2 ex.
01.08.2008
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
