Anulare act administrativ fiscal. Decizia 159/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.159

Ședința publică din data de 1 februarie 2010

PREȘEDINTE: Stoicescu Maria

JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica

JUDECĂTOR 3: Secrețeanu Adriana

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în Târgoviște,-, județul D împotriva sentinței nr.747 din data de 12 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtulPRIMARUL COMUNEI, cu sediul în com., județul

La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, au lipsit recurenta-reclamantă Instituția Prefectului Județului D, cât și intimatul-pârât Primarul comunei.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin Serviciul registratură, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul-pârât, după care:

Curtea, față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 pr.civilă, în conformitate cu art. 137 pr.civilă, invocă, din oficiu, excepția tardivității promovării prezentei căi de atac și rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanta Instituția Prefectului Județului Das olicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, să dispună anularea Dispoziției nr. 756 din 5.02.2008 privind acordarea sporului de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare membrilor Comisiei locale de fond funciar, susținându-se că acest spor a fost acordat nelegal pentru anul 2008, art. 2 alin.1 din Legea nr.263 /2006 prevede că sporul se acordă doar pentru o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a legii, adică la trei zile după publicarea acesteia în Monitorul Oficial nr. 572/3.07.2006, astfel că perioada pentru care putea fi acordat este 6.07.2006-6.07.2007. S-a mai arătat de reclamantă că primarii și viceprimarii ocupă funcții de demnitate publică și beneficiază de acest spor dacă au calitatea de membrii în comisii, potrivit OUG nr. 136 din 22.12.2006, pentru aceste persoane perioada de un an curge de la data intrării in vigoare acestei ordonanțe, respectiv 1.07.2007.

Urmare invocării excepției de neconstituționalitate a art. II alin.1 teza I partea finală din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea OUG nr.209/2005, prin încheierea din 8.09.2008, Tribunalul Dâmbovițaa sesizat Curtea Constituțională cu această excepție, iar prin Decizia nr. 461 din 2.04.2009, excepția de neconstituționalitate cu care a fost investită a fost respinsă.

După administrarea probei cu înscrisuri, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința nr. 747 din 12.07.2009, prin care a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată, reținându-se că, potrivit art. II alin.1 din Legea nr. 263/2006 pentru aprobarea OUG nr.209/2005, salariații instituțiilor bugetare implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile astfel înființate, beneficiază de un spor de până la 50% din salariul de încadrare pe o perioadă de un an, calculat de la data intrării în vigoare a legii, iar teza a II-a a acestui text prevede că stabilirea salariaților ce beneficiază de sporul de dificultate se face anual de conducătorul instituției implicate în aplicarea acestor dispoziții legale privind drepturile de proprietate funciară, în limita fondurilor pentru plata salariilor, aceleași prevederi legale existând și pentru primarii și viceprimarii ce au calitatea de membrii în comisii, potrivit OUG 136/2006 privind completarea Legii nr. 263/2006.

S-a concluzionat de instanța de fond că pârâtul a făcut dovada că persoanele desemnate în componența comisiei Locale de aplicare a Legii 18/1991 desfășoară o activitate neîntreruptă în aplicarea legilor fondului funciar la nivelul comunei, emiterea deciziei nr. 756 din 5.02.2008 de către primar este justificată în raport de dispozițiile Legii nr.263/2006 și OUG nr.136/2006, actele normative nu au avut în vedere doar un singur an în care se poate acorda sporul de 50%, ci perioade anuale determinate de continuarea activității de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate funciar.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta Instituția Prefectului Județului D, criticând sentința nr.747 din 12.11.2009 pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac, modificarea hotărârii, iar pe fond, respingerea acțiunii.

În motivarea căii de atac s-a arătat că potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr.263/2006, salariații instituțiilor publice, implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, modificată și completată, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare pe o perioadă de un an, calculată de la data intrării în vigoare a legii, aceleași prevederi există și pentru primari și viceprimari, ce au calitatea de membrii în comisii, conform OUG nr.136/2006, termenul în care se putea acorda sporul de dificultate a expirat, astfel că se impune anularea dispoziției atacate.

În ședința publică din 1.02.2010, instanța de control judiciar, a invocat din oficiu excepția tardivității promovării recursului, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 137 pr.civilă, va analiza cu prioritate această excepție.

Instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune prin care s-a solicitat anularea dispoziției nr.756 din 5.02.2008 emisă de Primarul comunei, temeiul de drept al acesteia fiind dispozițiile Legii nr.340/2004 și cele ale Legii nr. 554/2004, iar hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit art.20 alin.1 din Legea contenciosului administrativ.

Sentința nr.747 din 12.11.2009 a fost comunicată reclamantei-recurente la 27.11.2009, de la această dată curge termenul de recurs de 15 zile, ce se calculează pe zile libere, conform art. 101 pr.civilă, termenul împlinindu-se la 13.12.2009, zi de duminică, astfel că s-a prelungit până pe data de 14.12.2009, însă cererea de recurs a fost înregistrată la Tribunalul Dâmbovița la data de 18.12.2009.

Întrucât recurenta a promovat prezenta cale de atac după împlinirea termenului de 15 zile, termen absolut, legal și imperativ, iar neîndeplinirea căii de atac în termenul legal atrage decăderea, conform art. 103 pr.civilă, ce completează dispozițiile Legii contenciosului administrativ, Curtea constată că excepția tardivității promovării recursului este întemeiată, urmând să o admită, iar pe cale de consecință, recursul va fi respins ca tardiv formulat, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția de tardivitate a promovării recursului, invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de reclamantaINSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în Târgoviște,-, județul D împotriva sentinței nr.747 din data de 12 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtulPRIMARUL COMUNEI, cu sediul în com., județul D, ca fiind tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2010.

Președinte, Judecători,

- - - - - --

Grefier,

-

Red.

Tehnored.

4 ex./ 09.02.2010

f- - Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Stoicescu Maria
Judecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica, Secrețeanu Adriana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 159/2010. Curtea de Apel Ploiesti