Contestație act administrativ fiscal. Decizia 157/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.157
Ședința publică din data de 1 februarie 2010
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Secrețeanu Adriana
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul-fost administrator al - SRL, cu sediul în B, nr. 10, județul B, împotriva sentinței nr.1127 din data de 06 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatele - pârâteDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEși ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediile în B,-, județul B și lichidatorul judiciar, domiciliat în B,. 3, județul
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit chitanței nr. 6320/11.01.2010 și timbru judiciar de 0,3 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant, personal, lipsă fiind intimatele - pârâte Direcția Generală a Finanțelor Publice, Administrația Finanțelor Publice B și lichidatorul judiciar .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentant, invocată de intimata B prin întâmpinare.
Recurentul-reclamant arată că are calitate de reprezentant, întrucât la data depunerii contestației avea calitatea de administrator al societății. Solicită respingerea excepției, iar în acest sens, depune la dosar concluzii scrise formulate de societatea debitoare, prin lichidatorul judiciar, care își însușește prezentul recurs.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția invocată, iar în situația în care se impune, pe fondul căii de atac.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr-, reclamanta - SRL Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâta DGFP B, anularea parțială a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală nr. 538 din data de 19.09.2008, emisă de aceasta și a Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 12.09.2008 și înregistrat sub nr. 25031/30.09.2008 de
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 12.09.2008, societatea SRL a fost supusă inspecției fiscale în urma căreia a fost întocmit Raport de inspecție fiscală, înregistrat sub numărul 25031 din 30.09.2008, iar în baza acestuia a fost emisă Decizia de impunere nr. 538 din data de 19.09.2008.
Printre acestea s-au stabilit obligații fiscale suplimentare în valoare totală de 66797 lei după cum urmează: impozit pe profit în valoare de 1493 lei, majorări de întârziere, impozit pe profit de 9857 lei, penalități impozit pe profit în sumă de 375 lei, taxă pe valoare adăugată în valoare de 27790 lei, majorări de întârziere aferente taxei pe valoare adăugată în valoare de 27.180 lei și penalități taxă pe valoare adăugată în valoare de 102 lei.
Reclamantul a mai arătat că în data de 13.10.2009 prin cererea depusă la Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - SRL, a formulat contestație prin care a solicitat anularea Raportului de inspecție fiscală, încheiat în data de 12.09.2008 de către Administrația Financiară Municipală B, iar sentința nr. 1381 din 27.11.2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost respinsă contestația ca fiind prematur formulată. Ulterior, a formulat contestație la organul fiscal, care a fost respinsă prin decizia nr. 6 din data de 29.01.2009 emisă de către DGFP B, ca fiind nedepusă în termen.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Baf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat introducerea în cauză a Administrației Finanțelor Publice B, întrucât actele care se contestă sunt emise de către aceasta în calitate de organ fiscal teritorial.
Totodată, față de obiectul contestației formulate, respectiv anularea Deciziei de impunere nr. 538/15.09.2008 și a Raportului de inspecție fiscală din data de 12.09.2008, pârâta a invocat lipsa calității procesuale pasive a DGFP B, întrucât actele contestate sunt emise de organul fiscal teritorial, respectiv B, acțiunea urmând a se soluționa numai în contradictoriu cu aceasta. De asemenea, DGFP Bai nvocat excepția tardivității introducerii acțiunii.
Instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Administrației Finanțelor Publice a municipiului B, care a formulat întâmpinare, pe calea căreia a invocat excepția tardivității formulării acțiunii, iar pe fond, respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Prin sentința nr.1127 din 6 octombrie 2009, Tribunalul Buzăua respins excepția invocată de pârâta DGFP B privind lipsa calității sale procesuale pasive, a admis excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâtele DGFP B și B și a respins acțiunea ca fiind tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta, prin acțiunea formulată, a solicitat anularea parțială a Raportului de inspecție fiscală din 12.09.2008 și Deciziei impunere nr. 538 din 15.09.2008, prin care au fost calculate suplimentar obligații fiscale referitoare la impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată, împotriva cărora a formulat contestația nr. 164 din 06.01. 2009. Această contestație a fost soluționată prin decizia nr. 6 din 29.01.2009 a DGFP B și respinsă ca nedepusă în termen.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii, prima instanță a reținut că art. 205 și 207 din OG 92/2003 privind Codul d e Procedură fiscală, republicat, reglementează posibilitatea formulării unei contestații și depunerii în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii, astfel că Decizia de impunere nr. 538/15.09.2008, împreună cu raportul de inspecție fiscală i-au fost comunicate reclamantului la data de 02.10.2008, iar contestația formulată de - SRL a fost înregistrată la organul fiscal în data de 06.01.2009, împrejurarea față de care este evident că reclamantul a formulat tardiv contestația, termenul de 30 de zile prevăzut de art. 207 din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicat, fiind un termen de decădere din acest drept. Decizia de impunere nr. 538/15.09.2008,emisă de B, a respectat prevederile art. 42 alin.2 din HG 1050/2004, precizând posibilitatea de a fi contestat și termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația.
Împotriva sentinței a declarat recurs, fostul administrator al - SRL, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, potrivit art.312 alin.5 și art.304 pct.5,6,7,8,9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului, reclamantul învederează că la data de 12.09.2008 - SRL a fost supusă inspecției fiscale în ruma căreia a fost întocmit Raportul de inspecție fiscală nr.25.031/30.10.2008 și în baza sa Decizia de impunere nr.538/19.09.2008.
În data de 13.10.2009 a formulat contestație la Tribunalul Buzău prin care a solicitat anularea Raportului de inspecție fiscală încheiat la 12.09.2008 de Adiministrația Financiară a Municipiului B, nefiind depusă din eroare la organul fiscal.
Prin sentința nr.1381/2008 a Tribunalului Buzăus -a respins contestația formulată, invocând excepția prematurității acțiunii, iar - SRL formulează contestație pe care o depune la organul fiscal, constestație respinsă prin Decizia nr.6/2009 emisă de DGFP B, ca fiind nedepusă în termen.
Mai arată recurentul că la data de 24.03.2009 a fost formulată contestație de fostul administrator, în temeiul art.11 din Legea nr.554/2004, contestație ce a fost respinsă prin sentința nr.1127/6.10.2009.
Reclamantul motivează nelegalitatea și netemeinicia acestei sentințe, prin aceea că legea a fost aplicată abuziv, în ceea ce privește calcularea termenelor în care se poate formula contestația în acest caz, motiv pentru care cauza nu a fost soluționată pe fond.
Intimatele B și DGFP B au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității de reprezentant al - SRL, deoarece prin sentința nr.380/24.03.2009 a Tribunalului Buzăus -a dispus intrarea în faliment a societății, dizolvarea sa și ridicarea dreptului de administrare a fostului administrator,. Prin aceeași sentință a fost desemnat lichidator judiciar dl., care din acel moment reprezintă interesele societății în fața oricărei instituții de drept public sau privat.
Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului, precizându-se că în mod corect instanța de fond a admis excepția tardivității.
Potrivit art.137(1) Cod procedură civilă, instanta se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra excepțiilor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În cazul de față, reclamantul are calitate de reprezentant, deoarece acesta a introdus în instanță contestația la data de 24.03.2009, iar dreptul de administrare al debitoarei - SRL a fost ridicat în aceeași zi.
Ca atare, în acea zi reclamantul era încă în dreptățit să introducă contestația în discuție.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că reclamantul a formulat contestație împotriva Deciziei de impunere nr.538/19.09.2008 emisă de DGFP B și raportului de inspecție fiscală din 12.09.2008, prin care au fost calculate obligații fiscale suplimentare de plată.
Prin decizia nr.6/29.01.2009, - - a respins contestația formulată de - SRL B împotriva actelor de mai sus, ca fiind nedepusă în termen.
Aceste acte de control i-au fost comunicate reclamantului la data de 2.10.2008, iar acesta nu a respectat termenul de 30 de zile prev. de art.207 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală pentru formularea contestației, formulând-o la 5.01.2009.
Astfel, cum bine a reținut prima instanță, acest termen este un termen de decădere, pe care reclamantul nu l-a respectat, iar Decizia nr.6/29.01.2009 a DGFP B este legală.
Așa fiind, Curtea constatând că sentința nr.1127/6 octombrie 2009 a Tribunalului Buzău este legală, nefiind constatate motive de nelegalitate, văzând și dispozițiile art.312(1) Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a lui, invocată de intimații-pârâți.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul,domiciliat în B, nr. 10, județul-fost administrator al - SRL, împotriva sentinței nr.1127 din data de 06 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatele - pârâteDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEși ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediile în B,-, județul B și lichidatorul judiciar, domiciliat în B,. 3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - --
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
6 ex./12.02.2010
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica, Secrețeanu Adriana
