Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1780/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1780
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Hîncu Cezar
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta ( ) domiciliată în S,-, -. D,. 12, jud. S, împotriva sentinței nr. 983 din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns reclamanta recurentă asistată de av., lipsă fiind pârâții intimați Guvernul României - Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 - Cancelaria Primului Ministru și Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului jud.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru reclamanta recurentă a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate în scris la dosar, arătând că instanța de fond nu a clarificat dacă soluția sa se referă la prima cerere, respinsă ca tardiv introdusă, sau la cea de- doua cerere, formulată în termenul legal. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din data de 30.12.2008, reclamanta () a chemat în judecată pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului județul S, solicitând anularea deciziei nr. 2.286 din 17 noiembrie 2008 emisă de prim pârâtă, prin care se validează hotărârea nr. 5 emisă de secund pârâtă și stabilirea dreptului de acordare compensațiilor în valoare de 162.790 lei, ce i-au fost stabilite prin Hotărârea nr. 10/29.11.2007 emisă de către secund pârâtă în dosarul nr. 2806/2005.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în primul rând, decizia atacată este netemeinică și nelegală nefiind motivată în fapt și drept. Decizia se referă la Hotărârea secund pârâtei nr. 5/27.09.2004, anterioară cererii sale înregistrată sub numărul 2806/2005, care i-a fost admisă, în acest sens fiind emisă Hotărârea nr. 10/2007, înaintată spre validare prim pârâtei.
A arătat că cererea sa este fondată deoarece a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 9/1998, pentru a beneficia de compensațiile bănești stabilite de către comisia de experți tehnici, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării tratatului dintre România și Bulgaria semnat la la 7 septembrie 1940.
A precizat că este fiica lui, refugiat în anul 1941 din satul, comuna, județul, Bulgaria, în momentul refugiului acesta deținând în proprietate suprafața de 15 ha teren agricol, casă de locuit și anexe gospodărești și că pentru aceste bunuri nu a primit compensații.
Prim pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală arătând că motivul determinant al respingerii solicitării reclamantei a fost tardivitatea depunerii cererii.
Astfel, cererea reclamantei a fost înregistrată de către Instituția Prefectului - județul S sub numărul 17.006 din 31.08.2004, iar potrivit dispozițiilor legale în vigoare termenul până la care se puteau depune cereri pentru bunurile imobile abandonate în Bulgaria a fost septembrie 1999.
pârâta a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește deoarece potrivit prevederilor art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998 hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în baza căreia domiciliază solicitantul.
Prin sentința nr. 983 din 21 mai 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de aplicare a Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului jud. S și respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență, că secund pârâta justifică calitate procesuală pasivă în cauză prin aceea că emis Hotărârea nr. 5/2004 ce a stat la baza deciziei contestată, iar cu privire la fondul pricinii, faptul că reclamanta a formulat cerere pentru despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 la data de 31.08.2004, cu mult peste termenul legal, așa încât în mod corect cererea a fost respinsă ca tardivă, astfel că decizia contestată este legală și temeinică.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs reclamanta (), care criticat soluția ca fiind nelegală și a solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii, astfel cum fost formulată, respectiv anularea deciziei atacată, validarea Hotărârii 10/2007 și acordarea compensațiilor în sumă de 162.790 lei.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că instanța de fond nu clarifică dacă soluția se referă la prima cerere formulată în baza Legii nr. 9/1998, respinsă ca tardiv introdusă, lăsând deschisă calea obținerii despăgubirilor ca urmare a celei de-a doua cereri pe care formulat-o în termen legal și în raport de care s-a emis Hotărârea nr. 10/29.11.2007, ce urmează a fi validată de prim-pârâtă.
Pe fondul cauzei, reclamanta reiterat susținerile cuprinse în cererea de chemare în judecată.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, Curtea constată că nu este întemeiat.
Astfel, prin Hotărârea nr. 5 din 27.09.2004 emisă de Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Prefecturii județului S, a fost respinsă ca tardiv introdusă cererea nr. 17006/31.08.2001, formulată de - reclamanta în speță - pentru acordarea de despăgubiri bănești pentru bunurile abandonate statului bulgar ( fila 17 dosar fond).
Această hotărâre fost validată prin decizia nr. 2286 din 17.11.2008 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ( 25 dosar fond), decizie atacată de reclamanta în prezenta cauză în temeiul disp. art. 3 lit. din Legea contenciosului administrativ nr. 554/20004.
Se constată astfel că reclamanta a stabilit fără echivoc cadrul procesual, așa încât nu poate fi analizată solicitarea acesteia de validare a hotărârii nr. 10/2007, emisă ulterior hotărârii sus-menționată și care face de altfel obiectul deciziei atacate, cu atât mai mult cu cât dosarul în care fost emisă hotărârea nr. 10/2007 a fost înaintat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fapt relevat în întâmpinare de pârâta Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 ( fila 10 dosar fond).
În ceea ce privește legalitatea Deciziei nr. 2286/17.11.2008, Curtea reține că în mod corect s- făcut aplicarea disp. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, în temeiul cărora cererea reclamantei fost respinsă ca tardivă, așa încât, conform art. 312 al. 1 Cod pr. civilă, recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ( ) domiciliată în S,-, -. D,. 12, jud. S, împotriva sentinței nr. 983 din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pt. jud. aflat în delegație
semnează vicepreședintele inst.
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
Ex. 2/13.11.2009
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Rață Gabriela, Hîncu Cezar
