Anulare act administrativ fiscal. Decizia 226/2008. Curtea de Apel Oradea

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR 226 /CA/2008

Ședința publică din 19 iunie 2008

PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Vîrtop Florica

JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu

Judecător: - -

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant domiciliat în T,-, jud. T în contradictoriu cu intimatul pârâtINSTITUȚIA PREFECTULUI - COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILORcu sediul în S M, P-ța 25 octombrie, nr.1, jud. SM, împotriva sentinței nr. 415/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul personal, lipsă fiind intimatul pârât.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei achitată cu chitanța seria - nr. - din 19.06.2008 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, intimatul a depus întâmpinare, după care:

Recurentul depune la dosar copie a Ordonanței date de Parchetul de pe lângă judecătoria Negrești O a în dosarul nr. 81/II/2/2008 din 09.06.2008 asupra plângerii formulată împotriva numitului - primar al comunei, jud. S

Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, precizează că așa cum a menționat prin motivele de recurs termenul de contestație nu poate fi confundat cu termenul de plângere, deci contestația formulată trebuia să fie soluționată de Comisia Județeană, nu să fie transformată în petiție. Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei conform notei de cheltuieli.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că, prin sentința nr. 415/CA/2007 Tribunalul Satu Mare a respins acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în T,-, jud. T în contradictoriu cu intimatul pârât INSTITUȚIA PREFECTULUI - COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR cu sediul în S M, P-ța 25 octombrie, nr.1, jud. S

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul primit comunicarea hotărârii Comisiei Comunale de aplicare a legilor funciare pentru cererea pe care o formulase, la data de 28.11.2006.

La data de 03.07.2007 sub nr. 4842 a înregistrat la comisia județeană de aplicare a legilor funciare o contestație împotriva hotărârii comisiei locale. Ca urmare la data de 16.07.2007 cu adresa 4842 i s-a comunicat reclamantului că a fost soluționată contestația sa prin hotărârea nr. 45/2007 și că în dosarul nr- al judecătoriei Negrești Oaș ar exista o plângere care vizează anularea hotărârii comisiei județene. De asemenea prin aceiași dresă reclamantul a fost informat că până la soluționarea cauzei de către judecătoria Negrești Oaș procedura administrativă a fot suspendată.

Reclamantul a revenit cu o solicitare către președintele Comisiei județene la o dată neprecizată, solicitând să se revină asupra adresei nr. 4842/2007 în sensul de a fi analizată ca o contestație și nu ca o petiție, învederând că hotărârea nr. 45/29.01.2007 a Comisiei județene S M de aplicare a fondului funciar privește alte terenuri.

Reclamantul a precizat că obiectul contestației sale vizează modul în care comisia comunală a soluționat cererea de reconstituire asupra suprafețelor de 20,85 ha teren agricol și 46,53 ha pădure și fâneață, susținând că autoritatea locală nu a dat curs contestației depusă la 06.12.2006 și nu a procedat în conformitate cu prevederile articolul 27 din HG 890/2005 în sensul înaintării în termen de 3 zile la Comisia județeană.

La data de 03.09.2007 pârâta a comunicat reclamantului adresa nr. 5548 prin care i se comunică soluția de clasare în conformitate cu prevederile art.10 aliniat 2 din OG 27/2002, întrucât problemele sesizate fuseseră soluționate prin adresa nr. 6488/3.11.2006 și 4842/16.07.2007.

În ceea ce privește dreptul pretins a fi vătămat, tribunalul a constatat că în raport cu elementele cauzei, acesta este în sens larg dreptul reclamantului de a i se soluționa printr-un act administrativ - jurisdicțional, conform legii organice speciale în materie, cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate. În sens restrâns obiectul acțiunii îl constituie refuzul nejustificat de a soluționa cererea, un exces de putere prin schimbarea nejustificată a naturii explicite a acesteia, din contestație în petiție.

Tribunalul a reținut sub acest aspect că acțiunea nu este inadmisibilă, obiectul cercetării judecătorești fiind determinat tocmai de modul de soluționare a cererii de către autoritate publică.

Totodată s-a apreciat de către instanță că, - în concordanță cu cele reținute anterior - nu se poate considera că acțiunea nu vizează un contencios administrativ, relevantă fiind manifestarea exterioară a autorității, nu caracterul de act preparator al adreselor atacate.

Întemeiat pe aceste elemente tribunalul a considerat însă că, acțiunea nu este fondată întrucât în competența autorității publice pârâte, așa cum este reglementată procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate funciară, nu se poate impune soluționarea unei contestații împotriva hotărârii comisiei locale în afara cadrului stabilit prin lege și prin regulamentele de punere în aplicare.

Astfel, după cum reclamantul a susținut atât în acțiune cât și în memoriile adresate celor două comisii, contestația împotriva propunerii pe care comisia locală o face pentru stabilirea dreptului de proprietate se înaintează de către aceasta din urmă la comisia superioară.

Ori, în speță nu s-a dovedit că există vreo propunere a Comisiei comunale asupra unei cereri de reconstituire a proprietății reclamantului pentru suprafețele de 20,85 ha teren agricol și 46.53 ha pădure și fânețe, propunere care să poată fi atacată cu contestație de persoana nemulțumită de modul de soluționare.

Câtă vreme comisia locală nu a stabilit dacă cererea este întemeiată, adresele comisiei județene atacate în prezenta cauză nu aduc atingere în vreun fel dreptului reclamantului de a formula în viitor, după comunicare, contestația prevăzută de articolul 27 din HG 890/2005.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs în termen, legal timbrat recurentul solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost acest formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că prin hotărârea atacată s-a respins acțiunea în temeiul prevederilor articolului 18 din Legea 554/2004 omițându-se acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant. Sentința atacată este netemeinică și nelegală, motivarea hotărârii referindu-se la subiectul acțiunii ce avea drept scop anularea unui act al Instituției Prefectului SMc are este reprezentantul Guvernului în teritoriu și este de drept președintele Comisiei Județene de fond funciar. Apreciază că motivarea nu este conformă cu Legea 18/1991 Comisia Județeană fiind competentă să soluționeze contestațiile și să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile legale,în mod greșit fiind calificată contestația sa drept petiție. Apreciază că deși prima instanță face referire la drepturile sale, ea nu a luat măsuri în vederea clarificării aspectelor invocate, sentința atacată fiind comunicată cu întârziere la 120 de zile. Consideră nelegală calificarea contestației sale în petiție și clasarea ei de către instituția prefectului.

Intimata Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor SMp rin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate arătând că motivele de recurs invocate sunt nefondate.

Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu reține că este nefondat, urmând ca în baza prevederilor articolului 312 cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea introductivă recurentul reclamant a solicitat instanței anularea adreselor nr. 5548/3.09.2007 și nr. 4842/16.07.2007 emise de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S

Prin prima adresă intimata pârâtă i-a adus la cunoștința reclamantului recurent că prin hotărârea nr. 45/2007 i s-a soluționat contestația formulată împotriva modului de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate de Comisia Locală a Comunei și că sub numărul de dosar nr- al judecătoriei Negrești Oaș se judecă plângerea formulată împotriva hotărârii Comisiei Județene.

Prin cea de-a doua adresă nr. 5548/3.09.2007 i s-a comunicat reclamantului soluția de clasare în conformitate cu prevederile articolului 10 aliniat 2 din OG 27/2002, aducându-i-se la cunoștință că problemele sesizate au fost soluționate prin adresele nr. 6488/3.11.2006 și 4842 /16.07.2007.

Aceste adrese în sine nu reprezintă acte administrative în sensul vizat de prevederile articolului 2 lit. c din Legea 554/2004, deoarece prin aceste acte nu au luat naștere raporturi juridice și nici nu s-au modificat ori stins raporturi juridice, cauza fiind analizată de prima instanță prin prisma existenței sau nu a unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, realizat printr-un exces de putere, prin schimbarea nejustificată naturii explicite a cererii considerată contestație de către reclamant și apreciată drept petiție de către intimata pârâtă.

Motivarea soluției primei instanțe investite astfel cum a precizat și reclamantul în ședința publică din 8.11.2007 cu o acțiune în contencios administrativ, a fost efectuată prin prima dispozițiilor legale speciale din această materie, instanța de contencios administrativ neputând analiza cauza prin prisma dispozițiilor prevăzute în Legea 18/1991 cum în mod neîntemeiat invocă recurentul în cuprinsul motivelor de recurs. Aspectele legate de fondul cauzei vizat prin prisma dispozițiilor speciale cuprinse în Legea 18/1991 privitoare la modul în care au fost analizate ori soluționate cererile reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate se analizează în cadrul procedurii speciale prevăzută în cuprinsul acestui act normativ și în cadrul legal stabilit în cuprinsul acestuia și după procedura de soluționare prevăzută în cuprinsul legilor speciale aplicabile fondului cauzei, deduse judecății.

Prin înscrisul denumit " Contestație " de către recurent, depus direct la intimata pârâtă și nu la Comisia Locală, acesta nu a solicitat anularea unei anume propuneri de validare sau nu a suprafețelor de 20,85 ha teren agricol și 46,53 ha pădure și fânețe,ci a arătat că este nemulțumit de modul în care Comisia Locală i-a răspuns la solicitări prin comunicatele nr. 2997-3112 din 23.11.2006 și a solicitat intimatei să efectueze verificări la Comisia Locală privitoare la neînaintarea contestației sale înregistrată cu nr. 1635/16.09.2005. Ori, sub aspectul solicitărilor efectuate, înscrisul a fost corect calificat drept petiție și s-a formulat răspunsul la acesta ca atare, deoarece indiferent de denumirea acordată unui înscris acesta trebuie soluționat potrivit procedurilor legale în vigoare neputându-se impune, cum în mod corect reținut și prima instanță, autorităților publice soluționarea unei contestații în afara cadrului stabilit de lege și prin regulamentele de punere în aplicare a legii.

În consecință se reține că în mod judicios a soluționat prima instanță cauza, analizând aspectele invocate în acțiunea formulată prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, reținând că adresele atacate în cauză nu-i aduc atingere drepturilor legale ale reclamantului, care are posibilitatea, după soluționarea conform procedurilor speciale a cererilor sale de către comisia locală, de a contesta soluția potrivit prevederilor articolului 27 din HG 890/2005, ori de a sesiza instanța competentă potrivit Legea 18/1991.

Aspectele invocate în cuprinsul motivelor de recurs privitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de Legea 18/1991 de soluționare a cererilor recurentului, ori privitoare la modul în care Comisia Locală a procedat raportat la alte persoane, nu vor fi analizate, deoarece acestea exclud cauzei deduse judecății în prezentul dosar.

În privința motivelor de recurs privitoare la cheltuielile de judecată neacordate de prima instanță, se reține că potrivit dispozițiilor articolului 274 cod procedură civilă este îndreptățită la acordarea cheltuielilor de judecată partea procesuală a cărei pretenții deduse judecății au fost apreciate ca întemeiate, ori în speță reclamantul a căzut în pretenții, acțiunea sa fiind respinsă, situație în care nu este îndreptățit la acordarea cheltuielilor de judecată solicitate. Prin urmare se reține că și sub acest aspect, motivele de recurs sunt nefondate.

Pentru aceste considerente, se reține că motivele de recurs formulate în cauză sunt nefondate, acțiunea formulată de reclamant fiind în mod corect soluționată de prima instanță, astfel că recursul declarat urmează să fie respins ca nefondat cu consecința menținerii în totalitate a sentinței recurate.

În conformitate cu prevederilor articolului 274 cod procedură civilă instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece partea recurentă care le-a solicitat a căzut în pretenții, iar părțile intimate nu au solicitat acordarea lor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în T,-, jud. T în contradictoriu cu intimatul pârâtINSTITUȚIA PREFECTULUI - COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILORcu sediul în S M, P-ța 25 octombrie, nr.1, jud. SM, împotriva sentinței nr. 415/CA din 22 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 19 iunie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

Red.dec. în concept:24.06.2008

Jud. fond. C-

Dact. MG/25.06.2008

Președinte:Tătar Ioana
Judecători:Tătar Ioana, Vîrtop Florica, Blaga Ovidiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 226/2008. Curtea de Apel Oradea