Anulare act administrativ fiscal. Decizia 240/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.240
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
JUDECĂTOR 2: Adrian Remus Ghiculescu
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâții-reclamanți, și,domiciliați în B,.25,.2, județul B împotriva sentinței nr.1224 din data de 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu reclamanta - pârâtăPRIMĂRIA COMUNEI SĂHĂTENI-prin primarcu sediul în comuna Săhăteni, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-pârâți, și, reprezentați de avocat C, din cadrul Baroului B și intimata-reclamantă Primăria comunei Săhăteni, reprezentată de consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat, netimbrat, prin intermediul serviciului registratură al instanței intimata-reclamantă Primăria comunei Săhăteni a depus la dosar întâmpinare, purtând viza nr.1536/02.02.2010, după care:
Avocat C, pentru recurenții-pârâți depune la dosarul cauzei taxa judiciară de timbru în cuantum de 39 lei, conform chitanței nr.34487/11.02.2010 și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La solicitarea instanței, consilier juridic, pentru intimata-reclamantă Primăria comunei Săhăteni, precizează că spațiul face parte din domeniul privat.
Curtea invocă din oficiu și pune în discuția părților un motiv de recurs de ordine publică, respectiv necompetența materială a Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ de a soluționa cauza în primă instanță, având în vedere natura juridică civilă a litigiului dedus judecății.
Avocat C, având cuvântul pentru recurenții-pârâți cu privire la motivul de recurs de ordine publică invocat din oficiu de instanță precizează că în situația în care instanța apreciază că Tribunalul Buzău nu era competent să se pronunțe, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Buzău - Secția civilă.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata-reclamantă Primăria comunei Săhăteni susține că inițial a introdus acțiunea la judecătorie însă apreciază că în speță este vorba despre un act administrativ întrucât contractul este încheiat de autoritățile publice în vederea punerii în valoare a bunurilor proprietate publică.
De asemenea, invocă excepția tardivității recursului formulat de recurenții-pârâți, precizând că recurenților le-a fost comunicată hotărârea recurată la data de 3 decembrie 2009, iar recursul a fost declarat la data de 22 decembrie 2009, în condițiile în care 21 decembrie 2009 era ultima zi de declarare a recursului.
Avocat C având cuvântul pentru recurenții-pârâți precizează că a declarat recurs împotriva sentinței nr.1124/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în termen legal.
Curtea apreciază că recursul a fost declarat în termenul legal de 15 zile, întrucât a fost depus la oficiul poștal la data de 18 decembrie 2009, astfel cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plicul aflat la fila 6 dosar recurs și rămâne în pronunțare asupra motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 26.03.2009 sub nr-, reclamanta Primăria Comunei Săhăteni, prin primar, în contradictoriu cu pârâții-reclamanți, și, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea antecontractului de vânzare-cumpărare (promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare) autentificat sub nr.2920/14.11.2007 la și -.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în fapt, odată cu apariția nr.OUG110/14.07.2005, la sediul Primăriei Săhăteni, s-au primit cereri de cumpărare a spațiilor medicale din partea medicilor de familie, respectiv stomatologi care își desfășurau activitatea pe raza Comunei Săhăteni. Potrivit nr.OUG110/2005 în ansamblul lor, cererile de cumpărare din partea medicilor nu puteau fi refuzate. O astfel de cerere a fost formulată și de către Cabinetul Medical Individual - Dr..
Urmare a cererii de cumpărare și în baza nr.OUG110/2005, pe data de 14.11.2007 s-a încheiat Antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2920 la și -. Insă, pe data încheierii antecontractului, nr.OUG110/2005 (temeiul care a stat la baza antecontractului) era declarată neconstituțională prin Decizia nr.871/09.10.2007, ce a intrat în vigoare pe data de 17.10.2007, deci anterior datei încheierii antecontractului.
Reclamanta a arătat că, la baza încheierii antecontractului respectiv, a stat un act normativ ale cărui prevederi erau suspendate de drept, ulterior acestea încetându-și efectele juridice ca urmare a faptului că nu au fost puse de acord cu prevederile Constituției în termenul prevăzut de lege.
Pârâții au formulat întâmpinare-cerere reconvențională, solicitând introducerea în cauză a Consiliului Local al Comunei Săhăteni, titularul obligațiilor decurgând din nr.OG110/2005, cât și din nr.OUG68/2008; au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Buzău și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și fiscal, având în vedere dispozițiile art.9 din
OUGnr.110/2005, art.8 alin.3 din nr.OUG68/2008 și calitatea reclamantei, aceasta fiind o instituție de drept public.
Prin cerere reconvențională, pârâții au solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se constate că a intervenit vânzarea-cumpărarea spațiului cu destinație de cabinet medical în condițiile nr.OUG110/2005. în subsidiar, pârâții-reclamanți au solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care Consiliul Local Săhăteni să fie obligat la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare la prețul menționat în antecontract, cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin nefinalizarea demersurilor privind încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare în condițiile nr.OUG110/2005. De asemenea, în cazul în care instanța va aprecia că nu mai există temei legal pentru a se pronunța în acest sens, pârâții-reclamanți au solicitat obligarea reclamantei-pârâte să suporte contravaloarea diferenței de preț ce va rezulta în cazul în care vânzarea-cumpărarea se va face în condițiile stabilite de nr.OUG68/2008.
La termenul de judecată din data de 11.06.2009, reclamanta-pârâtă, prin consilier juridic a depus la dosarul cauzei,răspuns la întâmpinare-cerere reconvențională, solicitând instanței respingerea cererilor.
Prin sentința nr.4225/12.02.2009 Judecătoria Buzăua admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Buzău invocată de către pârâții-reclamanți și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău - Secția contencios administrativ, dosarul urmând a fi trimis instanței competente de îndată ce hotărârea de declinare a competenței a devenit irevocabilă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Buzău, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, a reținut că otrivit p. art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, prin act administrativ, se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Judecătoria Buzăua mai reținut că art.9 din nr.OUG110/2005 arată că, la finalizarea procedurii de vânzare a fiecărui spațiu, comisia încheie un proces-verbal cuprinzând datele cu privire la desfășurarea procedurii de vânzare și prețul obținut pentru spațiul vândut, că procesul-verbal se depune la sediul vânzătorului, prin grija secretarului comisiei, iar refuzul de a încheia procesul-verbal sau încheierea acestuia prin nerespectarea dispozițiilor legale poate fi contestată la secția de contencios administrativ a tribunalului d e către partea interesată.
Aceleași dispoziții au fost preluate și în nr.OUG68/2008, în art.8 alin.5, cu singura diferența ca prima contestație se face la comisia de contestații, constituita în baza nr.OUG68/2008, iar împotriva acestei hotărâri partea interesata poate face contestație la secția de contencios administrativ a Tribunalului.
Prin urmare, având în vedere că antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2920/14.11.2007 de și - a fost încheiat de o autoritate publică, respectiv Primăria Comunei Săhăteni, pentru punerea în valoare a bunurilor proprietate publică-cabinete medicale, față de procedura de încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare prevăzută în dispozițiile nr.OUG110/2005, respectiv nr.OUG68/2008, instanța, în temeiul art.2 lit.d Cod procedură civilă, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Buzău, invocată de parații-reclamanți și a fost declinată competența de soluționare a prezentei cauze, în favoarea Tribunalului Buzău - Secția Contencios Administrativ.
Pe rolul Tribunalului Buzău, dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Prin sentința nr.1224 din data de 27 octombrie 2009, Tribunalul Buzău - secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea formulată de reclamanta - pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI SĂHĂTENI - PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâții - reclamanți, a dispus anularea antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2920/14.11.2007 și repunerea părților în situația anterioară și a respins cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI SĂHĂTENI PRIN PRIMAR.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Buzău, analizând întregul material probator administrat în cauză, a reținut că urmare cererii de cumpărare formulată de către Cabinetul Medical Individual - Dr. și în baza OUG nr. 110/2005, la data de 14.11.2007 s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2920 la și. La data încheierii antecontractului, OUG nr. 110/2005 actul normativ care a stat la baza perfectării antecontractului era declarată neconstituțională prin Decizia R nr.871/09.10.2007. Or, decizia nr. 871/09.10.2007 a intrat în vigoare pe data de 17.10.2007, deci anterior datei antecontractului, astfel că la baza încheierii antecontractului, a stat un act normativ ale cărei prevederi erau suspendate de drept ulterior acestea încetându-și efectele juridice ca urmare a faptului că nu au fost puse de acord cu prevederile Constituției în termenul prevăzut de lege.
A reținut tribunalul că actul perfectat la data de 14.12.2007 prevede că prezentul antecontract nu transmite proprietatea asupra imobilului și nu ține loc de contract de vânzare cumpărare și, așa fiind, este clară voința părților și anume aceea de a încheia doar o promisiune de vânzare cumpărare (act juridic civil netranslativ de proprietate). În aceste condiții nu se poate constata că pe data de 14.11.2007 a intervenit între părți vânzarea cumpărarea.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților-pârâți în sensul obligării pârâtei-reclamante la încheierea unui contract de vânzare cumpărare tribunalul a reținut că moștenitorii defunctei nu au calitatea cerută expres de lege. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din OUG nr. 110/2005 "au dreptul de a cumpăra spațiile ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență medicii, medicii dentiști, dentiștii, biologii, biochimiștii, cu drept de liberă practică ce desfășoară activități conexe actului medical și care dețin în mod legal spațiul respectiv ", dispoziții ce sunt prevăzute și în art.3 alin.1 din OUG nr. 68/2008.
Cu privire la cererea pârâților-reclamanți referitor la suportarea de către reclamanta-pârâtă a diferenței de preț care va rezulta din încheierea contractului de vânzare-cumpărare în condițiile OUG 68/2008, tribunalul a apreciat că nu poate fi încheiat un contract de vânzare cumpărare în condițiile OUG nr.68/2008 deoarece moștenitorii def. nu au calitatea cerută de art.3 alin.1 din acest act normativ.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Buzău au formulat recurs în termenul legal recurenții-pârâți, și, criticând-o pentru motive de nelegalitate.
Au susținut recurenții-pârâți că sentința atacată a fost pronunțată în contradictoriu cu Primăria Săhăteni, care este lipsit de capacitate de folosință întrucât în conformitate cu art.1 alin.2 lit.d din Legea Administrației Publice Locale nr.215/2001, primăriile comunelor sunt autorități executive. Legea nr.215/2001 prevede în art.19 că sunt persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, comunele, orașele și județele. Conform art.91 din Lege, primarul, viceprimarul, secretarul comunei, orașului, localității constituie o structură funcțională, cu activitate permanentă denumită primărie, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând probleme curente ale colectivității locale. În consecință, Primăria nu are capacitate procesuală.
În conformitate cu art.41-43 Cod procedură civilă, entitatea fără capacitate de folosință nu poate sta singură în judecată decât în calitate de pârâtă.
De asemenea, susțin reclamanții, în cauză nu se poate face aplicarea dispozițiilor art.57 Cod procedură civilă, atât timp cât reclamanta nu a formulat o cerere în acest sens. Oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, însă o asemenea cerere trebuie formulată expres, în scris, cu respectarea regulilor de procedură impuse imperativ de art.57 alin.4 Cod procedură civilă, ori o asemenea cerere nu a fost formulată de reclamantă până la închiderea dezbaterilor.
Pentru acest motiv recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței nr.1224/2009 și pe fond constatarea nulității absolute a cererii de chemare în judecată.
Au mai susținut recurenții-reclamanți că sentința atacată este netemeinică deoarece a fost pronunțată cu ignorarea dispozițiilor art.1295 cod civil și a înscrisurilor emanate chiar de la reclamantă prin care i se recunoștea calitatea de proprietar al Cabinetului Medical individual.
Pentru acest motiv recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate, respingerea cererii de chemare în judecată și admiterea cererii reconvenționale în ceea ce privește constatarea că a intervenit vânzarea-cumpărarea cu ocazia încheierii antecontractului.
Apreciază recurenții-reclamanți că în ceea ce privește cererea de chemare în judecată se află în fața unei situații de invocare a propriei culpe de către reclamantă, acesteia aparținându-i în exclusivitate vina de a nu putea încheia contractul de vânzare-cumpărare, beneficiind de prevederile OUG nr.110/2005 ca și inițiativa de a încheia antecontractul a cărui anulare este solicitată. Prin contractul de schimb de terenuri depus la dosar de către reclamantă, contract necesar pentru perfectarea actelor cu privire la teren, se face dovada susținerilor acestora, potrivit
cărora singurul considerent pentru care nu s-a perfectat vânzarea sub imperiul OUG nr.110/2005 a fost dat de lipsa de diligență din partea autorității pentru finalizarea demersurilor la Cartea Funciară și încheierea contractului de vânzare-cumpărare, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care apreciază, în subsidiar, că cererea reconvențională este întemeiată.
Se mai arată că, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare, a fost emisă factura fiscală pentru prețul integral, factură ce nu a fost anulată și care face dovada transferului de proprietate cel puțin în ceea ce privește imobilul construcție. De asemenea, în sesizarea pentru deschiderea succesiunii emisă chiar de către Primăria Săhăteni, la bunuri imobiliare - clădiri, figurează clădirea cu destinația de cabinet medical.
Mai mult, după data încheierii actului atacat, au fost considerați proprietari. Astfel, s-a deschis rol fiscal pe numele cabinetului pentru imobilul obiect al antecontractului, au plătit impozit pentru proprietatea imobiliară. Prin contractul de concesiune încheiat cu comuna Săhăteni, nu aveau obligația achitării impozitului pe clădiri sau terenuri, făcând această precizare pentru a înlătura susținerea reclamantei conform căreia dintr-o eroare materială a unui funcționar s-a deschis rol fiscal.
Recurenții-pârâți apreciază că în cauză se poate face aplicarea dispozițiilor art.1295 Cod civil, conform cărora "vinderea este perfectată între părți și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privința vânzătorului îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucrul încă nu se va fi predat și prețul încă nu se va fi numărat", deoarece imobilul era trecut în domeniul privat al comunei Săhăteni și, ca atare, sunt aplicabile regulile de drept comun.
În același timp, își produc efectele Hotărârea de Consiliu Local din 2.11.2006, prin care, având în vedere în mod expres și cererea nr.2823/03.10.2006 depusă de Dr. s-a aprobat lista spațiilor medicale ce urmează a fi vândute conform nr.OUG110/2005, listă în care se regăsește și spațiul ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare a cărui anulare se solicită și Hotărârea de Consiliu Local nr.46/02.11.2006, prin care dispensarele medicale au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al unității administrativ teritoriale spațiile cu destinația de dispensar medical.
În aceste condiții, instanța de fond a considerat în mod greșit că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art.3 alin.1 din nr.OUG110/2005, în sensul că părțile nu au calitatea cerută de lege, deoarece solicită să se constate că a intervenit vânzarea-cumpărarea la data încheierii antecontractului, dată la care defuncta Dr. era în viață și astfel erau îndeplinite toate cerințele legale cu privire la calitatea solicitantului.
În temeiul dispozițiilor art.308 alin.2 Cod procedură civilă, intimata-reclamantă Primăria comunei Săhăteni a formulat întâmpinare.
Referitor la primul motiv de recurs, intimata-reclamantă consideră că acesta este neîntemeiat, susținând că acțiunea sa a fost concepută cu reclamant Primăria comunei Săhăteni - pornind de la părțile între care s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, deoarece nulitatea relativă a unui act juridic poate fi invocată numai de către persoana al cărei interes a fost lezat prin încheierea actului (cel mai frecvent părțile actului) spre deosebire de nulitatea absolută, care poate fi invocată de orice persoană interesată.
Având în vedere părțile între care s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, intimata-reclamantă apreciază că dacă s-ar face aplicarea întocmai a art.41-43 Cod procedură civilă promitenta-vânzătoare nu ar putea niciodată și pentru niciun motiv să se îndrepte în justiție pentru vreo problemă legată de antecontract. Or, nu acesta a fost scopul urmărit de legiuitor atunci când a reglementat art.41-43 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, intimata-reclamantă consideră că acesta este neîntemeiat, deoarece din punctul său de vedere în mod corect instanța de fond nu a ținut seama de prevederile art.1295 Cod civil. Astfel, se susține că prevederile art.1295 Cod civil nu se aplică atunci când între părți s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare în care s-a prevăzut în mod expres că "prezentul antecontract nu transmite proprietatea asupra imobilului și nu ține loc de contract de vânzare-cumpărare". În baza acestei clauze, susține intimata-reclamantă, instanța de fond, în mod temeinic și legal a respins cererea reconvențională pronunțând o hotărâre care ține seama de voința părților exprimată într-un act juridic civil netranslativ de proprietate.
S-a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
În ședința publică din data de 12 februarie 2010, Curtea a invocat din oficiu și a pus în discuția părților un motiv de recurs de ordine publică, respectiv necompetența materială a Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ de a soluționa cauza în primă instanță, având în vedere natura juridică civilă a litigiului dedus judecății.
Analizând sentința atacată prin prisma motivului de recurs de ordine public invocat se constată că acesta este întemeiat pentru următoarele aspecte:
Instanța de contencios administrativ, în mod nelegal, a soluționat prezenta cauză, care nu este un litigiu de contencios administrativ, în raport cu dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, unde se arată că actul administrativ este actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziții publice, iar în cauză este vorba de un antecontract de vânzare-cumpărare construcție cu destinație de cabinet medical care face parte din domeniul privat al comunei Săhăteni jud.
Acest aspect este relevat de faptul că prin hotărârea nr. 46/2.11.2006, Consiliul Local al comunei Săhăteni a trecut din domeniul public în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale spațiile cu destinația de dispensar medical.
Mai mult decât atât, se poate observa că antecontractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat cu titularul unui cabinet medical, în baza art. 3 alin.1 din nr.OUG 110/2005, care la momentul respectiv, dădea dreptul de a cumpăra spațiile respective, persoanelor care își desfășurau activitatea medicală și care dețineau în mod legal spațiul respectiv, deci în exercitarea unei profesii liberale, prin persoană fizică autorizată.
Ceea ce este important rezidă în faptul că actul juridic respectiv, cu caracter bilateral, administrează un bun din domeniul privat al comunei Săhăteni și în acest caz nu poate fi vorba de un act administrativ sau operațiune administrativă în sensul Legii nr. 554/2004 pentru a fi de competența instanței de contencios administrativ, litigiul de față fiind legat de executarea antecontractului de vânzare-cumpărare cabinet medical.
Ulterior, în acest domeniu s-a emis nr.OUG 68/28.05.2008, care a stabilit cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unității administrativ teritoriale și în care, la data intrării în vigoare, funcționează unitățile medicale înființate.
În atare situație, instanța de contencios administrativ nu avea competență materială în soluționare a prezentei cauze, care este un litigiu de drept comun, respectiv de natură civilă, valoarea acestuia încadrându-se sub limita prevăzută de Codul d e procedură civilă, ceea ce determină competența materială a judecătoriei din raza teritorială unde se găsește imobilul respectiv.
Ținând seama de principiul potrivit căruia excepțiile primează fondul, în baza art. 137 raportat la art. 158, 159 Cod pr. civilă dar și art. 304 pct.3 cu aplicarea art. 312 pct.4 și 6 Cod pr.civilă, urmează a se admite recursul, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza pentru competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Buzău, ca litigiu de natură civilă.
Văzând că recursul a fost legal timbrat,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâții-reclamanți, și,domiciliați în B,.25,.2, județul B împotriva sentinței nr.1224 din data de 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu reclamanta - pârâtăPRIMĂRIA COMUNEI SĂHĂTENI-prin primarcu sediul în comuna Săhăteni, județ B și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Red. / - 6 ex./26.02.2010 Grefier,
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu, Adrian Remus Ghiculescu
