Anulare act administrativ fiscal. Decizia 27/2010. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 27/

Ședința publică din 25 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gheorghe Aurelia G -

JUDECĂTOR 2: Obreja Manolache Iustinian

JUDECĂTOR 3: Tăbâltoc

Grefier -

S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanții, și împotriva sentinței nr. 549/CA din 29.09.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18 ianuarie 2010, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 din Codul d e procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25 ianuarie 2010.

Curtea de Apel,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Tribunalul Iași, prin sentința nr. 549//29.09.2009, și-a declinat în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cauzei având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de SC SRL pentru spațiile deținute de reclamanți cu destinația de activitate medicală, anularea actului prin care pârâtul Consiliul Local al Municipiului Iaa probat raportul de evaluare contestat, stabilirea prețului real de vânzare, precum și obligarea pârâtului la vânzarea spațiilor și a terenului aferent la prețul stabilit.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că raportul de evaluare întocmit de SC SRL nu este act administrativ deoarece este emis de o societate comercială și nu există un alt act prin care pârâtul a aprobat raportul contestat, acesta fiind un simplu instrument de lucru al comisiei.

A reținut Tribunalul că nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 554/02004 deoarece contractul la care reclamanții solicită ca pârâtul să fie obligat să îl încheie are ca obiect un bun aflat în proprietatea privată a statului nu în proprietatea publică a acestuia, fiind lipsit de relevanță că una din părți este o autoritate publică și că este aplicabilă o procedură specială reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008.

Împotriva sentinței indicate mai sus au declarat recurs reclamanții, și.

În motivarea recursului lor, reclamanții au susținut că raportul de evaluare este act administrativ utilizat de Consiliul Local I în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege pentru vânzarea spațiilor cu destinația de cabinete medicale. Raportul de evaluare este un act unilateral care duce la nașterea unor raporturi juridice și, pe cale de consecință, poate fi atacat de persoanele vătămate, imposibilitatea atacării lui constituind o încălcare a liberului acces la justiție.

Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Local Ias olicitat respingerea recursului, arătând că raportul de evaluare atacat nu este act administrativ.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Reclamanții, medici care își desfășoară activitatea în imobilul cu destinație exclusiv de activitate medicală din I,--17, --8, corp A, jud. I, au început demersurile pentru cumpărarea cabinetelor medicale pe care le dețin.

Acțiunea formulată de reclamanți are ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de SC SRL pentru spațiile deținute de reclamanți cu destinația de activitate medicală, anularea actului prin care pârâtul Consiliul Local al Municipiului Iaa probat raportul de evaluare contestat, stabilirea prețului real de vânzare, precum și obligarea pârâtului la vânzarea spațiilor și a terenului aferent la prețul stabilit de către instanța de judecată.

Cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în care se desfășoară efectiv activitate medicală și activitate medicală conexă este stabilit de Ordonanța de urgență nr. 68/2008. În acest act normativ este descrisă procedura ce trebuie parcursă pentru vânzarea spațiilor medicale.

Astfel, se constată că mai întâi se aprobă, prin hotărâre, de către consiliile județene sau consiliile locale lista spațiilor și a terenurilor aferente din proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale ori din proprietatea privată a statului, pentru care sunt mandatate să vândă, ce urmează să fie vândute, listele astfel aprobate urmând a fi afișate în mod obligatoriu la sediul consiliului local/județean și publicate pe site-ul consiliului local/județean în termen de 15 zile de la aprobare. Apoi, autoritățile administrației publice locale au obligația de a comunica actualilor utilizatori, în termen de 15 zile de la aprobarea listei, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, faptul că spațiul respectiv face Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008. Urmează etapa evaluării spațiului medical și a terenului aferent realizată de un evaluator independent autorizat, selectat prin licitație publică.

Procedura de vânzare a fiecărui spațiu continuă cu încheierea unui proces-verbal privind desfășurarea procedurii de vânzare și prețul obținut.

Refuzul de a încheia procesul-verbal sau încheierea acestuia prin nerespectarea dispozițiilor legale se poate contesta la comisia de contestații.

În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008, partea interesată poate contesta hotărârea comisiei de contestații în condițiile legislației în vigoare privind contenciosul administrativ.

Vânzarea spațiilor medicale se finalizează prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Se observă, deci, că potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 hotărârile comisiei de contestații sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate la secțiile de contencios administrativ ale instanțelor judecătorești. Având în vedere că ordonanța nu stabilește instanța competentă să soluționeze litigiile privind celelalte acte și operațiuni încheiate în cadrul procedurii de vânzare a spațiilor medicale, Curtea consideră că dacă unul dintre actele procedurii poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, atunci, în lipsa unei dispoziții legale exprese, toate actele întocmite ori operațiunile materiale efectuate în cadrul procedurii de vânzare a spațiilor sanitare pot fi atacate la instanța de contencios administrativ.

La aceeași concluzie se ajunge chiar în lipsa prevederilor art. 8 alin. 5 din actul normativ mai sus indicat.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 care stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în care funcționează unități medicale înființate și organizate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, are caracter de lege specială în raport cu Legea nr. 550/2002 care stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Prin urmare, luând în considerare regula potrivit căreia în cazul în care legea specială nu prevede norme de competență se aplică normele de competență reglementate de legea generală, Curtea consideră că, în ipoteza inexistenței art. 8 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008, sunt aplicabile dispozițiile generale ale art. 8 alin. 3 din Legea nr. 550/2002 potrivit cărora raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate la secția de contencios administrativ a tribunalului. De altfel, din art. 27 din Legea nr. 550/2002 rezultă că și celelalte litigii privind desfășurarea procedurilor de vânzare a spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene, a consiliilor locale sau a regiilor autonome de sub autoritatea acestora, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.

Așadar, cum acțiunea reclamanților vizează aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008 act normativ special, chiar dacă nu se contestă hotărârea comisiei de contestații, Curtea consideră că litigiul trebuie soluționat de instanța de contencios administrativ a tribunalului.

Prima instanță a pronunțat o sentință și cu încălcarea dispozițiilor art. 129 din Codul d e procedură civilă, conform cărora judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare.

Tribunalul nu a administrat probe pentru a verifica în concret, pentru fiecare reclamant, modul în care s-a realizat procedura de vânzare a spațiilor cu destinație medicală, atât înainte, cât și după emiterea raportului de evaluare criticat. Curtea constată că se impunea să se verifice toată documentația privind vânzarea spațiilor în care aceștia își desfășoară activitatea, începând cu înscrisurile din care rezultă modul în care s-au înființat și organizat cabinetele medicale și cu titlul în baza căruia sunt folosite spațiile respective de către reclamanți, fiind de neacceptat pronunțarea unei sentințe în lipsa acestor documente și, mai ales, în lipsa raportului de evaluare a cărui anulare a fost solicitată.

Curtea consideră că doar în acest cadru prima instanță are posibilitatea să verifice dacă sunt întemeiate susținerile privind anularea raportului de evaluare a spațiilor medicale în care își desfășoară activitatea reclamanții.

În consecință, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, recursul va fi admis, dispunându-se casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, care va proceda în sensul celor menționate în considerentele prezente.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Admite recursul introdus de, și împotriva sentinței nr. 549/CA/29.09.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o casează.

Trimite cauza în vederea rejudecării ei în fond aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2010.

Președinte judecător judecător

G - --- - - -

Grefier

/tehnoredactat:, 2 ex

Judecător de primă instanță:

Primă instanță: Tribunalul Iași

Președinte:Gheorghe Aurelia
Judecători:Gheorghe Aurelia, Obreja Manolache Iustinian, Tăbâltoc

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 27/2010. Curtea de Apel Iasi