Anulare act administrativ fiscal. Sentința 2840/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2840

Ședința publică de la 1 iulie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Petrovici Cristina

Grefier - -

Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și pârâtul-reclamant .

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de 10 iunie 2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 17 iunie 2009, 24 iunie 2009 și apoi la 1 iulie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA

Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;

La data de 28.10.2008 sub nr. 6509/2 s-a inregistrat cererea reclamantei AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI prin care a chemat in judecata pe paratii MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea de drept a ordinelor nr. 501/27.09.2001, 592/7.12.2001, 420/15.07.2003, 254/2004, 45/31.01.2005, 62/16.02.2005 si 87/7.03.2007, precum si a tuturor actelor subsecvente acestora.

S-a mai solicitat sa se dispuna eliberarea paratului din functia publica de executie de consilier juridic superior pe care o detine in cadrul si din functia de presedinte al comisiei de disciplina constituita la nivelul.

In fapt, reclamanta a aratat ca in baza art. 22 al. 3 lit a din legea nr. 188/1999 si a art. 7 lit e din HG nr. 1000/2006 considera necesara formularea prezentei actiuni.

A invocat ca a fost sesizata de catre paratul la 23.06.2008, despre incalcarea dispozitiilor legale cu privire la ocuparea unei functii publice de executie de inspector de specialitate I din cadrul Corpului de control al ministrului de catre.

A efecutat un contral si a constatat ca in momentul numirii in functia publica sus indicata a lui, prin ordinul nr. 501/27.09.2001 s-a incalcat legislatia in vigoare la acea data, respectiv prevederile art. 6 lit f, art. 9 din legea nr. 188/1999, deoarece pentru ocuparea functiei de inspector de specialitate I erau necesare studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, conditie pe care paratul nu o indeplinea.

Ulterior au fost emise si celelalte ordine contestate, insa pentru toate functiile pe care a fost numit trebuiau indeplinite conditiile sus indicate.

Paratul a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din B, in 1996, insa fara diploma de licenta, pe care a obtinuta promovand examenul de licenta in februarie 2008.

De asemenea pentru functia publica de consilier juridic superior, functie detinuta la momentul sustinerii examenului de licenta, era necesar sa detina o vechime in specialitatea studiilor juridice de 9 ani, conform art. 57 al. 5 lit c din legea nr. 188/1999.

Ordinele au fost emise cu nerespectarea normelor prevazute de lege anr. 188/1999 si HG nr. 1209/2003.

In drept, reclamanta a invocat dispozitiile legii nr. 188/1999, 554/2004 si HG nr. 1000/2006.

In dovedirea cererii sale reclamanta a depus copii de ordinele contestate, raport de control, adrese, note, acte privind situatia paratului, carte de munca, fise.

La 3.12.2008 paratul a depus intampinare prin care a solicitat admiterea actiunii reclamantului deaorece paratul a absolvit Facultatea de Drept, profilul Stiinte Juridice, in 1996, fara diploma de licenta, sustinand si promovand examenul de licenta in februarie 2008.

La 20.01.2009 paratul a depus intampinare si cerere reconventionala, solicitand respingerea actiunii reclamantului ca nefondata si suspnedarea ordinului nr. 30/14.01.2009 emis de prin care a fost suspendat din functie.

La 21.01.2009 paratul a depus actele care au stat la baza emiterii ordinelor contestate, iar la 28.01.2009 note scrise.

Acelasi parat a depus la 13.02.2009 intampinare la cererea reconventionala prin care a invocat faptul ca este inadmisibila aceasta cerere deaorece nu are legatura cu cererea reclamantului, ordinul nr. 30/2009 fiind emis de parat si nu de reclamant.

La 18.02.2009 paratul a depus inscrisuri si a solicitat admiterea probei cu inscrisuri.

La 27.03.2009 paratul a depus dosarul profesional al paratului.

La 9.06.2009 paratul a depus note scrise.

Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine ca actiunea reclamantei este intemeiata in parte pentru urmatoarele considerente.

Din ordinul nr. 501/2001 al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, actualmente Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, reiese ca paratul a fost numit in functia de inspector de specialitate I la Serviciul inspectii din cadrul Corpului de control al ministrului.

Potrivit art. 9 al. 1 lit a din legea nr. 188/1999 in forma in vigoare la data emiterii ordinului sus indicat, pentru functia respectiva paratul era necesar sa aiba studii juridice de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

Din adresa din B nr. 8176/21.04.2008, reiese fara nici un dubiu ca paratul a promovat examentul de licenta abia in sesiunea din februarie 2008, adica dupa aproape 7 ani de la numirea sa intr-o functie publica pentru care erau necesare "studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă".

Este adevarat ca reclamantul a sustinut si a castigat un concurs pentru ocuparea unei functii publice, insa participarea la concurs si castigarea concursului este numai una dintre conditiile legale prevazute la art. 6 din legea nr. 188/1999 pentru ocuparea unei functii publice, nefiind indeplinita asadar conditia prevazuta de art. 9 al. 1 lit a din legea nr. 188/1999 si art. 6 lit f din acelasi act normativ.

Functia pe care a fost numit paratul persoana fizica este fara dubiu una care se incadreaza in prevederile art. 9 al. 1 lit a, conform al. 2 lit a al aceluiasi articol din legea functionarilor publici, la fel si functiile pe care paratul a fost numit ulterior prin celelalte ordine contestate.

Faptul ca in prezent paratul nu mai ocupa functiile publice in care a fost numit prin ordinele contestate, nu are nici o relevanta, deaorece legalitatea ordinelor se analizeaza in functie de data emiterii lor si nu de intervenirea unor imprejurari ulterioare.

De asemenea nu are nici o relevanta ca o parte din ordine se refera la stabilirea salariului sau alte aspecte ce tin de exercitarea functiei publice pe care paratul a fost numit in mod ilegal, deoarece toate aceste acte urmeaza a fi anulate ca si acte subsevente, a caror legalitate tine de cea a actului de numire in functie, act care sta la baza emiterii ordinelor ulterioare.

Ordinele ulterioare, indicate in actiune vor fi anulate in ceea ce priveste persoana paratului, atunci cand ele au caracter colectiv (ordinul nr. 45/2005, 62/2005, 420/2003, 592/2001).

Nu se pot retine sustinerile paratului in sensul invocarii unor dispozitii din legea invatamantului, deoarece acele dispozitii nu au aplicabilitate in privinta numirii in functii publice, unde se aplica dispozitiile legii speciale privind statutul functionarilor publici, adica legea nr. 188/1999.

Sub aspectul legalitatii ordinelor nu are nici o relevanta modul in care paratul a indeplinit atributiile specifice functiei publice si nici calificativele obtinute de acesta in perioada 2001-2007 si nici certificatele obtinute ca urmare a absolvirii a numeroase alte cursuri.

Nu are relevanta nici faptul ca actiunea a fost introdusa dupa absolvirea examenului de licenta in sesiunea din februarie 2008, deoarece legalitatea ordinelor am vazut ca este analizata in functie de data emiterii lor.

Nu se poate retine ca paratul nu are nici o culpa deoarece a retine lipsa unei culpe echivaleaza cu a admite ca paratul invoca in favoarea sa necunoasterea legii, deoarece indeplinirea conditiei pentru a ocupa functia publica privind felul studiilor era prevazuta de lege.

Drept urmare se constata intemeiata cererea reclamantei cu privire la anularea ordinelor indicate in actiune si in baza textelor de lege invocate, a art. 22 al. 3 lit a din legea nr. 188/1999, art. 10, 18 din legea nr. 554/2004 va dispune anularea ordinelor nr. 501/27.09.2001, 592/7.12.2001, 420/15.07.2003, 254/2004, 45/31.01.2005, 62/16.02.2005 si 87/7.03.2007.

Va respinge insa cererea de anulare a unor acte subsecvente nenominalizate in actiune, pentru ca instanta nu poate analiza legalitatea acestora in lipsa indicarii lor.

De asemenea va respinge si solicitarile ca instanta sa dispuna eliberarea din functii, deoarece pe de o parte instanta nu poate decat sa cenzureze legalitatea unor acte administrative, sau sa oblige o autoritate la emitera unui act administrativ, la eliberarea unui inscris etc conform art. 18 al. 1 din legea nr. 554/2004, iar pe de alta parte eliberarea din functie nu se dispune decat de persoana care are atributia legala de numire in functia publica potrivit art. 97 din legea nr. 188/1999, deci de ministrul.

In alta ordine de idei efectul anularii ordinelor contestate (legea nr. 554/2004 nu vorbeste despre constatarea nulitatii ci despre anulare, aceasta lege nefacand distinctie intre motivele de nulitate) este faptul ca paratul nu mai detine functia publica pe care a fost numit si in lipsa unui act de numire valabil nu se mai poate vorbi nici de eliberarea din functie.

Drept urmare va respinge ca neintemeiate celelalte solicitari ale reclamantei.

Cu privire la cererea reconventionala se retine ca nu sunt indeplinite conditiile art. 119 Cod procedura civila, paratul neavand pretentii in legatura cu actiunea ci cu un act al celuilalt parat, adica al.

Oricum cererea paratului reclamant de anulare a ordinului nr. 30/2009 privind constatarea suspendarii de drept a ordinelor contestate, este si neintemeiata deoarece atata timp cat art. 22 al. 4 din legea nr. 188/1999 prevede ca actele atacate conform art. 22 al. 3 sunt suspendate de drept, instanta nu poate nici suspenda si nici anula acest efect deoarece o astfel de masura ar fi contrara dispozitiilor legale sus indicate.

Pe cale de consecinta va respinge cererea reconventionala formulata de paratul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite in parte actiunea formulata de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI cu sediu in B,-, sector 3 in contradictoriu cu paratii MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE cu sediul in B,-, sector 3 și pârâtul-reclamant cu domiciliul ales la Av. in B,-,. 22,. 2,. 7,. 67, sector 4.

Anuleaza ordinele emise de ministrul nr. 501/2001, 592/2001, 420/2003, 254/2004, 45/2005, 62/2005 si 87/2007.

Respinge in rest actiunea reclamantei.

Respinge cererea reconventionala formulata de paratul reclamant.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 1.07.2009.

PRESEDINTE, GREFIER,

- - - -

RED. CP (5 EX)

Președinte:Petrovici Cristina
Judecători:Petrovici Cristina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Sentința 2840/2009. Curtea de Apel Bucuresti