Anulare act administrativ fiscal. Decizia 290/2010. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.290
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul cu domiciliul în R,-, județul, împotrivasentinței nr. 453 din 12 martie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul, asistat de avocat, lipsă fiind pârâtele intimate Comisia Județeană S pentru Aplicarea Legii nr.3. și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.3.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanța, constatând recursul în stare de judecată în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru reclamantul recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de tardivitate invocată din oficiu la termenul anterior.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, la data de 10.10.2008, înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâtele Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr. 3. și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 3. solicitând anularea Deciziei nr. 1615/16.09.2008 emisă de secund-pârâtă și acordarea de despăgubiri sau compensații bănești pentru bunurile care au aparținut autorilor săi în de Nord.
În motivarea cereri reclamantul a arătat că prin actele depuse la dosar face dovada calității de refugiați a părinților săi, și. De asemenea a mai arătat că prin dispozițiile Hotărârii nr. 140/21.09.2007 a fost nedreptățit întrucât a fost recunoscut dreptul de proprietate a părinților săi doar a unei suprafețe de 8 prăjini teren arabil (aprox. 1600 mp).
În dovedirea cererii sale reclamantul a depuse la dosar, în copie, decizia nr. 1615/16.09.2008 emisă de secund-pârâtă și înscrisuri.
Pârâta Instituția Prefectului - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 3. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, motivat de faptul că cererea reclamantului, formulată în temeiul Legii nr. 3. a fost soluționată prin Hotărârea nr. 140/2007.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat contestație, dosarul fiind înaintat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 3.
Prin decizia nr. 1615/2008 emisă de aceasta din urmă, s-a admis contestația petentului, dispunându-se acordarea de despăgubiri pentru imobilele solicitate, conform declarațiilor de martori.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 3. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Deoarece reclamantul nu a depus la dosar documente în dovedirea pretențiilor sale, prin adresa nr. 21653/15.02.2007, Comisia Județeană S de Aplicare a Legii nr. 3. i-a solicitat acestuia să-și completeze dosarul.
Însă, ca urmare a acestei adrese, reclamantul a depus la dosar declarațiile martorilor și, aceștia susținând de această dată, că autorii s-au refugiat în anul 1944, iar în ceea ce privește bunurile abandonate, nu au oferit nici o informație.
Ulterior a depus și un extras din tabelul de refugiați, eliberat de Direcția Județeană Sa A rhivelor Naționale, prin care se confirmă faptul că autorii s-au refugiat în data de 25.03.1944 și s-au stabilit în localitatea Vama, jud.
Având în vedere că, pentru dovedirea proprietății celorlalte bunuri pentru s-au solicitat despăgubiri reclamantul nu a depus acte certificate de autorități și nici nu a făcut dovada inițierii unei corespondențe cu instituțiile abilitate să producă astfel de documente, iar martorii nu oferă informații despre aceste bunuri, prin Decizia nr. 1615, - Serviciul pentru aplicare Legii nr. 3. a recunoscut dreptul reclamantului la despăgubiri pentru suprafața de 8 prăjini teren arabil.
După emiterea Deciziei nr. 1615, reclamantul a depus la dosar o adeverință eliberată de Comitetul Executiv al locale. Dar acest document nu poate modifica, în nici un fel, motivele care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prinsentința nr. 453 din 12 martie 2009 Tribunalul Suceavaa admis în parte acțiunea reclamantului și a anulat în parte decizia nr. 1615 din 16 septembrie 2008 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 3. în sensul că a obligat secund-pârâta la acordarea de despăgubiri sau compensații și pentru terenul în suprafață de 20 prăjini ce a făcut obiectul dreptului de proprietate al autoarei.
În motivarea deciziei, instanța a reținut că în speță, reclamantul a făcut dovada calității de refugiat a autorilor săi depunând extrasul din Tabelul nominal de refugiați din teritoriile națiunii unite (fila 11 dosar), care a fost avut în vedere de către secund pârâtă la admiterea contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 140/21 septembrie 2007 adoptată de Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr. 3.
Chiar dacă în acest extras nu figurează și autoarea, este cert că ea s-a refugiat împreună cu soțul său la data de 25 martie 1944, împrejurare reținută din adresa nr. 1923 din 8 septembrie 2008 locale, raionul, regiunea (fila 10 dosar). Susținerea din cuprinsul acestei adrese, precum că autoarea reclamantului s-a refugiat pe teritoriul României în timpul celui de al doilea război mondial, este confirmată de cartea de identitate eliberată la 4 noiembrie 1944 de Primăria comunei Vama, conform căreia este înscrisă pe lista specială de membri ai comunei (fila 18 bis dosar). Această mențiune se coroborează cu înregistrarea nașterii sale în Registrul Stării civile al comunei Vama la data de 24 iulie 1950 (conform extrasului de la fila 7 dosar).
În ceea ce privește bunurile ce au făcut obiectul dreptului de proprietate al autorilor reclamantului, instanța apreciază că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 2 alin. 4 din nr.HG 1290/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 3. conform cărora n situația imposibilității dovedite de a procura acte doveditoare, cererea se completează cu declarația autentică a petentului, însoțită de declarațiile a cel puțin 2 martori, de asemenea autentificate, deoarece petentul nu a efectuat demersuri din care să rezulte imposibilitatea obținerii de asemenea înscrisuri.
Instanța a apreciat că nu poate lua în considerare înscrisurile în limba germană depuse de către reclamant, întrucât acesta, deși i s-au acordat două termene de judecată în acest sens, nu a procedat la depunerea de traduceri certificate pentru conformitate, după cum impun dispozițiile art. 112 alin. 4 Cod procedură civilă. Nu poate face dovada bunurilor ce au constituit proprietatea autoarei reclamantului nici adresa nr. 1923 din 8 septembrie 2008 locale, raionul, regiunea (fila 10 dosar), întrucât nu sunt indicate date concrete cu privire la imobilele în cauză (suprafață, data construirii pentru casă și anexele gospodărești etc.), nerezultând ce înscrisuri din arhiva au fost avute în vedere la emiterea acestei adrese.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul arătând că instanța de fond nu a luat în considerare toate actele doveditoare depuse la dosar în conformitate cu Legea nr. 3.
Analizând excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, Curtea constată că în speță, reclamantul recurent nu a respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă, astfel încât motivele de critică ce vizează fondul cauzei, nu pot fi însă supuse analizei în recurs, datorită excepției de tardivitate a declarării acestuia, care prevalează în cauză.
Astfel, comunicarea sentinței nr. 453 din 12 2009 a Tribunalului Suceava, s-a făcut la data de 5 mai 2009, astfel cum rezultă din dovada de primire a sentinței de la fila 127 dosar fond, declararea recursului având loc la 15.12.2009 astfel cum rezultă din ștampila de înregistrare a Tribunalului Suceava de la fila 3 dosar recurs, peste termenul de 15 zile, prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul cu domiciliul în R,-, județul, împotrivasentinței nr. 453 din 12 martie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. -
Tehnored.
Ex. 2/05.03.2010
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Artene Doina, Galan Marius