Contestație act administrativ fiscal. Decizia 288/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație act administrativ fiscal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 288
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul Grupul Școlar "- -", cu domiciliul în,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 1708 din 22.10.2009a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâta intimată, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar, de către reclamanta recurentă, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, conform chitanței nr. - din 19.02.2010 și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei.
Instanța constatând că, deși lipsește, recurenta a solicitat prin însăși cererea de recurs a se da eficiență dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul pârâtei intimate pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr-, reclamantul Grupul Școlar "- -" a solicitat în contradictoriu cu Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale S, anularea Deciziei nr.11841/04.11.2008.
În motivarea cererii a arătat că prin Decizia nr.11841 din 4.11.2008 Direcția Regională pentru accize și Operațiuni Vamale I - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Sar espins contestația formulată împotriva deciziei nr. 9810 din 16.09.2008, prin care s-a dispus anularea Autorizației de utilizator final nr.15 din 31.03.2008, care permitea achiziționarea a 11.517 kg de motorină cod NC 2710.19.41 în regim de scutire de la plata accizelor, deoarece s-a constatat că situația centralizatoare la finele fiecărui trimestru privind cantitățile de produse energetice achiziționate utilizate și stocul rămas neutilizat nu a fost transmisă, fără a se ține cont de faptul că situațiile centralizatoare au fost transmise săptămânal până la data de 7.05.2008, că începând cu data de 14.04.2008 s-a sistat încălzirea locațiilor până la 15.10.2008, iar în perioada 15.04.2008 - 7.10.2008 nu a mai fost achiziționat și nici dat în consum combustibil.
Reclamantul a mai arătat că măsurile luate prin aplicarea unei amenzi contravenționale de 1000 lei și anularea autorizației sunt prea dure față de fapta constatată și anume lipsa unei singure raportări în intervalul 1-15 iulie 2008, care ar fi putut fi complinită cu celeritate, urmare a recomandărilor organului de control. Prin aplicarea ambelor măsuri s-au încălcat dispozițiile legale, atât cele prevăzute de Codul fiscal, cât și OG nr.2/2001, iar efectul produs prin anularea autorizației este mult prea mare, atât timp cât scutirea de la plata accizelor ar fi constituit o economie pentru școală, iar pentru viitor școala a fost nevoită să achiziționeze combustibil, fără a fi scutită de accize.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea contestației, arătând că solicitările reclamantului sunt nefondate, având în vedere că la data controlului s-a constatat că situațiile centralizatoare săptămânale pe care contestatoarea susține că le-a trimis S nu aveau număr de înregistrare și astfel nu poate fi luată în considerare această susținere.
Prin sentința nr.1708 din 22 octombrie 2009 Tribunalul Suceavaa respins ca nefondată cererea reclamantului Grupul Școlar "- -".
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la pct. 23.7 din Normele Metodologice de aplicare a art. 201 din Codul fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004 se prevede că scutirea de plata accizelor se acordă în baza autorizației de utilizator final, iar trimestrial până la data de 15 lunii imediat următoare trimestrului, deținătorii unor astfel de autorizații sunt obligați să prezinte autorității fiscale emitente o situație centralizatoare privind cantitățile de produse energetice achiziționate în decursul unui trimestru, cantitățile utilizate în scopul desfășurării activităților și stocul de produse energetice neutilizat.
Cum reclamantul a transmis situațiile până la data de 7.05.2008 dar pentru trimestrul al II-lea 2008 această situație nu a fost transmisă până la data controlului (42-48), s-a apreciat că în mod întemeiat s-a aplicat sancțiunea prevăzută de pct.23.7 al.15 din HG nr.44/2009, care prevede că neprezentarea situației centralizatoare prevăzute la al.14 atrage anularea autorizației de utilizator final și o dată cu aceasta plata accizelor aferente cantităților achiziționate și utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația de utilizator final.
Instanța de fond a mai reținut că nu poate fi primită apărarea reclamantului și anume că nu a transmis situațiile deoarece în perioada 15.04.2008-7.10.2008 s-a închis căldura, atât timp cât trebuiau respectate dispozițiile legale fiscale.
De asemenea, răspunderea contravențională reținută în sarcina reclamantului nu exclude plata obligațiilor fiscale rezultate din anularea autorizației și nici aceasta din urmă măsură. Într-adevăr urmările acestor măsuri sunt împovărătoare pentru instituția în cauză dar dispozițiile legale fiscale sunt stricte atunci când se acordă facilități fiscale.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul Grupul Școlar "- -".
În motivare, reclamantul a arătat - în esență - că situațiile centralizatoare au fost transmise săptămânal până la data de 07.05.2008, iar începând cu data de 14.04.2008 s-a sistat încălzirea locațiilor arondate unității școlare urmând a fi reluate la data de 15.10.2008. Motivat de faptul că în perioada 15.04.2008 - 07.10.2008 nu a mai fost achiziționat combustibil, recurenta a considerat că stocul real a fost comunicat.
Recurenta mai arată că în condițiile în care la data efectuării controlului nu s-au găsit neconcordante între ultimele date transmise și cele constatate în urma controlului efectuat, consideră că sancțiunile aplicate sunt mult prea dure față de fapta consumată.
În drept, reclamantul și-a întemeiat recursul pe nr.OG2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, Legea nr. 554/2001, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, nr.HG44/2004, privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 și ale nr.OG92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală.
Examinând recursul prin prisma motivelor de recurs, care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Astfel, se constată că potrivit dispozițiilor art. 201 lit. k din Codul fiscal, este scutit de la plata accizelor orice produs energetic achiziționat direct de la operatori economici producători, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială, instituțiilor de învățământ și lăcașurilor de cult.
Potrivit dispozițiilor pct. 23.7 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a art. 201 din Codul fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, scutirea de plata accizelor se acordă în baza autorizației de utilizator final, emisă de autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe beneficiarul scutirii, iar potrivit alin.14, trimestrial până la data de 15 lunii imediat următoare trimestrului, deținătorii unor astfel de autorizații sunt obligați să prezinte autorității fiscale emitente o situație centralizatoare privind cantitățile de produse energetice achiziționate în decursul unui trimestru, cantitățile utilizate în scopul desfășurării activităților și stocul de produse energetice neutilizat.
Dispozițiile legale mai sus arătate sunt de strictă interpretare și nu permit derogarea de la regulă pe baza unor situații particulare, astfel încât nu poate fi primită critica recurentei că se poate considera că stocul real a fost comunicat atâta timp cât începând cu data de 15.04.2008 nu s-a mai consumat sau cumpărat combustibil.
Nici critica referitoare la duritatea sancțiunilor nu poate fi primită, întrucât, potrivit prevederilor legale, nedepunerea documentelor impuse atrage direct anularea autorizației, nefiind stabilite și alte sancțiuni mai puțin severe. În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată recurentei, aceasta nu poate fi analizată în acest cadru procesual ci doar în cadrul plângerii formulate în conformitate cu prevederile nr.OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art. 312alin.1 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat declarat de reclamantul Grupul Școlar "- -", cu domiciliul în,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 1708 din 22.10.2009a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. -
Tehnored.
Ex. 2/11.03.2010
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Artene Doina, Galan Marius
