Anulare act administrativ fiscal. Sentința 3152/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3152
Ședința publică de la 08.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
GREFIER - - -
...
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul - prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 30.09.2009, din partea pârâtului, o cerere prin care solicită disjungerea excepției de nelegalitate invocată prin întâmpinare și suspendarea soluționării pe fond a prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului având ca obiect excepția de nelegalitate.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate, astfel cum s-a solicitat în scris de către pârât.
Curtea, deliberând asupra cererii de suspendare solicitată în scris de către pârât, o respinge, urmând ca instanța să se pronunțe odată cu fondul și asupra excepției de nelegalitate a Notei de Constatare nr. S/81/1/336/09.05.2008 precum și a art.20 alineat 1 și 2 și art. 21 alineat 4 și 11 din Regulamentul de organizare și funcționare a CNSAS aprobat prin Hotărârea CNSAS nr. 1/25.03.2008 și a art.36 alineat 1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 2/18.12.2008 a CNSAS, invocată de pârât prin întâmpinare, în raport de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că în cauză, competența de soluționare a acestei excepții revine tot instanței de contencios administrativ a Curții de Apel București. Aceste dispoziții legale - art.4 din Legea nr. 554/2004 prevăd că excepția de nelegalitate se soluționează o dată cu fondul cauzei, astfel că nu se impune suspendarea, cum s-a solicitat de către pârât, motiv pentru care respinge cererea acestuia.
Cât privește cea de-a doua solicitare a pârâtului, în sensul de a i se comunica scriptele și/sau copii de pe actele depuse de reclamant, în replică la susținerile pârâtului din întâmpinare și implicit a excepțiilor invocate, constată că reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri noi, cu privire la care pârâtul a invocat excepția de nelegalitate, astfel cum se poate observa din actele și lucrările dosarului. Singurele documente depuse la dosar de către reclamant se regăsesc în dosarul Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, ca primă instanță sesizată cu soluționarea cererii.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordă cuvântul, în principal, pe excepția de nelegalitate a Notei de Constatare nr. S/81/1/336/09.05.2008 precum și a art.20 alineat 1 și 2 și art. 21 alineat 4 și 11 din Regulamentul de organizare și funcționare a CNSAS aprobat prin Hotărârea CNSAS nr. 1/25.03.2008 și a art.36 alineat 1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 2/18.12.2008 a CNSAS, invocată de pârât prin întâmpinare și în subsidiar pe fondul acțiunii.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției de nelegalitate invocată de pârât și admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată și motivată; constatarea calității de colaborator a pârâtului.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, atât pe excepția de nelegalitate a Notei de Constatare nr. S/81/1/336/09.05.2008 precum și a art.20 alineat 1 și 2 și art. 21 alineat 4 și 11 din Regulamentul de organizare și funcționare a CNSAS aprobat prin Hotărârea CNSAS nr. 1/25.03.2008 și a art.36 alineat 1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 2/18.12.2008 a CNSAS, invocată de pârât prin întâmpinare, cât și pe fondul acțiunii.
CURTEA,
Instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului București reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtul pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce privește pe pârât în interesul dispozițiilor art.2 lit.b din OUG nr.24/2008.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că, în urma verificării sesizării formulate s-a reținut în cuprinsul Notei de constatare nr.9/DI/I/336/09.05.2009 că pârâtul, prin notele și rapoartele informative date de către organele de securitate are calitatea de colaborator al Securității, conform dispozițiilor art.2 lit.b din OUG nr.24/2008.
Prin încheierea din 05.12.2008 cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal și înaintată Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.
În faza procesuală de pe rolul Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal pârâtul a formulat întâmpinare în care a invocat excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din OUG nr.24/2008, modificată și aprobată prin Legea nr.293/2008 solicitând sesizarea Curții Constituționale în raport de disp. art.29 alin.4 și 5 din Legea nr.47/2002.
Prin întâmpinare a invocat și excepția de nelegalitate a Notei de Constatare din data de 09.05.2008.
În susținerea excepției de neconstituționalitate pârâtul arată că dispozițiile contestate sunt contrare disp.art.1 alin.3 și 4, art.15 alin.2, art.16 alin.1 și 2, art.21 alin.3 și 4, art.24, art.26 alin.1, art.29 alin.1, art.30 alin.1, raportat la art.11 alin.1 și 2 și art.20 din Constituția României, încălcând dreptul la apărare și a art.6 din CEDO și a art.12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În ședința publică din data de 19.03.2009 instanța a apus în discuția părților cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de pârât a unor dispoziții din OUG nr.24/2008, modificată și aprobată prin Legea nr.293/2008.
Prin încheierea pronunțată la data de 19.03.2009 Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârât și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp. contestate de pârât pe calea excepției de nelegalitate și a dispus suspendarea judecării cauzei.
Prin decizia nr.980/25.06.2009 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată de pârât.
Cauza a fost repusă pe rol cu citarea părții cu termen de judecată la 08.10.2009.
Pentru acest termen pârâtul a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate invocată.
Motivat, instanța a respins cererea de suspendare a cauzei în raport de disp. art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 și a rămas în pronunțare atât pe excepția de nelegalitate cât și pe fondul acțiunii în constatare formulată de reclamantul conform OUG nr.24/2008.
În raport de actele depuse și de susținerile părților, instanța reține în fapt următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.P 658/07.02.2008 adresată reclamantului s-a solicitat verificarea pârâtului - judecător în cadrul Judecătoriei Bistrița sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator al Securității, în raport de disp. art.2 lit.a sau b din OUG nr.24/2008.
În baza actelor verificate - dosar de fond, rețea transmise de, E sau a fost întocmită nota de constatare nr.S/DI/I/336/09.05.2008 din care ar rezulta existența calității de colaborator al Securității.
În acest sens s-a formulat acțiune în constatare conform art.11 alin.1 din OUG nr.24/2008,depunându-se la dosar actele care au fost menționate în nota de constatare.
Pârâtul a invocat excepția de nelegalitate a notei de constatare prin întâmpinare și pe fond a solicitat respingerea acțiunii în constatare, ca neîntemeiată.
Pe excepția de nelegalitate invocată de reclamant, instanța nu o va reține,deoarece lipsa unei hotărâri a Colegiului de aprobare nu infirmă legalitatea notei de constatare, care reprezintă în cadrul acțiunii o probă care urmează a fi analizată în contextul ansamblului probator administrat fără ca din punct de vedere formal sau pe fond să fie considerată a avea prioritate față de alt act.
Iar comunicarea notei de constatare se efectuează de instanță în baza art.13 alin.1 din Legea nr.554/2004, instanța de judecată fiind unica autoritate competentă a hotărî asupra calității sau nu a persoanei verificate de colaborator sau de lucrător al Securității.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate privind regulamentele NSAS aceasta nu poate fi calificată ca o excepție în sensul disp. art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, deoarece nu au legătură cu fondul cauzei, respectiv acțiunea în constatare formulată.
Instanța urmează a verifica susținerile din întâmpinare pe fondul cauzei în principal pe motivele invocate de pârât în apărare a lipsei de vinovăție, a faptul că cele arătate în note reprezintă simple relatări ale ofițerului de securitate, a inexistenței faptelor de natură a atrage îndeplinirea condițiilor prev. de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, respectiv existența calității de colaborator a pârâtului.
Instanța verificând acțiunea în constatare, în raport de actele depuse de reclamant și de apărările pârâtului din întâmpinare, va aprecia pentru următoarele considerente că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008.
Astfel, cum se arată în cuprinsul notei de constatare, pârâtul născut la data de 12.02.1957 a fost recrutat în calitate de informator al Securității la data de 07.05.1974, conform actului aflat la fila 44 dosar Tribunalul București, "pe bază de sentimente patriotice".
Propunerea de recrutare a pârâtului a fost la data de 11.03.1974, pârâtul având peste 16 ani și având calitatea de elev în anul II la Liceul de Muzică și Arte Plastice - membru. Având vârsta peste 16 ani, pârâtul nu este exceptat de disp. art.2 lit.b din OUG nr.24/2008. Iar colaborarea sa cu Securitatea a continuat și după majorat, perioada colaborării, în raport de notele raport, fiind 1974 - 1981. pe durata colaborării, pârâtul a dobândit numele conspirativ "". Față de această situație probată cu acte, instanța nu va reține lipsa de vinovăție invocată de pârât, deoarece colaborarea cu Securitatea reprezintă un fapt obiectiv, un demers conștient al unei persoane mature în condițiile istorice specifice ale perioadei 1974 - 1981.
Notele informative date de pârât și consemnate de ofițerul de Securitate reprezintă acte obiective, cu valoare probatorie deoarece textul de lege nu impune ca notele să fie obligatorii scrise de colaborator, ele fiind și relatări verbale consemnate ca atare de ofițerul de Securitate. Iar pârâtul nu a probat că aceste note le-ar fi dat sub presiune fizică sau psihică denatură a afecta valoarea lor probatoriul în sensul nulității efectelor produse.
Iar prin aceste informați, date indiferent sub ce formă scrise sau relatări verbale consemnate în cazul pârâtului, se denunțau de pârât atitudini care erau potrivnice regimului comunist sau poate aveau această natură din perspectiva acelui regim totalitar.
Instanța verificând în concret rapoartele menționate în nota de constatare - respectiv notele informative din 17.12.1974, din 26.02.1975, din 06.02.1975, din 30.10.1075, din 28.01.1975, din 30.10.1975, din 27.01.1977, din 06.02.1977, din 22.09.1977, din 30.10.1977, din 9/10.02.1976, din 02.04.1976, din 01.05.1976, din 05 și 22.05.1981, apreciază că toate aceste note demonstrează că pârâtul a avut o colaborare constantă efectivă și conștientă cu organele de Securitate, cărora le-a furnizat informații despre persoane, fapte, stări, atitudini de la locul său de muncă sau din anturajul său. În notele raport, pârâtul în calitate de colaborator a fost apreciat de organele de securitate în sensul că a dovedit sinceritate, atașament și spirit de inițiativă în culegerea de informații, care au fost folosite de organele de partid sau de securitate - rapoarte aflate la filele45 - 81 dosar Tribunalul București.
Iar aceste informații, care vizau anumite persoane au avut consecințe ce presupuneau încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prev. de art.28 din Constituția României din 1965, iar prin natura informațiilor - stări de lucru, manifestări ostile, comentarii politice, acestea erau de natură a expune unui risc serios persoanele vizate de Securitate, ținând cont de atitudinea organelor de securitate.
In toate aceste cazuri, Securitatea a inițiat acțiuni de urmărire informativă împotriva victimelor delațiunilor sau a folosit datele primite (le-a "exploatat, potrivit terminologiei specifice) în derularea unor acțiuni deja deschise. Într-unul dintre cazuri s-a hotărât "avertizarea" persoanei urmărite. Aceste urmări reies din însemnările făcute de ofițerii de legătură la finalul notelor sau rapoartelor primite. Deschiderea unei acțiuni de urmărire informativă (cum se întâmplă în trei dintre cazurile prezentate), presupunea, în primul rând, încălcarea dreptului de a fi liber de imixtiuni arbitrare în viața particulară, în familie, la domiciliu ori în corespondență, prevăzut de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (ratificată de România).Simpla solicitare de informații despre o persoană, bazată pe un denunț cu caracterpolitic, se constituia într-o încălcare a dreptului la viață privată.Întrucât legiuitorul nu cere, în definirea calității de colaborator, vizarea încălcării mai multor drepturi -fiinddeajunsurmărirea îngrădirii unui singur drept- nu mai prezintă relevanță dacă, pe parcursul urmăririi informative a victimelor delațiunilor pârâtului, s-au încălcat și alte drepturi, cum ar fi secretul corespondenței ori al convorbirilor telefonice (într-unul din cazuri se cere "controlul prin unitatea S", ceea ce însemna verificarea corespondenței). De asemenea, nu prezintă importanță faptul că subiectul uneia dintre note era cetățean străin, atât timp cât legea nu distinge în acest sens, iar asupra acestuia Securitatea desfășura o acțiune informativă ce presupunea încălcarea dreptului la viață privată.
Chiar dacă informările pârâtului nu ar fi fost însoțite de adnotările lucrătorilor Securității, simplul conținut al delațiunilor arată că acesteaau vizat consecințe cepresupuneau încălcarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.
Iar pârâtul avea reprezentarea consecințelor denunțurilor sale asupra persoanelor vizate, ținând cont că era de notorietate atitudinea organelor de securitate față de persoanele supuse urmăririi sau verificării informative indiferent dacă acele persoane erau cetățeni români sau străini.
Față de cele expuse mai sus, instanța pe fond, în bata art.1 și 8 din Legea nr.554/2004 va admite acțiunea și va constata existența calității de colaborator al Securității, în sensul disp. art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, a pârâtului, născut la data de 12.02.1957.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate a notei de constatare, ca neîntemeiată.
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B- - 57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, născut la data de 12.02.1957 în Comuna, județul M, fiul lui G și, domiciliat în B,-,.F,.62, județul B.
Constată existența calității de colaborator al Securității în sensul disp. art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 a pârâtului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.10.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Red.
Gh./4 ex.
15.10.2009
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria
