Anulare act administrativ fiscal. Decizia 361/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția de contencios Administrativ și Fiscal

Decizia nr. 361/R/2009 Dosar Nr-

Ședința publică din data de 19 mai 2009

PREȘEDINTE: Lorența Butnaru judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă

- - - JUDECĂTOR 3: Silviu

- grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 102/CA din 02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19 mai 2009.

CURTEA

Constată că prin sentința civilă nr 102/02.02.2009, Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ a respins excepția inadmisibilității ca urmare a neefectuării procedurii prealabile.

A respins excepția lipsei de interes a reclamanților invocată de pârâții și.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria mun. S invocată de pârâții și.

A admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Primăria Municipiului S și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun. S, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul S și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Municipiul S, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

A respins acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâții și.

A obligat reclamanții să plătească pârâților și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere prin decizia civilă nr 460/R/08.07.2008, curtea de Apel Brașova casat sentința civilă nr 252/02.04.2008 a Tribunalului Brașov și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, considerentele acestei decizii vizând faptul că prima instanță de fond nu a manifestat rol activ în sensul de a pune în vedere reclamanților că emitentul actului administrativ este altă autoritate publică decât cea chemată în judecată, pentru a stabili cadrul procesual corect.

Raportat la obiectul cererii inițiale de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Municipiul S prin Primar, și, respectiv anularea Autorizației de construire nr 554/31.05.2007 și demolarea construcțiilor precum și la motivele trimiterii spre rejudecare, instanța de fond a dispus citarea reclamanților cu mențiunea de a preciza pârâții.

În considerentele hotărârii Tribunalului Brașov, instanța a făcut referire la demersurile legate de chestiunile procedurale indicate in decizia de casare și anume că la termenul de judecată din 20.10.2008, întrucât reclamanții nu se conformaseră dispoziției instanței de a-și preciza acțiunea, instanța a pus în vedere acest lucru reclamanților cu referire la dispozițiile art 4 al 1 pct 2 lit b din Legea nr 50/1991 privind emitentul actului a cărui anulare fusese solicitată, a lăsat cauza la a doua strigare pentru precizarea acțiunii, iar în final că s-a acordat un nou termen de judecată în același scop, precizându-se că la acest nou termen de judecată reclamanții au depus o precizare de acțiune în care au indicat un nou pârât și anume Primăria Municipiului S, procedându-se la citarea acestuia.

Instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Primăria Municipiului S, unind cu fondul această excepție precum și cele ale lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul S precum și a inadmisibilității acțiunii.

Relativ la aceste excepții, instanța de fond a reținut următoarele:

- excepția inadmisibilității acțiunii este nefondată întrucât reclamanții au efectuat procedura prealabilă, aspect dovedit prin cererea înregistrată la Primăria Municipiului S sub nr -/10.08.2007;

- excepția lipsei de interes a reclamanților este nefondată întrucât reclamanții sunt vecini cu terenul pe care pârâții au edificat construcția în baza autorizației a cărei anulare se cere și invocă prin cererea lor afectarea dreptului de proprietate;

- excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului S este nefondată întrucât art 21 din Legea nr 215/2001 recunoaște calitatea de autoritatea de autoritate publică în exclusivitate consiliilor locale ca autorității deliberative și primarilor ca autorități executive;

- excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei Primăria Municipiului Saf osta admisă față de împrejurarea că primăria este definită, potrivit art 77 din legea nr 215/2001, ca o structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității, concluzionându-se că primăria nu are autoritate publică potrivit art 1 al 2 lit b din aceeași lege și nici nu are personalitate juridică;

- excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Saf ost considerată fondată față de faptul că acest pârât nu este emitentul actului a cărui anulare se solicită și față de dispozițiile art 4 al 1 pct 2 din legea nr 50/1991.

Relativ la îndrumările date de instanța de recurs, s-a mai arătat că reclamanților li s-a dat posibilitatea sa-și precizeze acțiunea în sensul indicării pârâtului, că instanța le-a adus la cunoștință acestora ca emitentul actului este Primarul Municipiului S precum și dispozițiile art 4 din Legea nr 50/1991, reținându-se că aceștia, în virtutea principiului disponibilității, au indicat că se judecată și cu Primăria Municipiului S, niciunul dintre pârâți neavând calitatea de emitent al actului.

De asemenea, instanța a arătat în considerentele hotărârii că a depus diligențe și prin prisma dispozițiilor art 16/1 din Legea nr 554/2004 în vederea stabilirii cadrului procesual corect, însă fără rezultat ca urmare a lipsei reclamanților și a imposibilității trecerii peste manifestarea lor de voință.

Întrucât în cauză nu a figurat ca pârât emitentul actului a cărei anulare se cere, prima instanță a respins acțiunea formulată față de pârâții și reținând că aceștia au fost chemați în judecată pentru opozabilitate, ca beneficiari ai actului contestat.

În legătură cu petitul doi al acțiunii s-a reținut că acesta ar fi fost fondat doar în ipoteza în care s-ar fi constata că autorizația de construire a fost greșit admisă.

Raportat la dispozițiile art 274 cod proc civilă, a admis solicitarea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții și care au criticat-o pentru următoarele motive:

1. autorizației de construire a cărei anulare se cere este, potrivit antetului acestui act, România, Județul S, Primăria Municipiului S, Primar, reclamanții exprimându-și pe această cale poziția potrivit cu care Primăria Municipiului S este autoritatea care emite, iar primarul cea care semnează alături de secretar și de arhitectul șef. Reclamanții au susținut pe această cale că au chemat în judecată pe emitentul autorizației.

2.Primăria Municipiului S și Municipiul S prin primar au calitate procesuală astfel cum rezultă din sentința civilă nr 2440/2007 pronunțată de Tribunalul Cluj și decizia civilă nr 593/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, cauze ce au legătură cu autorizația contestată.

3.Au fost invocate câteva aspecte legate de licitația terenului vecin cu cel al reclamanților și care, după părerea acestora este lovită de nulitate absolută, atât față de dispozițiile art 12 din Legea nr 78/2000 cât și de litigiul existent în legătură cu acest teren obiect al unor dosare aflate pe rolul instanței. De asemenea, în legătură cu fondul cauzei, s-a arătat că autorizația ar fi trebuit să se emită după finalizarea grănițuirii, astfel că, în lipsa unei delimitări a terenurilor, a fost încălcat dreptul de proprietate al reclamanților.

Recurenții au solicitat constatarea calității procesuale active a pârâților Statul român, Primăria Municipiului S prin Primar și a pârâților și, anularea autorizației de construire, demolarea construcției și înlăturarea obligării lor la plata cheltuielilor de judecată.

În fața instanței de recurs a fost invocată de pârâții și prin reprezentant, excepția netimbrării recursului, arătându-se că taxa de timbru nu a fost corect achitată întrucât plata a fost făcută la S și nu la

Fiind vorba despre o excepție de procedură, în condițiile art 137 al 1 cod procedură civilă, instanța de recurs va proceda la analizarea acesteia cu prioritate.

La fila 32 din dosarul de recurs se află chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții emisă de Trezoreria Municipiului S ce face dovada achitării de recurenți a sumei de 20 lei cu titlu de taxă de timbru, fiind anexat și timbru judiciar în valoare de 0, 3 lei

Aceste taxe sunt în conformitate cu dispozițiile legale, cu referire la cea contestată, respectiv cea de timbru, se constată că sunt respectate atât dispozițiile art 11 cât și art 19 din legea nr 146/1997 potrivit cu care cererile pentru exercitarea recursului se timbrează cu J din cererea pentru acțiunea neevaluabilă în bani soluționată de prima instanță, iar taxele judiciare de timbru se plătesc la unitatea Trezoreriei Statului în raza căruia debitorul își are domiciliul.

Pentru aceste considerente, constatând că recursul este legal timbrat, Curtea va respinge excepția formulată.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art 304/1 cod proc civilă și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea introductivă, reclamanții și au solicitat anularea autorizației de construire nr 554/31.05.2007 eliberată de Primăria Municipiului S pentru imobilul situat în mun. S,-, demolarea construcțiilor și plata cheltuielilor de judecată. Pârâții indicați în acțiune au fost Municipiul S prin Primar și și.

Prima judecare a cauzei în primă instanță a avut loc în acest cadru procesual indicat de reclamanți, prin sentința civilă nr 252/2.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ dispunându-se în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Această primă hotărâre a fost recurată de către reclamanți și de pârâții și, în motivarea căii de atac promovată de reclamanți detaliindu-se considerentele pentru care aceștia au chemat în judecată Municipiul S prin Primar. S-a arătat că autorizația de construire a fost emisă de Primăria S, că actul contestat a fost semnat de primar, secretar și arhitectul șef și că Primarul reprezintă instituția chemată în judecată.

Prin decizia civilă nr 460/08.07.2008, Curtea de Apel Brașov -Secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanți, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În considerentele acestei decizii s-a arătat că prima instanță nu a manifestat rol activ în sensul art 129 al 4 și 5 cod proc civilă în sensul de a fi pus în vedere reclamanților că emitentul actului administrativ atacat este o altă autoritate publică decât cea chemată în judecată, în vederea stabilirii cadrului procesual corect, cenzurând faptul că instanța a supus doar discuției și s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul S, fără a face celelalte demersuri corespunzătoare rolului activ în vederea stabilirii cadrului procesual corect.

. date de această instanță în vederea rejudecării cauzei au vizat luarea tuturor măsurilor legale cu utilizarea tuturor mijloacelor prevăzute de lege în vederea prevenirii oricărei greșeli în aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, putând dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.

În cadrul celei de a doua rejudecări în primă instanță a cauzei, demersurile realizate de instanță în legătură cu stabilirea cadrului procesual au constat în următoarele:

La termenul de judecată din 20.10.2008, instanța a pus în vedere reclamanților prezenți că emitentul actului a căror anulare se solicită este, conform art 4 al 1 pct 2 lit b din Legea nr 50/1991.

Potrivit consemnărilor din încheierea de ședință, reclamanții au solicitat cu această ocazie introducerea în cauză a Primarului, precizându-și poziția potrivit cu care și Primăria prin Primar are calitate de pârât. La a doua strigare a cauzei, reclamanții au precizat că înțeleg să se judece cu Primăria Municipiului S, Primarul, Consiliul Local S și cu salariații care au semnat autorizația nr 543, și. În aceeași încheiere se consemnează faptul că instanța a pus în vedere reclamanților să-și precizeze în scris acțiunea cu indicarea sediului sau a domiciliului și a temeiului legal și să depună această precizare și acțiunea principală în suficiente exemplare pentru instanță și în vederea comunicării.

La următorul termen de judecată din 17.11.2008, s-a luat act de manifestarea de voință exprimată personal de către reclamanți de a se judeca cu Primăria Municipiului S prin Primar ca autoritate emitentă a autorizației. În acest sens s-a depus de către reclamanți o precizare de acțiune comunicată părților. În această ședință de judecată, instanța a introdus în cauză pârâta Primăria Municipiului S cu motivarea că reclamanții susțin că aceasta este emitentul actului atacat.

În ședința publică din 8.12.2008, termen pentru care reclamanții au solicitat amânarea cauzei invocând motive medicale, instanța a dispus ca la următorul termen de judecată să se pună în discuția părților, în baza art 16/1 din Legea nr 554/2004, introducerea în cauză a emitentului actului a cărui anulare se solicită, respectiv Primarul Municipiului

Această dispoziție a instanței nu a mai fost pusă în aplicare la termenul următor de judecare a cauzei, procedându-se la soluționarea cauzei.

Din analiza modalității de stabilire a cadrului procesual în rejudecarea cauzei, se constată că, în exercitarea rolului activ prevăzut de art 129 al 4 și 5 din Codul d e procedură civilă, instanța trebuia sa ia act de poziția manifestată oral de către reclamanți în ședința publică din 20.10.2008, în sensul solicitării introducerii în cauză a Primarului Municipiului Împrejurarea că, ulterior, reclamanții, la solicitarea instanței, au depus și în scris o copie a acțiunii introductive pe care au completat-o și cu pârâta Primăria Municipiului S nu are relevanță sub aspectul obligației instanței de a stabili cadrul procesual corect în conformitate cu dispozițiile art 2 al 1 pct b din Legea nr 554/2004 și art 4 al 1 pct 2 lit b din Legea nr 50/1991. Obligațiile legate de comunicarea acțiunii introductive sau a precizării de acțiune puteau fi puse în vedere reclamanților ulterior stabilirii cadrului procesual în conformitate cu voința reclamanților.

Poziția exprimată de reclamanți atât în scris cât și în fața instanței de fond a fost aceea că înțeleg să se judece cu autoritatea emitentă, percepută de aceștia, astfel cum au și justificat, ca fiind Primăria Municipiului S astfel cum, într-adevăr se indică în antetul autorizației de construire.

Ca urmare, poziția procesuală exprimată de reclamanți, în maniera prezentată, impunea introducerea în cauză a pârâtului Primarul Municipiului S, instanța având îndatorirea să stăruie în stabilirea cadrului procesual corect.

Dincolo de aceste aspecte, se constată că instanța de fond a apreciat, de altfel, necesar să pună în discuția părților, în virtutea dispozițiilor art 16/1 din Legea nr 554/2004, necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului contestat, fiind o dispoziție ce derivă din obligația instanței de a manifesta rol activ. În prezenta cauză, instanța de fond nu a mai procedat conform acestei dispoziții, soluționând cauza fără a finaliza acest demers în vederea stabilirii cadrului procesual.

Pentru aceste considerente, se constată că poziția procesuală manifestată de reclamanți trebuia să conducă la întregirea cadrului procesual în sensul citării în calitate de pârât a emitentului actului a cărui anulare se solicită, respectiv Primarul Municipiului S, și că, sub acest aspect, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.

Față de dispozițiile art 20 al 3 din Legea nr 554/2004, având în vedere că în cauză au avut loc două soluționări în primă instanță fără judecarea fondului, cauza nu poate fi trimisă spre rejudecare primei instanțe, pentru asigurarea drepturilor procesuale ale reclamanților privind accesul la justiție, Curtea va admite recursul formulat de reclamanții și și va face aplicarea art 312 al 4 cod procedură civilă în sensul casării hotărârii atacate și al reținerii cauzei spre rejudecare.

Va stabili termen de judecată pentru data de 09.06.2009 când se vor cita părțile potrivit cadrului procesual prezentat în considerente și anume cu introducerea în calitate de pârât a Primarului Municipiului

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția netimbrării recursului reclamanților invocată de pârâții și prin reprezentant.

Admite recursul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr. 102/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, pe care o casează și reține cauza spre rejudecare.

Stabilește termen de judecată la data de 9.06.2009 pentru care se citează părțile.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2009.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - - -

Grefier

Red.- - 3.06.2009

Dact. - - 4.06.2009/2 ex.

Jud fond- C/

Președinte:Lorența Butnaru
Judecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Silviu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 361/2009. Curtea de Apel Brasov