Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 362/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- secția de contencios administrativ și fiscal
Decizia nr. 362/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de19 mai 2009
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru judecător
- - - - - judecător
- - - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanții, dith, ldiko, nnamaria, anos, rinfa împotriva sentinței civile nr.197/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr- având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2009, când părțile au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19 mai 2009.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.197/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâtului Primarul comunei pentru plată indemnizație de dispozitiv
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamanții sunt funcționari publici în cadrul Primăriei comunei.
Legea nr.138/1999, la care fac referire reclamanții, privește salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Reclamanții nu fac parte din instituțiile ce fac obiectul de reglementare al legii de mai sus.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 192/2002, astfel cum a fost modificată, privind drepturile de natură salarială, cuprinde reglementări privind sistemul de salarizare.
Conform art.4 alin.2 din ordonanță, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Potrivit art.5 și urm. din lege, printre drepturile de care beneficiază funcționarii publici nu este enumerată și indemnizația de dispozitiv.
Art.13 din Legea nr.138/1999 face referire la indemnizația de dispozitiv, dar aceasta este prevăzută pentru militari precum și personalul civil din instituțiile publice respective.
Ulterior, prin Ordinul nr.496/2003 a Ministerului Administrației și Internelor s-au adus precizări cu privire la această indemnizație.
Astfel, la pct.9.2 se prevede că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Potrivit pct.31.1 "prin personal civil în sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalului contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
Faptul că prin ordinul respectiv s-au adus precizări cu privire la indemnizația de dispozitiv nu poate fi interpretat altfel decât în contextul Legii nr.138/1999 care a reglementat acordarea acestei indemnizații, respectiv în legătură cu personalul militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
De altfel, chiar noțiunea de "dispozitiv" are fără discuție o semnificație militară.
Instrucțiunile de aplicare a Legii nr.138/1999, date prin ordinul ministrului nu pot avea în vedere alte categorii de personal decât cele stabilite prin lege, deoarece acest lucru ar însemna o adăugare la lege.
Pe de altă parte, domeniul administrației publice vizat prin ordin nu poate include decât personalul din structurile ministerului, deoarece atribuțiile privind reglementările cu caracter general în ce privește salarizarea funcționarilor publici din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale revin parlamentului ori guvernului.
Ca urmare acest ordin, prin sintagma "domeniul administrației publice" se referă la personalul ce face parte din aparatul central al ministerului, din structurile, instituțiile sau autoritățile subordonate.
În acest sens amintim Corpul de control al Primului Ministru, Direcția Generală de Pașapoarte, Instituția Prefectului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență etc.
Unitatea administrativă, primăria, nu face parte din structura ministerului și nici nu este subordonată acestuia, iar față de prevederile din actele normative menționate, după cum s-a arătat, prin ordinul respectiv nu se poate adăuga la lege.
Pentru aceste considerente instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții, dith, ldiko, nnamaria, anos, rinfa solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivare recurenții au arătat că indemnizația de dispozitiv a fost reglementă prin Lege nr. 138/1999, că prin Ordinul nr. 496/28.07.2003 s-a stabilit ca și personalul civil să beneficieze de indemnizația de dispozitiv prevăzută la art. 13 din lege.
Prin pct. 3.1 din Ordinul menționat s-a precizat că prin personalul civil se înțelegere "funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor".
Este evident că prin ordinul respectiv s-a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizație de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Prin actul normativ s-a urmărit înlăturarea discrepanțelor în ce privește drepturile de natură salarială ale personalului aflat în subordinea și /sau coordonarea MAI, pe de altă parte, acordarea indemnizației de dispozitiv trebuie privită și interpretată în deplin acord cu cele ale Constituției, respectiv ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000.
Recurenții au invocat în susținerea recursului practica judiciară care s-a conturat în sensul acordării indemnizației de dispozitiv funcționarilor publici.
În drept au fost invocate Ordinul nr. 496/2003 al MAI, art. 1alin.(2) din Lege nr. 138/1999, art. 5și 6 din Codul Muncii, Legea nr. 137/2000, Constituția României, capitolul Secțiunea a 2, art. 14 din Convenția Europeană a drepturilor omului din 1950, semnat la Strasburg, Legea nr. 215/2001, republicată.
Intimatul Primarul comunei, a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admitere acțiunii.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr.197/26.02.2009 a Tribunalului Covasna este întemeiat.
Potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată și cu modificările ulterioare "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Din înscrisurile depuse la dosarul Tribunalului Covasna rezultă că reclamanții, dith, ldiko, nnamaria sunt funcționari publici, iar reclamanții, anos și rinfa sunt angajați cu contract de muncă.
Instanța de fond a soluționat cauza cu privire la toți reclamanții, nerespectând dispozițiile legale care reglementează compunerea completelor ce trebuie să soluționeze litigii de muncă.
Astfel instanța de fond avea obligația de a disjunge cauza cu privire la reclamanții care au calitatea de angajați și de a trimite acțiunea acestora pentru a fi soluționată de un complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă.
Pe cale de consecință pentru a respecta dreptul de acces la o instanță, drept garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și principiile care guvernează procesul civil (dreptul la apărare, contradictorialitatea, oralitatea), Curtea constată că se impune trimitere cauzei spre rejudecare, urmând ca reclamanții în funcție de calitatea acestora de funcționari publici, respectiv angajații cu contract de muncă să fie judecat de instanța competentă și în compunerea prevăzută de lege.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Covasna.
Cu ocazia rejudecării instanța de fond va verifica competența funcțională și va soluționa cauza respectând prevederile care reglementează compunerea instanței în funcție de părțile în litigiu și obiectul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, dith, ldiko, nnamaria, anos, rinfa împotriva sentinței civile nr.197/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleași instanțe, Tribunalul Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 mai 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - - - -
Grefier
Red. C- 12.06.2009
. - 16.06.2009/2 ex.
Jud. fond-
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Silviu
