Anulare act administrativ fiscal. Decizia 37/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 37
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Baban
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta " "SRL, cu sediul în B,-, -.32, jud. B împotriva sentinței nr.218 din 25.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns recurenta " " prin director economic în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este la primul termen, motivat, netimbrat, după care;
Reprezentantul recurentei depune la dosar taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Întrebat fiind reprezentantul recurentei precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei susține oral motivele de recurs. Precizează că în conformitate cu statul de funcțiuni, coroborat cu art.40(1) și în concordanță cu Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă cât și în concordanță cu Codul Muncii, societatea a respectat normele legale. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și anularea Deciziei nr.204/2.07.2007 a Inspectoratului Teritorial d e Muncă
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr.2367/2007 reclamanta " " Baf ormulat plângere împotriva Deciziei nr.204/2.07.2007 a Inspectoratului Teritorial d e Muncă B comunicată la data de 6.07.2007.
In motivare a arătat că salariații societății nu sunt membrii de sindicat în nici o organizație sindicală din România și nici societatea nu este membră a vreunei organizații patronale din România.
A invocat excepția de neconstituționalitate a art.241(1) din Codul Muncii care încalcă art.73 din constituție,deoarece permite ca o convenție așa cum este contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010 să devină adaos la lege și să se extindă și asupra altor persoane care nu sunt membre ale acestor organizații.
Arată că art.241(1) din Codul Muncii încalcă și art.41(2) din constituție care arată că salariul minim brut pe țară se instituie prin lege.
A invocat și excepția de neconstituționalitate a art.247 și 11 din Codul Muncii care încalcă art.9 și 41(2) din Constituție, deoarece cuprind dispoziții care urmăresc doar avantajul liderilor și grupurilor de interese ale organizațiilor sindicale care în disprețul legii vor să-și extindă puterea de reprezentare și asupra membrilor.
Arată totodată că instituirea indicilor de majorare a salariilor în funcție de studii și calificare se încalcă un principiu de bază din legislația muncii respectiv, la muncă egală plata egală".
Prin încheierea din data de 17 ian.2008 a fost sesizată Curtea Constituțională pentru rezolvarea excepțiilor invocate.
Prin Decizia nr.396/25 martie 2008 Curtea Constituțională a respins excepțiile invocate de reclamantă.
Prin sentința civilă nr.218 din 25 iunie 2008 Tribunalului Brăilaa fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanta - SRL B în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL TERITORIAL BRĂILA.
În fapt s-a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr.8354/9.05.2007,s-a constatat că reclamanta nu a procedat la modificarea salariilor potrivit art.40 al.1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pentru 2007-2010.
S-au dispus măsuri privind modificarea salariilor, întocmirea actelor corespunzătoare și depunerea lor la.
Reclamanta a formulat obiecțiuni referitoare la aceste măsuri înregistrate la pârâtă sub nr.5863/2008,iar prin Decizia nr.204/2.07.2007 emisă de pârâtă, obiecțiunile au fost respinse.
Potrivit art. 238 al.2. din Codul Muncii,contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contracte colective de muncă.
Potrivit art.238 al.1. din Codul Muncii dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale.
De asemenea potrivit art.241 (1) Codul Muncii,clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
Față de textele de lege arătate mai sus s-a reținut că reclamanta are obligația să modifice salariile angajatorilor săi la nivelul stabilit prin contractul colectiv de muncă național pentru perioada 2007-2010.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs " " B, criticând-o ca fiind nelegală întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la probele și dovezile noi depuse la dosarul cauzei.
Conform statutului de funcțiuni și a Legii 130/1996 privind contractul colectiv de muncă cât și Codul Muncii, societatea a respectat normele legale, motiv pentru care solicită anularea deciziei nr.204 emisă de intimată.
Legal citată intimata nu a fost prezentă în instanță.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, din următoarele motive:
Examinând sentința civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu,sub toate aspectele, conform art. 304 indice 1 cod proc civ,Curtea constată că prima instanța a făcut o corectă interpretare si aplicare a dispozițiilor legale in materie si o integrală apreciere a materialului probator administrat in cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică, a cărei reformare nu se impune.
Stabilind adevăratele raporturi juridice intre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Astfel, potrivit art. 238 al.2. din Codul Muncii,contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contracte colective de muncă.
În speță, prin decizia nr. 204/2 07 2007 prin care s-a respins contestația împotriva procesului verbal de control nr. 8354/9 05 2007 este legală si temeinică,recurenta având obligația să modifice salariile angajaților săi,la nivelul stabilit prin contractul colectiv de muncă național pentru perioada 2007-2010,si nu la un nivel inferior acestuia.
In consecință, susținerile recurentei nu pot fi primite, iar la soluționarea cauzei,instanța de fond a avut in vedere analizarea tuturor înscrisurilor depuse de aceasta.
Fată de cele expuse,constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție si din oficiu, în temeiul art. 312 cod proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta " "SRL, cu sediul în B,-, -.32, jud. B împotriva sentinței nr.218 din 25.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red.MB/16.01.2009
Tehno ZE/22.01.2009
ex.2
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Baban