Anulare act administrativ fiscal. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 383/R-CONT
Ședința publică din 10 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI V ÎN NUME ȘI ÎN NUMELE ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței nr.1529 din 11 decembrie 2008,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind, domiciliat în D, str.- -, Bl.20,.E,.7, jud.V.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-reclamant, lipsă fiind recurenta.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului solicită proba cu acte pentru a face dovada primei înmatriculări.
Curtea admite proba cu înscrisuri, apărătorul intimatului depunând la dosar cartea de identitate a autovehiculului.
Constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Precizează că taxa de înmatriculare a cărei restituire o solicită intimatul, a fost încasată nelegal. În cazul cererii de restituire a unor sume de bani percepute cu titlu de taxe care nu erau datorate, nu se pune problema îndeplinirii procedurii prealabile, așa cum în mod constant s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, important fiind ca cererea de restituire să fie formulată în termenul de prescripție prevăzut de lege. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr.1529 din 11 decembrie 2008 a Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal s-a luat act că reclamantul a renunțat la judecarea capătului unu de cerere; au fost admise capetele doi și trei din cererea formulată de reclamant împotriva pârâtelor Administrația Finanțelor Publice () a Municipiului D și Direcția Generală a Finanțelor Publice V; și a fost obligată pârâta D să restituie reclamantului suma de 3.670 lei, reactualizată cu indicele de inflație de la data rămânerii definitive și irevocabile și până la plata efectivă și integrală, cu plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfeltribunalula constatat că sub nr- a fost înregistrată acțiunea formulată de, prin care acesta a solicitat anularea actelor administrativ fiscale, respectiv adresa nr.557 din 24.03.2008 emisă de Direcției Generale a Finanțelor Publice V ( V), prin care a fost stabilită taxa de primă înmatriculare în cuantum de 3.670 lei Ron pentru autoturismul marca Volkswagen model și să i se restituie suma arătată, actualizată cu dobânda legală de la momentul achitării și până la restituirea efectivă, cu plata cheltuielilor de judecată, sub motiv că, în cursul anului 2007 reclamantul a achiziționat un autoturism de ocazie marca Volkswagen model, pentru care a fost obligat să achite în contul bugetului suma de 3.670 lei; că la 14.03.2008 a solicitat restituirea taxei arătate și a dobânzilor aferente, cerere respinsă.
De asemenea, tribunalul a mai constatat că reclamantul a solicitat ulterior chemarea în judecată și a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Totodată, tribunalul a constatat că reclamantul a renunțat la soluționarea cererii de anulare a actului administrativ fiscal, rămânând de soluționat cererea de restituire a sumei încasate.
Analizând acțiunea,tribunalula constatat că România a aderat la UE începând cu 1.01.2007 și că, în consecință, dispozițiile OUG nr.110/2006 prin care a fost instituită taxa specială de primă înmatriculare pentru toate autoturismele înmatriculare pentru prima dată în România, după 01.07.2007, fără a distinge proveniența lor este contrară dispozițiilor art.90 din Tratatul CE.
Pentru aceste motive,tribunalula decis că suma încasată de pârâta D, cu titlu de taxă de primă înmatriculare, este nelegală și în consecință a dispus obligarea acesteia la restituirea sumei către reclamant ca plată nedatorată.
De asemenea,tribunalula constatat că reclamantul este îndreptățit la reactualizarea sumei în litigiu, nu însă și la acordarea dobânzilor, sub motiv că prejudiciul suferit de reclamant constă doar în devalorizarea sumei plătite de acesta.
La 2 februarie 2009, Direcția Generală a Finanțelor Publice V, în nume propriu și în numele Administrației Finanțelor Publice a Municipiului D, a declarat recurs criticând soluția instanței de fond ca nelegală.
1. Este greșită soluția instanței de fond de respingere a excepției de tardivitate a acțiunii, sub motiv că procedura prealabilă a fost formulată tardiv cu încălcarea termenului prevăzut de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Se susține că taxa a fost achitată la 30.08.2007, iar contestația a fost formulată la 24.03.2008, deci peste termenul legal.
Se mai susține, de asemenea, că greșit instanța a reținut că prin renunțarea reclamantului la capătul de cerere privind anularea actului administrativ, cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare este formulată în termenul general de prescripție.
2. Este greșită soluția primei instanțe și pe fondul cauzei, deoarece instanța nu face vorbire de faptul că autoturismul a mai fost înmatriculat.
Recursul nu este fondat.
1. Nu este fondată prima critică, încadrată din oficiu de curte în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Curtea constată că,situația de faptnu este contestată și că, în consecință, se reține că reclamantul a fost obligat de pârâta D la plata taxei de primă înmatriculare de 3.670 lei, conform chitanței anexate ( 7), pentru înmatricularea autoturismului marca Volkswagen model, an de fabricație 2003, bun comunitar, provenite din Germania, și că la 14.03.2008 a solicitat restituirea sumei plătită cu titlul arătat, iar prin adresa nr.5799 din 18.03.2008, pârâta Dar ăspuns că plângerea a fost înaintată DGFP V; și că printr-o altă cerere din 01.02.2008, pârâta DGFP V i-a respins cererea de restituire a sumei arătate (5-6).
În drept, curtea constată că, în adevăr, instanța de fond a aplicat corect legea, întrucât a soluționat cererea de restituire pe temeiul dreptului comun, respectiv pe regula prevăzută de art.986 coroborat cu art.992 cod civil potrivit căreia cel care din eroare sau cu știință primește ceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui celui de la care l-a primit.
Totodată, potrivit art.90 alin.1 și 2 din Tratat:niciun Stat Membru (SM) nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, niciun SM nu poate impune, asupra produselor altor state membre, impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Judecata. Curtea constată că în speță sunt întrunite condițiile plății nedatorate, deoarece plata făcută de reclamant, la cererea pârâtei D, este încasată nelegal, regula art.2141- 2143Cod fiscal fiind contrară dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul CE, întrucât prin instituirea taxei de primă înmatriculare se acordă protecție indirectă autoturismelor noi neînmatriculate, căci pentru autoturismele revândute, provenite de pe piața altui SM, trebuie să se plătească o nouă taxă de înmatriculare, ori de câte ori un autoturism a fost vândut de pe o piață statală pe o altă piață statală din interiorul UE.
Cum, în speță, autoturismul reclamantului a fost deja înmatriculat la 18.11.2003 în Germania, potrivit cărții de identitate a autovehiculului (9), prin obligarea reclamantului la o nouă plată de taxă pentru înmatriculare se încalcă dispozițiile textului art.90 din Tratatul CE.
În concluzie, prima critică este nefondată.
2. Nu este fondată nici a doua critică, încadrată corect de recurent în motivul prev.de art.3041Cod pr.civilă.
Curtea constată că instanța de fond a stabilit bine situația de fapt, căci autoturismul în litigiu provine de pe piața comunitară unde a și fost deja înmatriculat înainte de cumpărarea lui de către reclamant.
Astfel, potrivit cărții de identitate a autovehiculului, acesta a fost fabricat în Germania, unde a și fost înmatriculat la 18.11.2003.
În consecință, pentru motivele arătate la pct.1, instanța de fond a constatat corect că plata făcută de reclamant este contrară dispozițiilor art.90 din Tratatul CE și deci ea trebuie să fie restituită ca plată nedatorată.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI V în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței nr.1529 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind, domiciliat în D, str.- -, Bl.20,.E,.7, jud.V.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios admnistrativ și fiscal.
Grefier,
Red.DV/21.04.2009
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță
