Anulare act administrativ fiscal. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 503
Ședința publică din data de 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI Pcu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 515 din 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantulGcu sediul în P,-,. 28,. A,. 5, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit recurentele DGFP prin Administrația Finanțelor Publice și intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, recurenta prin intermediul cererii de recurs a solicitat judecata cauzei în lipsă, iar prin serviciul registratură din cadrul instanței intimatul reclamant Gad epus cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, după care,
Curtea, deliberând asupra cererii de amânare formulată de intimatul reclamant G, o va respinge ca nefiind temeinic motivată și luând act că în cauză nu se formulează alte cereri iar recurenta prin intermediul cererii de recurs a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul Gas olicitat, in contradictoriu cu - P, anularea deciziei nr.47427/12.02.2008 si obligarea pârâtei la restituirea contravalorii taxei de prima înmatriculare in cuantum de 5725 lei, suma actualizată cu dobânda legală până la data plății.
In motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 8.11.2007 a achiziționat un autoturism marca Opel Vectra fabricat in anul 2004, iar pentru a-l reînmatricula in România a fost obligată să plătească o taxa de prima înmatriculare in cuantum de 5725 lei, taxa pe care a plătit-o la data de 21.01.2008.
A mai arătat reclamantul că a solicitat pârâtei restituirea sumei respective, întrucât taxa este perceputa ilegal in raport de disp. art.90 par.1 din Tratatul, insa prin adresa contestata solicitarea i-a fost respinsă.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința 515 din 25 noiembrie 2008 Tribunalul Prahova a admis acțiunea formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 47427/12.02.2008 emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să restituie reclamantului contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5725 lei, sumă actualizată cu dobânda legală până la data plății.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat in luna noiembrie 2007 un autoturism marca Opel Vectra din Uniunea Europeana, iar pentru a-l reînmatricula in România a fost obligată să plătească o taxa de prima înmatriculare in cuantum de 5725 lei, in temeiul art. 214 indice 1, 214 indice 3 cod fiscal, taxa fiind plătita prin chitanța seria - nr.-/21.01.2008. la Trezoreria Mun.
La data de 3.03.2008, reclamantul a formulat o cerere de restituire a taxei, iar prin adresa nr.47427/12.02.2008 pârâta i-a comunicat că, pentru restituirea taxei, este necesară prezentarea originalului chitanței însoțita de dovada că aceasta nu a fost folosita.
Împotriva acestui refuz reclamantul a formulat contestație, iar prin adresa nr.50337/4.03.2008 nu i s-a răspuns la contestație, ci doar s-a făcut referire la adresa anterioara.
Reclamantul a contestat si acest răspuns al pârâtei, însa pârâta nu a înaintat aceasta ultima contestație la DGFP P, ci și-a menținut punctul de vedere anterior, comunicându-i reclamantului adresa nr.50337/4.03.2008, menționată.
In ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că taxa specială pentru autoturism si autovehicule a fost introdusă prin Legea 343/2006 in codul fiscal, iar OUG 110/2006 a limitat aceasta obligativitate in ceea ce privește doar autoturismele si autovehiculele comerciale, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap si a celor aparținând misiunilor diplomatice,oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si a altor organizații si persoane străine cu statut diplomatic care isi desfășoară activitatea in România.
Astfel, la momentul achitării acestei taxe si a introducerii prezentei cereri in judecată, ea era reglementată de disp. art. 214 indice 1 - 214 indice 3 codul fiscal, precum si de pct. 31 indice 1 -31 indice 2 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal.
Potrivit art. 14 din OUG nr. 50/2008, la data intrării in vigoare a acestui act normativ ( 1.07.2008 ), se abroga art. 214 indice 1- 214 indice 3 cod fiscal, texte ce reglementează taxa specială pentru autoturisme si autovehicule.
Astfel, rezultă că nici o ordonanța de urgenta nu poate modifica codul fiscal care se poate modifica numai prin lege. juridice produc eventual doar ordonanțele de urgenta aprobate prin lege, insă aceasta ordonanța de urgenta nu a fost încă aprobată prin lege astfel că ea nu produce nici un fel de efecte juridice de la 1.07.2007. Mai mult, văzând disp. art. 4 alin. 2 din codul fiscal, modificările aduse codului fiscal nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1.01.2009.
Ca urmare, rezulta ca dispozițiile OUG 50/2008 nu sunt aplicabile raporturilor juridice fiscale create prin plata taxei de prima înmatriculare de către reclamant, raporturi juridice născute anterior intrării in vigoare a acestei ordonanțe de urgenta si cărora le sunt aplicabile exclusiv actele normative in vigoare la nașterea lor.
Noua ordonanța de urgenta nu se poate aplica situațiilor juridice născute anterior, având in vedere principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție.
Contribuabilii care au achitat taxa specială corespunzătoare nu pot fi obligați să achite o altă taxă in temeiul noii reglementari, din moment ce ei si-au înmatriculat autoturismul anterior datei de 1.07.2008.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahovaa formulat recurs pârâta DGFP P prin Administrația Finanțelor Publice P sustinand ca sentinta este nelegala si netemeinica.
Recurenta a susținut ca prin obligarea la restituirea taxei speciale pentru autovehicule dispusă prin sentința recurată se încalcă dispozițiile art. 2141alin 3 din Codul Fiscal, dispoziții în temeiul cărora s-a încasat taxa specială pentru autoturisme, dispoziții care nu sunt contrare dreptului comunitar deoarece prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităților Europene are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne, astfel că nu suntem în prezența unui regim fiscal discriminatoriu și totodată nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei.
Arată recurenta că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită prin art. 148 alin. 2 din Constituție și cea specială prev. de art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunităților Europene, revine exclusiv parlamentului și nu instanțelor judecătorești, astfel încât greșit a fost admisă acțiunea și obligată recurenta la restituirea taxei speciale pentru autoturisme.
Prin apariția nr.OUG 50/2008, pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, arată recurenta, că ceea ce putea solicita intimata reclamantă prin acțiune este doar diferența dintre taxa specială pentru autoturisme și taxa de poluare, pe baza procedurii stabilită în normele metodologice de aplicare a acestui act normativ.
Se solicită admiterea recursului, si modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor formulate in recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidențe în cauză, constată următoarele:
Taxa de primă înmatriculare a fost achitată în temeiul dispozițiilor art. 2141-2143din Codul fiscal și a pct. 311și pct. 312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, dispoziții care sunt contrare dreptului comunitar, respectiv a reglementărilor din Uniunea Europeană care nu prevăd plata taxei de primă înmatriculare și de asemeni, dispozițiile din Codul fiscal sunt contrare prevederilor art.148 din Constituția României, astfel încât corect și legal prima instanță a considerat că intimata-reclamantă era îndreptățită la restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare încasată cu încălcarea dreptului comunitar.
Nu erau aplicabile în speță dispozițiile nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei de poluare și prin urmare susținerea recurentei că intimata nu putea să solicite decât diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare, nu este fondată, deoarece dispozițiile nr.OUG50/2008, nu se pot aplica retroactiv pentru că se încalcă principiul neretroactivității legii civile, iar dispozițiile din Codul fiscal în temeiul cărora intimata a achitat taxa de primă înmatriculare, sunt contrare, așa cum s-a arătat mai sus, dreptului comunitar, art. 90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene care interzic discriminarea prin măsuri de ordin fiscal, existentă între produsele provenind dintr-un stat membru al și produsele aflate pe piața internă și dispozițiilor din Constituția României, art. 148 alin.2 din Constituție care prevede obligația de armonizare a legislației interne cu cea europeană.
Susținerea recurentei că singura instituție care poate îndeplini obligația prevăzută la art. 148 alin. 2 din Constituție, de armonizare a legislației interne cu cea europeană, este Parlamentul României, nu poate împiedica și interzice restituirea taxei de primă înmatriculare, atâta timp cât reglementările interne privind taxa de primă înmatriculare sunt în totală contradicție cu reglementările din Tratatul Comunităților Europene.
Pentru toate aceste considerente, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, și va fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau modificare din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 515 din 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantulGcu sediul în P,-,. 28,. A,. 5, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. MP/MI 2 e 15.04.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu
