Anulare act administrativ fiscal. Decizia 62/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 62/CA
Ședința publică de la 08 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier: ta
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect anulare act administrativ recurs împotriva sentinței civile nr. 702/CA/13.11.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, care depune delegație de reprezentare pentru recurentă și avocat, care depune delegație de reprezentare pentru intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează obiectul litigiului, părțile, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care este la primul termen de judecată.
Prin serviciul registratură al instanței, intimatul a depus întâmpinare, cu duplicat pentru comunicare.
Se înmânează duplicatul reprezentantului intimatului, care nu solicită termen pentru a lua la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurentă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată și nelegală.
Avocat, pentru intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
Depune chitanța nr. 023 din 8 februarie 2010, reprezentând onorariul de avocat.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate, rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința nr. 702/ca/13.11.2009 Tribunalul Iașia admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, cu domiciliul în municipiul I,- A, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, cu sediul în municipiul I, str. - nr. 26.
A anulat Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. -/23.03.2009 emisă de pârâtă.
A obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului I să restituie (să plătească) reclamantului suma de 2416 lei cu titlu de taxă de poluare achitată neîntemeiat.
A obligat pârâta la plata către reclamant a dobânzii legale aplicabile raporturilor fiscale în condițiile art. 124 Cod procedură fiscală
A respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 48 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
În motivarea sentinței a reținut instanța că reclamantul a achiziționat la data de 15.10.2008 un autoturism de ocazie marca Audi A 4 dintr-un alt stat al Uniunii Europene, respectiv Austria, conform contractului de vânzare-cumpărare depus în copie la dosarul cauzei (tradus de un traducător autorizat - filele 6 - 7 dosar), iar cu ocazia reînmatriculării în România a fost achitată contravaloarea taxei de poluare în condițiile art. 4 și 5 din nr.OUG 50/2008, valoarea acesteia fiind de 2416 lei (fila 13 dosar-copia chitanței liberatorie de plată a taxei de poluare).
La data cumpărării, autovehiculul era deja înmatriculat în circulație din 24.10.1995 conform mențiunii efectuate în cartea de identitate a autoturismului emis de autoritățile austriece (fila 11 dosar).
Pârâta - I în urma plângerii prealabile formulate de reclamant a refuzat restituirea taxei de poluare percepută nelegal susținând că nu există temei legal pentru restituire( filele 15 dosar).
Tribunalul reține că autoturismul dobândit de reclamant la data de 15.10.2008 era deja înmatriculat într-unul din statele membre ale comunității europene, în speță Republica Austria, astfel încât raportat la prevederile art.90 din Tratatul, la jurisprudența reliefată de hotărârile pronunțate împotriva Poloniei și Ungariei (cauza C313/05 și cauzele C - 333/05; C 290/05), și la jurisprudența națională se constată că prevederile nr.OUG 50/2008, respectiv art. 4 lit. a și art. 5, nu sunt compatibile cu prevederile comunitare prevăzute în art. 25, 28 și 90 din Tratatul, taxa de poluare pentru prima înmatriculare impusă de statul român constituind o taxă cu efect echivalent taxelor la import de natură a restricționa libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar atâta timp cât taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară.
Pentru a interpreta corect acest act normativ (OUG nr. 50/2008) și a identifica intenția legiuitorului, instanța utilizează interpretarea teleologică (după scop): În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic.
Așadar, se vrea ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect - poluatorul plătește - să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Potrivit OUG208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
OUG 208/2008 a fost abrogată prin nr.OUG 218/2008 privind modificarea <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor M 1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG50/2008.
De altfel, prevederile nr.OUG 50/2008 de instituire a taxei de poluare constituie o reglementare deghizată a taxei de primă înmatriculare instituită prin art.2141-2143Cod fiscal, scopul și efectele produse de taxa de poluare fiind identice cu cele ale taxei pentru primă înmatriculare.
La data soluționării prezentei cauze o instanță română deja a constatat în mod irevocabil că dispozițiile art.4 din nr.OUG 50/2008, nu sunt compatibile cu prevederile comunitare prevăzute în art. 25, 28 și 90 din Tratatul (sentința civilă nr. 2320/05.12.2008 a Tribunalului Cluj ) astfel încât având în vedere și jurisprudența reliefată de cauza Beian/România, în lumina art. 148 alin. 2 din Constituția României se va da efect dispoziției comunitare în sensul că pârâta va fi obligată să restituie reclamantului suma de 2416 lei achitată cu titlu de taxă de poluare cu ocazia primei înmatriculări în România.
Întrucât taxa a fost percepută nelegal va fi obligată pârâta la restituirea sumei de 2416 lei precum și la plata către reclamant a dobânzii legale aplicabile în condițiile art. 124 Cod procedură fiscală prin raportare la suma de restituit.
Împotriva sentinței 702/ca/13.11.2009 a Tribunalului Iașia declarat recurs a Municipiului
Arată recurenta că taxa de poluare pentru autovehicule a fost instituită prin nr.OUG 50/2008 cu aplicabilitate din 01.07.2008 și a înlocuit taxa specială pentru autoturisme și autovehicule intrată în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Prin nr.OUG 7/2009 privind modificarea nr.OUG 50/2008, s-a statuat prin art. II alin. 2 ca "pentru autovehiculele achiziționate în vederea înmatriculării în România înainte de data de 15 decembrie 2008 și care nu au fost înmatriculate în România până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică nivelul taxei pe poluare pentru autovehicule prevăzut în nr.OUG 50/2008, cu modificările ulterioare, în vigoare până la data publicării OUG nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule.
În consecință, invocarea de către intimat a prevederilor art. 214^1-214^3 Cod fiscal poate fi reținută de către instanța de recurs, deoarece la data achitării taxei de poluare, aceste dispoziții legale erau abrogate, aplicabilitatea lor încetând odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare.
Actul normativ menționat a fost emis tocmai în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont și de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile.
Cum reclamantul nu se afla în situațiile de excepție prevăzute de art. 9 din nr.OUG 50/2008, rezultă faptul că acesta datorează taxa de poluare.
Cu privire la prevederile Tratatului de Instituire a Comunității Europene invocate de către în susținerea acțiunii, precizează că incidența în cauză a prevederilor art. 90 din Tratat este inexistentă întrucât taxa pe poluare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme și autovehicule, indiferent de provenința acestora la momentul primei înmatriculări în România.
Prin urmare, dispozițiile art. 90 au în vedere reglementarea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Prevederile Tratatului nu sunt încălcate prin instituirea unei taxe pe poluare în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul uni stat membru al UEi ar prin caracterul ei fiscal, taxa intră în regimul intern de impozitare, domeniu în care statele membre sunt suverane.
De asemenea procedura demarată de Comisia Europeană împotriva României a fost ridicată în data de 29.01.2009 urmare faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. 90 din Tratatul CE.
Principiul "poluatorul plătește" pe care se bazează și instituirea taxei pe poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene, 16 state membre practicând o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (între care Ungaria, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).
În această situație, se poate observa, fără echivoc, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența unei plăți nedatorate, neexistând obligația de restituire a sumei de 2675 lei, această taxă fiind în concordanță deplină cu dispozițiile comunitare.
În ceea ce privește acordarea dobânzilor legale, consideră că restituirea de sume de la buget la cerere se realizează în condițiile stabilite de art. 117 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Ori, restituirea solicitată nu poate fi încadrată în niciuna din situațiile stabilite de art. 117 lit. a - h din actul normativ menționat, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege (similar cu taxele percepute, pentru eliberarea documentelor de identificare, respectiv carte de identitate, pașaport etc.)
Însă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile stabilite pentru restituirea sumelor dispozițiilor legale privind acordarea dobânzilor nu își găsesc aplicabilitatea în speță.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată învederează faptul că, potrivit prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpa procesuală sau prin atitudinea sa în cursul derulării procesului să fi determinat aceste cheltuieli. În cazul recurentei nu este îndeplinită nici una din aceste condiții, actele atacate de către reclamant fiind temeinic și legal întocmite.
Depunând întâmpinare, intimatul a răspuns pe larg criticilor formulate, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
În primul rând susținerea recurentei în sensul că reclamanta ar fi invocat în petitul acțiunii texte de lege abrogate, precum art. 214, 2142, 2143din Codul fiscal nu este întemeiată, enumerarea susținerii neregăsindu-se în motivarea cererii cu care reclamanta a investit instanța de fond și nici în sentința atacată.
În al doilea rând, scopul pentru care a fost emisă OUG 50/2008 nu face obiectul cercetării judecătorești în cauza de față, impunându-se însă a se determina dacă acest act normativ are aplicabilitate și este în acord cu legislația comunitară în materie, a cărei aplicare prioritară are caracter obligatoriu.
Din acest punct de vedere, corect a apreciat instanța de fond că obligarea la plata taxei conform OUG50/2008, nu este legată de faptul poluării, ci de faptul primei înmatriculări în România a autoturismelor second hand de import, ceea ce conduce la concluzia că taxa de poluare este o taxă de import deghizată, ceea ce încalcă principiile fundamentale ale Comunității Europene.
Nu se poate considera că taxa instituită prim OUG 50/2008 este conforma principiului "poluatorul plătește", atât timp cât în România există în circulație un număr mare de autoturisme care nu plătesc taxa de poluare.
Există o evidentă diferență de tratament fiscal între mașinile vechi și cele noi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG50/2008, iar scopul și efectele noii taxe apar ca fiind identice cu cele ale taxei de primă înmatriculare.
Ca atare fiind corect stabilită nelegalitatea taxei de poluare, corect s-a dispus de către instanță restituirea acesteia, cu plata dobânzii legale aferente.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, cum pârâta recurentă a fost parte căzută în pretenții la fond, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, astfel încât nici susținerile privind greșita obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată nu poate fi primită.
Raportat la aspectele reținute, Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 312 Cod procedură civilă, menținând sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, contra sentinței civile nr. 702/CA/13.11.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată onorariu avocat în recurs.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi 8.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - ta
Red.
Tehnored.
07.03.2010
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Aurelia
