Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 63/2010. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 63/CA
Ședința publică de la 08 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul în contradictoriu cu intimata Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, constatându-se lipsa reprezentantului intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care este la primul termen de judecată.
Prin serviciul registratură al instanței, recurentul a depus precizări și înscrisuri anexă, într-un singur exemplar.
Interpelat fiind, dacă are cunoștință de modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, în luna octombrie, cu privire la recursul în interesul legii din această materie, recurentul precizează că Legea 188/1999 a fost abrogată prin legea unică de salarizare, începând cu data de 13 decembrie 2009. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 decembrie 2009, deci practic era abrogată și până la data de 13 decembrie 2009 ea și-a produs efectele.
În consecință, solicită casarea sentinței civile 258/CA/09.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, să se admită recursul cu obligarea intimatei să-i plătească drepturile salariale începând cu data de 01.06.2005 până la data de 12 decembrie 2009, precizând că, prin adresa depusă la dosarul cauzei, a depus și practică judiciară în materie.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate, rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 258/CA din 9 noiembrie 2009 Tribunalului Vasluia fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictor cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că drepturile solicitate de reclamant sunt reglementate de dispozițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, in forma in vigoare pana la apariția legii unice de salarizare 303/2009, conform legii 188/1999 "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Potrivit prevederilor art. 31 al.3 din Legea nr. 188/1999 se statuează că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind sistemul unic de salarizare al funcționarilor publici, al cărui proiect cade în sarcina Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, potrivit art.22 alin.1 lit. e din aceeași lege.
Pentru aplicarea art. 31 din Legea nr.188/1999 tocmai pentru a fi stabilit cuantumul drepturilor salariale invocate, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care instituia mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri.
Acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Cele două drepturi salariale care formează obiectul acestei cauze nu au fost cuantificate nici prin prevederile OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor de salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare legii privind sistemul unic de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici, precum si creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 29 alin. (1) lit. c) și d), devenit 31, din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
Cum nici în cuprinsul nr.OG6/2007 nu sunt reglementate si definite cele doua sporuri, nestabilindu-se nici un coeficient pentru acordarea acestora, drepturile pretinse de reclamant nu pot fi acordate. Eventuala stabilire la nivelul procentului de 25% pentru fiecare drept de către instanță ar fi arbitrară si fără suport legal, instanța depășindu-și, astfel, atribuțiile si funcțiunea instituita prin Legile. nr.303 si 304/2004 si Codul d e procedură civilă, aceea de aplicare a legii în cazul de speță. Practic instanța ar legifera în locul legiuitorului si în favoarea funcționarilor reclamanți prin obligarea pârâtei la plata contravalorii celor 2 suplimente.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care consideră sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că Legea nr. 188/1999 este legea cadru care îl îndreptățește pe reclamant să primească și cele două sporuri care sunt evidențiate expres în lege.
Mai arată reclamantul-recurent că există practică judiciară în materie, unde colegi de serviciu au și primit aceste drepturi bănești, existând hotărâri irevocabile în acest sens.
În recurs nu a fost depusă întâmpinare.
Curtea, examinând cererea de recurs și dosarul de fond, reține următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale constând în suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, fiecare în cuantum de 25 % din salariul de bază, începând cu data de 01.06.2005 până la data pronunțării hotărârii judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr.188/1999 tocmai pentru a fi stabilit cuantumul drepturilor salariale invocate, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care instituia mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri.
Acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Cele două drepturi salariale care formează obiectul acestei cauze nu au fost cuantificate nici prin prevederile OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor de salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare legii privind sistemul unic de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici, precum si creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 29 alin. (1) lit. c) și d), devenit 31, din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
Cum nici în cuprinsul nr.OG6/2007 nu sunt reglementate si definite cele doua sporuri, nestabilindu-se nici un coeficient pentru acordarea acestora, drepturile pretinse de reclamant nu pot fi acordate. Eventuala stabilire la nivelul procentului de 25% pentru fiecare drept de către instanță ar fi arbitrară si fără suport legal, instanța depășindu-și, astfel, atribuțiile si funcțiunea instituita prin Legile. nr.303 si 304/2004 și Codul d e procedură civilă, aceea de aplicare a legii în cazul de speță. Practic instanța ar legifera în locul legiuitorului si în favoarea funcționarilor reclamanți prin obligarea pârâtei la plata contravalorii celor 2 suplimente.
În cauză nu se poate invoca nici încălcarea dispozițiilor art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale pentru ca cele doua sporuri solicitate de reclamanți nu constituie un bun în înțelesul art.1 din Protocol, neavând caracterul unei creanțe certe, lichide si exigibile.
Faptul că pârâta a stabilit prin decizia 39/2005 un procent de 25% din salariul de baza pentru acordarea suplimentului postului și de 25% pentru acordarea suplimentului gradului, nu este legal în lipsa dispozițiilor legale care să stabilească cuantumul acestor drepturi salariale.
În ședința din 21 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a soluționat recursul în interesul legii promovat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si prin decizia nr. 20/2009 s-a stabilit ca in interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Față de cele reținute și având în vedere dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă se va respinge recursul și va fi menținută ca fiind legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul promovat de împotriva sentinței civile nr. 258/CA din 9 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință per care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 8 februarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.03.2010
Tribunalul Vaslui - jud. -
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Aurelia