Anulare act administrativ fiscal. Decizia 63/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 19.11.2007
DECIZIA CIVILĂ NR.63
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24.01.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru Dacu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A, împotriva sentinței civile nr. 2283/02.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamantul - intimat, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta - recurentă consilier juridic, lipsă fiind reclamantul - intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței din partea pârâtei - recurente răspuns la întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtei - recurente solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2283/2.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantului împotriva Casei de Asigurări de Sănătate A și a anulat Decizia nr.36/2007 și Raportul de inspecție fiscală nr.27/2007 emise de pârâtă.
Prima instanță a reținut că prin raportul de inspecție fiscală nr.27/27.03.2007, pârâta a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată a contribuției la, pentru veniturile realizate de acesta ca urmare a desfășurării activității de agent de asigurări, considerând că acestea sunt venituri din activități independente și astfel intră sub incidența art.53 alin.2 din nr.OG150/2002 și art.259 alin.4 din Legea nr.95/2006.
Potrivit copiei cărții de muncă depusă de reclamant (fila 15-17), în perioada pentru care s-au calculat debitele reprezentând contribuție la fondul de asigurări de sănătate, acesta a avut calitatea de încadrat pe perioadă nedeterminată ca agent comercial la A și pentru veniturile salariale au fost reținute cu stopaj la sursă contribuțiile de asigurări pentru sănătate.
Conform prevederilor art.51 din nr.OUG150/2002, persoanele asigurate au obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate.
Contribuția lunară a persoanei asigurate în cotă de 6,5 % se aplică conform literei "a" asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, potrivit literei "b" asupra veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii libere sau autorizate potrivit legii să desfășoare activități independente, dacă este singurul venit asupra căreia se calculează contribuția, iar conform literei "e" și asupra altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu se realizează venituri de natura celor prevăzute la litera "a-d".
Din aceste texte legale rezultă că stabilirea contribuției se calculează asupra veniturilor din salarii, ipoteză în care obligația de calcul, reținere la sursă și virare revine în baza prevederilor art.8 și 52 din Ordonanță angajatorului, cât și asupra veniturilor realizate din profesii libere sau din activități independente autorizate, precum și asupra altor venituri supuse impozitului pe venit, în ultimele două situații sub condiția să fie singurele venituri în acest caz obligația de declarare și achitare a contribuției de asigurări sociale revenind persoanei care realizează aceste venituri.
Atâta vreme cât reclamantul a realizat alte venituri supuse impozitului pe venit din desfășurarea unei activități în baza unui contract de agent, dar a fost și încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, nu datorează contribuția de asigurări de sănătate stabilită prin raportul de control.
Această concluzie rezultă și din modul de aplicare a art.14 lit. d din Normele metodologice de aplicare a nr.OUG150/2002, care precizau la categoria alte venituri că persoana asigurată datorează contribuția doar în situația în care nu realizează venituri salariale.
Prin urmare, prin raportul de inspecție fiscală nr.27/2007 s-a stabilit greșit obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor realizate în perioada trimestrul I 2002 - trimestrul I 2007 din activitatea desfășurată în baza contractului de agent, concomitent cu veniturile realizate din salarii, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere pentru neplata contribuției.
În consecință, actul administrativ fiscal fiind nelegal, tribunalul, în baza art.18 din Legea nr.554/2004 coroborat cu art.188 Cod procedură fiscală a admis acțiunea reclamantului și a anulat Raportul de inspecție fiscală nr.27/27.03.2007, precum și Decizia nr.36/18.06.2007, emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate A, ca urmare a inspecției fiscale și a soluționării contestației formulate de reclamant împotriva raportului de inspecție fiscală.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa de Asigurări de Sănătate A, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare, a invocat art.304 alin.1 pct.6 Cod procedură civilă, arătând că instanță a dispus anularea în totalitate a Deciziei nr.36/2007 și a Raportului de inspecție fiscală nr.27/2007, deși prin acest raport au fost stabilite obligații de plată pentru trimestrul I 2002 - trimestrul I 2007, nu numai aferent perioadei cât reclamantul a realizat concomitent cele două categorii de venituri, astfel că s-a acordat mai mult decât s-a cerut.
A invocat prevederile art.51 alin.2 lit. b din nr.OUG150/2002, art.257 alin.2 lit. b din Legea nr.95/2006 privitoare la obligația plății contribuției la asigurările de sănătate și potrivit art.53 alin.2 din nr.OUG150/2007 și art.259 alin.4 din Legea nr.95/2006, privind obligația declarării veniturilor din activități independente.
A mai susținut că scutire de la plata contribuției se aplică numai conform art.51 alin.2 lit. e din nr.OUG150/2002.
Prima instanță a greșit pronunțându-se asupra perioadelor în care reclamantul nu a avut dubla calitate, de agent de asigurări și salariat, invocând și Ordinul nr.269/2005, conform căruia veniturile realizate din activitatea de agent nu intră în categoria "alte venituri", prevăzute în art.51 alin.2 lit. e din nr.OUG150/2007, și nu sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări de sănătate.
Recurenta a susținut, că exceptarea de la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate, ar putea fi valabilă, totuși, în perioada cuprinsă între 4.XI.2005 - 28.XII.2005.
La dosar s-a depus întâmpinare, prin care reclamantul a solicitat respingerea recursului și răspuns la întâmpinare din partea recurentei.
Examinând recursul, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel constată că nu este fondat și-l va respinge conform următoarelor considerente:
Motivul de recurs referitor la acordarea de către prima instanță a ceea ce nu s-a cerut, în sensul că s-a anulat în totalitate, atât Decizia nr.36/2007 cât și Raportul de inspecție fiscală nr.27/2007, nu are justificare, întrucât, prin acțiune au fost solicitate 2 capete de cerere; primul capăt de cerere era pentru anularea în parte a Deciziei nr.36/2007 și Raportului de inspecție fiscală nr.27/2007, în sensul constatării caprescrisăa obligației de plată aferentă anului 2002, iar al doilea capăt de cerere, privea anularea ca nedatorată a obligației de plată pentru 2004 și 2006.
Prin urmare, admițând acțiunea în totalitate, în mod corect, astfel cum a rezultat din analiza probelor administrate și aplicarea corespunzătoare a normelor legale incidente, prima instanță nu a acordat mai mult decât s-a cerut, acest motiv de recurs nefiind întemeiat.
Nici aspectele referitoare la obligația de plată a pentru veniturile realizate ca agent, în sensul că nu intră sub incidența prevederilor art.51 alin.2 lit. e din nr.OUG150/2002, nu sunt justificate; în sintagma "alte venituri", intră, potrivit Normelor Metodologice privind aprobate prin Ordinul nr.221/2005, art.14 lit. d, și venituri din activități desfășurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial", și aceste venituri nu impun plata de 6,5 % decât în situația în care persoana nu realizează venituri de natura celor prevăzute în art.51 alin.2 lit. a - d; reclamantul a avut calitatea de salariat în perioada pentru care a contestat obligația plății contribuției, astfel că acțiunea a fost corect admisă, iar motivele de recurs nu sunt justificate.
Prin urmare, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va respinge recursul, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul Casei de Asigurări de Sănătate A împotriva sentinței civile nr. 2283/2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - LIBER - - -
GREFIER,
- -
RED:/11.02.08
TEHNORED:/11.02.08
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecători - /
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Cristian Alexandru Dacu
