Anulare act administrativ fiscal. Decizia 952/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 952
Ședința publică de la 03 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta GRUP INDUSTRIE cu sediul în G,-, - parter, împotriva sentinței nr. 401/27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, consilier juridic, lipsă fiind reprezentantul recurentei GRUP INDUSTRIE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind reprezentantul intimatei arată că nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei G solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică sentinței pronunțată de instanța de fond având în vedere că angajații și-au însușit c/val fierului vechi care figura pe stocul societății.
CURTEA
Asupra recursului declarat de reclamanta Grup Industrie G împotriva sentinței civile nr. 401/27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 8198/19.12.2008 reclamanta GRUP Industrie Gas olicitatî contradictoriu cu G anularea parțială a deciziei nr. 56/18.06.2008, în ceea ce privește soluția de respingere a contestației cu privire la impozitul pe profit în sumă de 3.813 lei și penalități de întârziere de 2.043 lei.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamanta a arătat ca din cercetările efectuate de Poliția Transporturi a rezultat că trei angajați ai societății au comis infracțiunile de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură private, deoarece au valorificat în cursul anului 2006 o cantitate de deșeuri metalice fără a plăti impozit pe venitul realizat astfel.
Prin raportul de inspecție fiscală întocmit, suma a fost reținută în sarcina reclamantei, care nu a înregistrat în evidența contabilă aceste livrări de deșeuri feroase cu toate că a obținut venituri suplimentare, pentru care s-a calculat și impozit.
A mai aratat că livrările de deșeuri s-au realizat fără știința administratorului societății, că acestea nu erau de același tip cu cele valorificate de societate și că prejudicial a și fost acoperit de autorii faptei.
Având în vedere că din cercetăril;e poliției rezultă că beneficiarul sumelor rezultate din valorificarea deșeurilor nu este societatea, ci o persoană fizică, a solicitat exonerarea de plata sumelor stabilite cu titlu de impozit suplimentar și majorări de întarziere și desființarea parțială a deciziei.
În drept a invocat disp. art. 218 alin. 2 din nr.OG 92/2003 și Legea nr. 554/2004.
Pârâta legal citată a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În fapt, a arătat că în urma verificărilor efectuate de Garda Financiară s-a constatat că reclamanta a predat către Remat deșeuri metalice pe bază de avize de însoțire a mărfii și facturi fiscale. Cei trei angajatț au declarat că deșeurile provin de la locul lor de muncă și chiar dacă contravaloarea deșeurilor nu a fost încasată de reclamantă, subiectul impunerii este tot societatea, deoarece deșeurile provin de la aceasta.
Prin sentința civilă nr. 401/27.03.2009 Tribunalul Galația respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiunile art. 78 și 79 din Codul fiscal în sensul că reclamanta a realizat venituri din alte surse pentru care datorează atât impozit pe profit cât și majorări de întârziere. A mai apreciat tribunalul că soluția pronunțată în contestația formulată de reclamantă a fost corect și legal individualizată de organele de jurisdicție fiscală, astfel încât s-a impus respingerea acțiunii reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Grup Industrie G criticile sale vizând greșita respingere a acțiunii sale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceasta a susținut că materialele feroase vândute la fier vechi de către trei angajați ai săi nu au provenit din patrimoniul societății, care implicit nici nu a înregistrat ca venituri sumele încasate personal de aceștia. În acest sens, a invocat actele de urmărire penale prin care s-a stabilit că vânzarea fierului vechi de către cei trei s-a făcut în numai personal, și că aceștia au încasat și contravaloarea fierului vechi ce nu a fost înregistrată în evidențele sale contabile.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, Curtea constată că sunt fondate criticile formulate, astfel încât se impune reformarea hotărârii recurate.
Printr-o incorectă și insuficientă apreciere a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică a cărei reformare se impune. Nestabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o incorecta dezlegare pricinii.
Criticile formulate sunt fondate pentru următoarele considerente:
Cu Ordonanța nr. 797/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, reclamanta a făcut dovada că numiții, și au vândut deșeuri metalice la REMAT G, declarând în fals că acestea provin din gospodăriile proprii în scopul sustragerii de la plata impozitului. Prejudiciul constând în impozitul pe profit realizat de cei trei, în sumă de 5475,42 lei, a fost integral acoperit de către numitul. Pentru acest considerent, dar și având în vedere circumstanțele personale ale făptuitorilor, s-a dispus prin susmenționata ordonanță scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuiți.
Tribunalul putea și trebuia să constate că între activitatea infracțională a celor trei și profitul realizat de reclamantă nu există nici-o legătură care să dea naștere unui raport de impunere fiscală.
Este adevărat că prin Normele Metodologice de aplicare a art. 78 din Codul fiscal se exemplifică și veniturile obținute de persoanele fizice prin valorificarea deșeurilor de metal ce nu provin din gospodăria proprie, dar impozitarea privește veniturile persoanelor fizice titulare ale unor astfel de operațiuni, nu societatea comercială la care acestea sunt angajate. În plus, în timpul anchetei penale s-a stabilit că deșeurile vândute nu aparțineau societății reclamante, pentru ca în acest fel să fie obligată la înregistrarea venitului care ar fi dat naștere obligației de plată a impozitului pe profit.
Văzând așadar că instanța a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii în sensul art. 304 pct. 9 din Cod procedură civilă în temeiul art. 312 alin. 3 din od procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul declarat în cauza. Așa fiind, va modifica sentința recurată în sensul înlăturării obligării reclamantei la plata sumelor mai sus menționate, cu titlu de impozit pe profit și accesoriile acesteia, majorările de întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta GRUP INDUSTRIE cu sediul în G,-, - parter, împotriva sentinței nr. 401/27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, pe care o modifică în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta GRUP INDUSTRIE G și dispune modificarea parțială a deciziei nr. 56/2008 a Direcției Generale a Finanțelor Publice G în sensul că admite contestația pentru capătul de cerere privind impozitul pe profit și majorări de întârziere.
Anulează decizia de impunere nr. 2352/2008 a Administrației Finanțelor Publice și pentru sumele de 3813 lei impozit pe profit și 2043 lei majorări de întârziere.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - | JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./22.02.2010
Dact. 4 ex./ 22.02.2010
F:
Comunicat 2 ex,/23.02.2010
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
