Anulare act administrativ fiscal. Decizia 993/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 993
Ședința publică de la 09.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR - -
GREFIER
...
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1146 pronunțată Tribunalul Călărași la data de 15.10.2008 în dosarul nr- ( număr vechi de dosar 1529/C/2008), în contradictoriu cu reclamanta.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, constatând că prin cererea de recurs recurenta - pârâtă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1470/15.10.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă s-a admis contestația formulată de reclamanta, împotriva Ordinului nr.2222/23.04.2007 emis de Cancelaria Primului Ministru, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, dispunându-se anularea acestui ordin și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să valideze hotărârea nr.213/06.04.2001 a Comisiei Județene C pentru aplicarea Legii nr.9/1998 și să actualizeze compensațiile de la data emiterii hotărârii (06.04.2001) la zi, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin hotărârea nr.213/06.04.2001 emisă de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr.9/1991 au fost stabilite compensații bănești în sumă de 49.874.457 lei pentru bunurile abandonate de defunctul pe teritoriul statului bulgar, hotărâre ce a fost ulterior invalidată prin ordinul nr.2222/23.04.2007 pe motiv că acest autor a beneficiat de art.V din Tratat și nu figurează în Arhivele Ministerului Afacerilor Externe.
Referitor la motivul invalidării hotărârii nr.213/6.04.2001, din situația recapitulative a romanilor din județul, comuna, întocmită în anul1941 de Comisia mixta romano-bulgara rezulta ca autorul reclamantei a făcut parte din schimbul de populație, nebeneficiind deci din dispozițiile art.V din Tratat, aplicabile numai romanilor ce nu erau cuprinși în transferul de populațiuni.
Totodată disp. art.V din Tratat trebuie interpretate în coroborare cu cele ale art.3 din anexa B la Tratat conform căreia teritoriile cedate Bulgariei au fost ocupate de armata bulgară la 01.10.1940 și cu dispozițiile art.1 din anexa C la Tratat potrivit căreia respectivele teritorii trebuiau părăsite de cetățeni romani la 15.12.1940.
In această situație de fapt este limpede ca autorul reclamantei și-a abandonat averea în Bulgaria cel mai târziu la data de 15.12.1940 (a se vedea în acest sens și certificatul emis de Tribunalul orașului, Bulgaria - fila 79), s-a stabilit în România, nu a fost despăgubit sub nici o formă de statul R și a fost prejudiciat prin aplicarea Tratatului, fiind îndreptățit la acordarea compensațiilor bănești conform 9/1998 pentru cele 2,4 ha teren situate in comunele și (fila 32).
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta arătând că reclamanta face confuzie între prevederile art.5 din Anexa C cu cele ale art.V al Tratatului. Din actele depuse la dosar rezultă că autorul a dispus de bunuri înstrăinându-le, deoarece nu figura în Arhivele Ministerului Afacerilor Externe ce arhiva după expirarea termenului din art.V o nouă situație a bunurilor, întocmită de Comisia Mixtă Româno -.
Recurenta a invocat disp. art.3 alin.2 din HG 286/2004, art.28 din OG 94/2004, disp. HG nr.1643/2004 susținând că în cazul în care Departamentul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 propune invalidarea hotărârilor comisiilor județene sau a municipiului B și se impune realizarea documentației și adoptarea unor noi hotărâri de către aceste comisii,dosarul se înaintează acestora din urmă. După reanalizarea dosarelor, acestea sunt transmise din nou Departamentului în vederea analizării.
Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că autorul reclamantei nu a beneficiat de disp. art.V din Tratat, conform cărora bunurile rurale - proprietăți clădite și neclădite,situate în județele și (în delimitarea lor dinainte de 14 iunie 1925) dobândite potrivit legilor române și aparținând tuturor românilor ce nu sunt cuprinși în transferul de populațiuni vor putea fi lichidate - întru-un termen de 18 luni.
Aceste dispoziții erau aplicabile doar românilor ce nu erau incluși în transferul de populațiuni.
Or, potrivit copiei din "Situația recapitulativă a românilor din județul, comuna " din anul 1941 întocmită de Comisia mixtă româno - bulgară pentru schimbul de populație pe anul 1940, județul, autorul reclamantei fost inclus în schimbul de populație.
Susținerea recurentei că acesta a dispus de bunuri înstrăinându-le, deoarece nu figura în arhivele Ministerului Afacerilor Externe care arhiva după expirarea termenului prev. la art.V din Tratat o nouă situație a bunurilor este neîntemeiată, nefiind aplicabile, așa cum s-a arătat art.V din Tratat.
Curtea reține că situația de avere imobiliară rurală a autorului reclamantei întocmită la data de 03.05.1940 constituie un înscris în sensul art.6 din HG 753/1998 cu care se face dovada dreptului de proprietate asupra bunului pentru care s-au acordat compensații bănești prin Hotărârea nr.213/06.04.2001 a Comisiei Județene C pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă în mod clar, astfel cum a constatat și prima instanță, că autorul reclamantei și-a abandonat averea în Bulgaria până cel mai târziu la data de 15.12.1940, iar în România nu a fost despăgubit pentru aceste bunuri.
Cât privește susținerea referitoare la necesitatea reanalizării documentației și adoptarea unor noi hotărâri de către comisii, aceasta nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei în condițiile în care în ordinul prin care s-a invalidat hotărârea anterior menționată nu se face nicio mențiune cu privire la faptul că urmează a fi reanalizată documentația prezentată de reclamantă și adoptată o nouă hotărâre.
Singurul motiv al invalidării hotărârii prin care s-au acordat compensații a fost acela că autorul reclamantei a beneficiat de art.V din Tratat, nefigurând în arhivele Ministerului Afacerilor Externe și nu faptul că se impune reanalizarea documentației.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1146 pronunțată Tribunalul Călărași la data de 15.10.2008 în dosarul nr- ( număr vechi de dosar 1529/C/2008), în contradictoriu cu reclamanta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
Red.
Gh./2 ex.
29.04.2009
Președinte:Canacheu Claudia MarcelaJudecători:Canacheu Claudia Marcela, Patraș Bianca Laura
