Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1020/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIENr. 1020/CA/2009
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice Sibiu și de Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței nr. 372/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul asistat de mandatarul ales, avocat, lipsă fiind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursul este scutit de taxa de timbru conform art. 17 din Legea 146/1997.
Recurenții au solicitat judecarea în lipsă.
Intimatul a comunicat la dosar, prin registratură întâmpinare.
Reprezentantul intimatului depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr. 9 reprezentând onorariul de avocat, arătând că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursurilor pentru motivele expuse prin întâmpinare, prevederile OUG 50/2008 fiind contrare art.90 paragrafului 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu sub nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu și Administrația Finanțelor Publice Sibiu, anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. -/11.11.2008 și a chitanței seria - nr. -/13.11.2008 emise de Administrația Finanțelor Publice Sibiu, restituirea sumei de 9.219 lei, taxă poluare și obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale asupra acestei sumei, de la data plății și până la restituirea efectivă.
În fapt, reclamantul a arătat că a solicitat pârâtei a Mun.Sibiu restituirea taxei de poluare, deoarece perceperea acestei taxe contravine în mod flagrant art.90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
În drept se invocă Constituția României, Codul Fiscal, art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, Legea nr. 554/2004.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, în nume propriu și pentru a Mun.Sibiu a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității acțiunii pentru depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 205-209.pr.fiscală și art. 7 din Legea nr.554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii motivând că actele atacate au fost emise în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 și ale HG nr. 686/2008 iar calcularea taxei a fost făcută cu respectarea acestor acte normative.
Instanța a dispus introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu iar această pârâtă a solicitat respingerea acțiunii susținând că taxa de poluare reglementată de OUG nr. 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
Prin sentința comercială nr. 372/CA/2009, Tribunalul Sibiua respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâta DGFP Sibiu și a admis acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a achitat suma, a cărei restituire o solicită, la data de 13.11.2008 și față de dispozițiile art. 7 alin. 7 și ale art. 11 din Legea nr. 554/2004, republicată, plângerea prealabilă și acțiunea au fost introduse în termen, iar prin instituirea taxei de poluare s-a produs o discriminare fiscală între bunurile importate și cele de producție internă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, în nume propriu și pentru a Mun.Sibiu, precum și Administrația Fondului pentru Mediu care au solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursurilor se susține că decizia de calcul a taxei de polare, act fiscal nu a fost contestată în termenul de 30 de zile, termen de decădere, taxa a fost corect stabilită în temeiul actului normativ în vigoare ce respectă exigențele de compatibilitate cu prevederile art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, sentința atacată fiind legală, iar actul prin care s-a stabilit taxa de poluare nu reprezintă o decizie de impunere din punct de vedere fiscal.
În drept, dispozițiile art. 299-316 Cp.civ.
Recursurile sunt scutite de timbraj.
Verificând sentința atacată din prisma motivelor de recurs invocate raportat la dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ.:
Taxa de poluare se datorează în virtutea G 50/2008, scopul instituirii ei fiind așa cum rezultă din preambulul acestuia act normativ, asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu și pentru a asigura respectarea normelor comunitare, inclusiv a jurisprudenței
Indiferent de scopul instituirii acestei taxe, esențial sub aspectul criticilor formulate și a analizei instanței de fond, este că această taxă, cu excepțiile de rigoare, este percepută pentru prima înmatriculare ( înregistrare ) a autoturismului pe teritoriul României, așa încât în lumina Jurisprudenței, eventuala neconformitate a acestei taxe în raport cu legislația comunitară trebuie analizată în raport de art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
Rolul acestei dispoziții comunitare este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. unei taxe spre respectarea regulilor de concurență așa cum au fost interpretate de este relevată de rezultatul comparației efectelor taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă ( cauzele reunite C-290/2005 și C-333/2005 ).
Potrivit aceleiași jurisprudențe în ceea ce privește art. 90 din Tratat, s-a apreciat că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă.
Cu alte cuvinte, nu se poate invoca discriminarea dobânditorilor autoturismelor înmatriculate sub incidența OUG50/1998 față de dobânditorii autovehiculelor înmatriculate sub incidența altor acte normative, pentru a reclama încălcarea art. 90 din Tratat, așa cum neîntemeiat s-a reținut de către instanța de fond. Pe de altă parte, în speță, n-a făcut dovada unui alt raport de discriminare.
Mai mult, art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării (cum era de altfel reglementarea națională anterioară din Codul fiscal) este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate în statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Pentru considerentele expuse apreciind că motivele de recurs invocate subzistă, iar, OUG 50/2008 cel puțin varianta în vigoare la momentul înmatriculării răspunde acestor exigente, acest act normativ fiind compatibil cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul E, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. curtea va admite recursurile formulate de pârâte și va modifica sentința atacată cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâta Sibiu în nume propriu și pentru Sibiu și de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu împotriva Sentinței nr. 372/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu și în consecință:
Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtelor Sibiu, Sibiu și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 X 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.CCM
Dact./ex.6/29 10 2009
Jud.fond.
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța
