Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1097/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--25.06.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1097
Ședința publică din 13.10.2009
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul Institutul T împotriva sentinței civile nr. 195/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu pârâtele intimate P T și Administrația Finanțelor Publice T, având ca obiect anulare act control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat aflat în substituirea av. în reprezentarea reclamantei recurente, lipsă fiind pârâtele intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâtele intimate au depus întâmpinări.
Reprezentantul reclamantului recurent depune delegație de substituire iar instanța îi comunică întâmpinările de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța unește excepția lipsei calității procesuale pasive a T cu problemele de fond ale recursului și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Tî ntrucât prin acțiune a fost atacată și Decizia nr.6/15.07.2007 emisă de această instituție. Pe fond solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în măsura în care au fost dovedite la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 07.02.2008, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș, sub nr-, cererea formulată de reclamantul Institutul T, care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T, anularea procesului verbal de control înregistrat sub nr. 224/24.04.2007 la DGFP T - T cu privire la cererea de restituire TVA în cuantum de 2507 RON, anularea măsurilor stabilite prin dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală înregistrată sub nr. 224/24.04.2007 la DGFP T - T la pct. 1.1 pentru suma de 2507 RON, anularea răspunsului primit de reclamantă în cadrul procedurii prealabile și obligarea pârâților de a dispune restituirea către reclamantă a sumei de 2507 RON cu titlu de TVA de restituit aferent trimestrului II 2006.
În motivarea cererii se arată că, Institutul T este o structură organizatorică non profit cu caracter privat, non-guvernamentală, o instituție cultural științifică, autonomă cu activitate profesională, civică și științifică, fără scopuri politice, constituită pe bază de liberă asociere care acceptă valorile și principiile promovate de Consiliul Europei în materie de interculturalitate.
Obiectul de activitate al reclamantei îl constituie cercetările locale, zonale și naționale, în registrul comparativ pe următoarele domenii: cultural, social, istoric - patrimonial, juridic, etnico - antropologic, folcloric, etnografic, religios și civic.
Prin cererea de restituire a TVA depusă la T sub nr. -/31.07.2006, în baza Ordinului nr. 1880/2005 privind aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guvernele străine, de organisme internaționale și de organizații non profit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, reclamanta a solicitat restituirea unui TVA în cuantum de 7.943,16 RON. Această sumă provine din TVA-ul aferent facturilor fiscale și bonurilor fiscale prezentate în borderoul anexat cererii de restituire, facturi ce reprezintă diverse cumpărături de bunuri și prestări de servicii efectuat în trimestrul II al anului 2006, pentru realizarea următoarelor proiecte: Proiect Generale "", Proiect "", Proiect "Cultura 2000", Proiect "", Proiect "Social /".
Prin procesul verbal de control, organele fiscale au respins în cea mai mare parte cererea de restituire.
Împotriva procesului verbal de control și a măsurilor dispuse de organului de control, reclamantul a formulat contestație pentru respingerea la restituire a sumei de 2507 RON, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 6/15.07.2007, comunicată la data de 10.08.2007.
Decizia organului fiscal de respingere a cererii de restituire a sumei de 6150 RON reprezentând TVA aferent trimestrului I 2006 și actele întocmite în acest sens sunt considerate nelegale și se impune să fie anulate.
Organul fiscal a respins cererea de restituire a TVA ului invocând un argument care nu se regăsește în Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005.
Organul fiscal a respins în esență cererea de restituire deoarece plățile aferente respectivelor proiecte nu au fost realizate din fonduri efectiv alocate de fundația din străinătate.
Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 nu condiționează restituirea de efectuarea cheltuielilor din fondurile efectiv alocate de fundația/entitatea din străinătate.
Condiția asigurării finanțării proiectelor din fondurile alocate de fundația/entitatea din străinătate nu înseamnă că plățile aferente respectivelor proiecte trebuie să fi fost realizate din fonduri efectiv alocate de fundația din străinătate.
Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 condiționează restituirea de asigurarea finanțării din fondurile efective alocate de fundația/entitatea din străinătate.
Faptul că, până la virarea fondurilor de către fundația/entitatea străină, reclamanta a efectuat provizoriu plățile aferente respectivelor proiecte din alte fonduri, reîntregite după virarea fondurilor, nu înseamnă că finanțarea proiectului nu a fost asigurată din fondurile efectiv alocate de către fundația/entitatea din străinătate.
Finanțarea unui proiect este asigurată integral dintr-un anumit fond chiar dacă până la virarea acestor sume se folosesc alte sume de bani, care ulterior sunt restituite din acel fond.
Condiția prevăzută de Normele aprobate prin ordinul nr. 1880/2005 are ca scop neacordarea restituirilor de TVA aferente cheltuielilor care nu au fost destinate proiectelor finanțate de fundațiile/entitățile străine. În situația în care organul de control fiscal are o asemenea suspiciune, trebuie să-și argumenteze în concret, raportat la fiecare cheltuială, decizia de respingere a restituirii. În nici un caz organul de control fiscal nu se poate limita să își motiveze decizia de respingere prin invocarea unor argumente generale care raportează data efectuării plății la data virării sumelor de către fundația/entitatea din străinătate.
Organul fiscal a încadrat greșit proiectele "" și "Cultura 2000" la art. 2 din Normele aprobate prin ordinul 1880/2005, acestea derulându-se în cadrul unor programe ale Uniunii Europene. Acestor proiecte li se aplică prevederile art. 1 din Anexa Ordinului 1880/2005, iar cele două condiții impuse de art. 1 sunt îndeplinite.
În drept, sunt invocate prevederile art. 1 și 2 din Ordinul nr. 1880/2005 privind probarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxa pe valoare adăugată pentru livrările de bunuri și prestări de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații non profit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice.
La dosar s-au depus înscrisuri: decizia nr. 6/15.07.2007 comunicată la data de 10.08.2007 și adresa de înaintare a deciziei.
Legal citată, pârâta DGFP Taf ormulat întâmpinare, solicitând, pe cale de excepție, constatarea lipsei calității procesuale pasive a DGFP T, motivat de faptul că, actele contestate de reclamantă fiind emise în exclusivitate de către T, numai aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pârâta Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinice și legale a procesului verbal de control nr. 224/24.04.2007, a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 224/24.04.2007 și a Deciziei nr. 6/15.07.2007 emise de
În cuprinsul întâmpinării se arată că societatea reclamantă datorează în mod legal obligațiile fiscale în sumă de 1904 lei RON reprezentând TVA.
Prin procesul verbal de control nr. 224/24.04.2007 încheiat de T s-a constatat că reclamanta a înregistrat la T cererea de restituire a TVA nr. 144.511/31.07.2006 pentru trimestrul II 2006. reclamanta a solicitat restituirea TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și prestări servicii efectuate în trimestrul II 2006 pentru realizarea diferitelor proiecte, valoarea totală a acestora fiind de 63.522,58 RON, din care TVA 7943 RON.
Pentru plățile efectuate de reclamantă în cursul trimestrului II 2006 pentru care aceasta a solicitat restituirea TVA, au fost luate în calcul ca surse de finanțare: suma de52.137,30 RON - reprezentând finanțări care permit restituirea TVA-ului și alte surse - 11.385,28 RON.
de 52.137,30 RON din finanțările prezentate îi corespunde un TVA în sumă de 6.039 RON, care a fost aprobată la restituire. Pentru diferența de 1904 RON au fost încălcate prevederile art. 143 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 2 lit. C din Normele aprobate prin nr. 1880/2005.
În urma verificării documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantei, organul de control a constatat că, în cursul trimestrului II 2006 s-au primit finanțări de la fundațiile și organismele partenere pentru proiectele nominalizate în contracte, la nivelul sumei de 52.137,30 RON, deci reclamanta a înregistrat finanțări din surse care permit restituirea TVA pentru trimestrul II 2006 în sumă de 52.137,30 RON.
Din analiza documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantei a rezultat că în trimestrul II 2006, în cadrul fiecărui proiect derulat au existat intervale de timp în care s-au efectuat cheltuieli în cadrul proiectului anterior datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere pentru proiectul respectiv, aspect ce rezultă și din notele explicative solicitate directorului institutului, care a confirmat că nu în toate cazurile existau disponibilități bănești necesare derulării proiectului de la partenerii contractuali, astfel că pentru efectuarea cheltuielilor se foloseau fondurile de la alte proiecte care au fost derulate în perioade anterioare și pentru care finanțarea a fost primită după încheierea proiectelor.
Astfel, în mod corect organul de control a dispus respingerea la rambursare a TVA în sumă de 1904 lei, având în vedere că fondurile care s-au folosit de reclamantă pentru efectuarea cheltuielilor aferente proiectelor respective nu au rezultat din finanțări care să permită restituirea TVA.
Prin sentința civilă nr. 195/17.02.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamantul Institutul T, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T, a respins cererea reclamantei privind cheltuielile de judecată și a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată de pârâta Administrația Finanțelor Publice T sub nr. -/31.07.2007, reclamantul Institutul Tas olicitat restituire TVA pentru trimestrul II 2006.
În urma acestei cereri, pârâta a efectuat un control finalizat prin procesul verbal nr. 224/24.04.2007 prin care s-a constatat că în perioada în discuție reclamantul a efectuat achiziții de 63.522,58 lei și a cerut restituire de TVA în sumă de 7.943 lei.
Organul fiscal a considerat că achizițiile care permit restituirea TVA sunt de 52.137,30 lei și a fost de acord cu restituirea sumei de 6.039 lei, respingând cererea pentru diferență.
Pentru a proceda astfel Administrația Finanțelor Publice Tar eținut că reclamantul a derulat cinci proiecte după cum urmează:
1 - proiectul " generale" finanțat de Fundația.
Restituirea de TVA solicitată pentru achizițiile efectuate în cadrul acestui proiect a fost aproape integral acceptată, fiind respinsă doar cea întemeiată pe factura -/19.04.2006, cu TVA de 25 lei, pe motiv că această factură nu are calitatea de document justificativ în sensul prevederilor art. 145 al. 8 coroborat cu art. 155 al. 8 din Legea 571/2003 și art. 4 al. 4 lit. c din Anexa Ordinului 1880/2005.
2 - proiect "".
Restituirea de TVA solicitată pentru achizițiile efectuate în cadrul acestui proiect a fost integral acceptată.
3 - proiect "Cultura 2000".
S-a reținut că achizițiile efectuate în cadrul acestui proiect sunt de 5.792,82 lei, din care 836 lei TVA, în condițiile în care soldul contului este zero și nu s-a primit nicio finanțare. În consecință, s-a respins integral cererea de restituire TVA.
4 - proiect "".
Valoarea achizițiilor efectuate în cadrul acestui proiect este de 4.316,47 lei, din care 664 lei TVA, în condițiile în care soldul contului este zero și nu s-a primit nicio finanțare. S-a respins integral cererea de restituire TVA.
5 - proiect "Social - Drepturile Sociale sunt Drepturile Omului".
Proiectul a fost finanțat cu 17.000 euro (59.792,40 lei) care au fost cheltuiți integral. În trimestrul II 2006 fost cheltuită suma de 23.585,48 lei din care 2.293 lei TVA. Din această sumă cheltuită numai 23.310 lei este cuprinsă în sursa de finanțare amintită iar restul provine din alte surse de finanțare. S-a respins cererea pentru suma de 379 lei.
Litigiul dintre părți se datorează împrejurării că acestea au opinii diferite despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească finanțarea pentru ca plățile efectuate să beneficieze de deductibilitatea TVA.
Astfel, reclamantul recunoaște că nu toate cheltuielile cu derularea unui proiect au fost efectuate din sursele de finanțare aferente acelui proiect și că a folosit fonduri și de la alte proiecte anterioare pentru care finanțarea a venit după încheierea proiectului dar pretinde că această modalitate de a proceda nu împiedică deductibilitatea TVA. Așadar, susține că nu au fost încălcate dispozițiile art. 2 al. 1 lit. c din Ordinul MFP 1880/2005. În plus, arată că în cazul proiectelor "" și "Cultura 2000" incidente ar fi nu dispozițiile art. 2 ci ale art. 1 din ordinul amintit deoarece se derulează în cadrul unor programe ale Uniunii Europene.
Opinia Administrația Finanțelor Publice T este contrară în sensul că TVA-ul poate fi restituit numai dacă achizițiile din cadrul unui proiect au fost efectuate din finanțările destinate acelui proiect.
Așadar, s-a impus ca în primul rând să se stabilească norma legală aplicabilă în cauză, tribunalul limitându-se sub acest aspect doar la chestiunile contestate.
Potrivit art. 2 al. 1 lit. c din Ordinul MFP 1880/2005, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile acordate de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, precum și din donații ale persoanelor fizice, scutirea de taxă pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 143 al. 1 lit. l) din Codul fiscal, se aplică dacă finanțarea este asigurată din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile ale organizațiilor nonprofit și de caritate din străinătate și din țară și/sau din donații ale persoanelor fizice.
Art. 1 din același ordin se referă la livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine sau de organisme internaționale. Tribunalul constată însă că în acest caz finanțarea trebuie să fie asigurată din ajutoare bănești ori împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine sau de organisme internaționale, din fondul de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România sub formă de bunuri și de servicii și/sau din contribuția publică națională prevăzută la art. 1 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, aprobată prin Legea 22/2000.
Tribunalul a constatat că, sub aspectul în discuție, distincția dintre art. 1 și art. 2 sesizată de reclamantă este nerelevantă deoarece în ambele situații finanțările sunt venite din străinătate (în cazul art. 2, ele pot fi și din țară dacă respectă condițiile arătate în textul legal).
Așadar, pentru a fi scutită de TVA reclamanta trebuie să facă dovada că pentru proiectele " generale", "Cultura 2000", "" și "Social - Drepturile Sociale sunt Drepturile Omului" (numai pentru acestea patru deoarece cererea privind proiectul "" a fost integral acceptată) achizițiile au fost efectuate în condițiile art. 1 sau 2 din ordin.
Tribunalul a fost de acord cu reclamanta (și cu expertul contabil care opinează în același sens) că textul legal nu condiționează restituirea de împrejurarea că finanțarea destinată unui proiect să fie făcută exclusiv din sumele alocate de finanțator acelui proiect ci ele pot proveni și din alte surse cu condiția ca acestea să respecte condițiile arătate mai sus. Numai că, într-o astfel de situație, reclamanta trebuie să facă dovada că sursele de finanțare folosite (pretinșii bani rămași din proiecte anterioare) îndeplinesc condițiile legale.
Această dovadă nu s-a făcut. Este adevărat că expertul a analizat fiecare proiect în parte și a concluzionat (fila 87) că finanțarea acestora s-a făcut de către entități străine din împrumuturi nerambursabile și chiar a depus înscrisuri din care pretinde că ar rezulta acest aspect (filele 159-167) dar nu a făcut nici o legătură între aceste înscrisuri și concluziile expertizei, aspect cu atât mai necesar cu cât o parte din înscrisuri nu sunt traduse în limba română. Astfel, unul din înscrisuri este datat din 2008 (cf. fila 159) și deci este ulterior perioadei în discuție, iar celălalt se referă la raportul final în proiectul (cf. fila 161). Nici extrasele de cont și celelalte acte depuse la dosarul cauzei (filele 168-186) nu fac vreo dovadă în acest sens și nu sunt discutate decât generic de către expert. Ele nu dovedesc că sumele pentru care s-a respins cererea de restituire TVA provin din resturi rămase din finanțări externe destinate altor proiecte anterioare așa cum pretinde reclamanta.
Tribunalul nu a luat în considerare opiniile expertului contabil decât dacă ele se întemeiază pe probe (în speță, înscrisuri contabile) discutate în contradictoriu în fața instanței și din care rezultă afirmațiile susținute, ceea ce nu este cazul.
În consecință, în temeiul art. 18 din Legea 554/2004, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 Cod de procedură civilă, văzând că reclamanta a căzut în pretenții, a respins cererea acesteia privind cheltuielile de judecată și a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul Institutul T solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivare, recurenta reiterează motivele din cererea introductivă de chemare în judecată și arată că în mod nelegal instanța de fond a dispus respingerea acțiunii întrucât organul fiscal a încadrat greșit proiectele și Cultura 2000 la art.2 din normele aprobate prin Ordinul 1880/2005, acestea derulându-se în cadrul unor programe ale Uniunii Europene.
Totodată, susține recurentul, prima instanță motivează respingerea acțiunii și pe faptul că reclamantul nu a făcut dovada că sursele de finanțare folosite îndeplinesc condițiile legale, însă nu a indicat dispozițiile legale care prevăd îndeplinirea condițiilor și care sunt aceste condiții. Prevederile Ordinului 1880/2005 nu condiționează restituirea de TVA de efectuarea cheltuielilor din fondurile efectiv alocate de entități/fundații străine. Normele Ordinului 1880/2005 condiționează restituirea de asigurarea finanțării din fondurile efectiv alocate de entități/fundații străine. Mai mult, prin dispozițiile Ordinului 1880/2005 nu se face nicio referire la dovada surselor de finanțare folosite în cazul acoperirii cheltuielilor din alte fonduri decât cele alocate de entități/fundații străine. Textul legal nu specifică nimic legat de sursele de finanțare care se pot folosi pentru acoperirea cheltuielilor, în cazul primirii finanțării externe ulterior derulării proiectelor. Acesta nu condiționează restituirea de dovada că sursele de finanțare îndeplinesc condițiile legale. Singurele condiții privitoare la finanțarea proiectelor din fonduri alocate de entități/fundații străine sunt cele prevăzute la art.1, condiții care sunt îndeplinite, după cum a admis și instanța în motivarea hotărârii. Prin dovedirea legalității surselor de finanțare, se înțelege proveniența legală a sumelor din care se suportă cheltuielile care nu sunt facturate exclusiv din fondurile alocate de entități/fundații străine.
Recurentul mai arată că pentru fiecare proiect derulat a încheiat un contract de finanțare cu entități/fundații străine și că datorită primirii acestor sume ulterior derulării contractelor, anumite cheltuieli au fost efectuate din alte fonduri decât cele alocate de entități/fundații străine, fonduri care provin din resturi rămase de la finanțări externe pentru alte proiecte derulate. Aceste surse de finanțare sunt legale, contractele încheiate cu entități/fundații străine pentru fiecare proiect făcând dovada acestui lucru, conchide recurentul.
În drept recurentul invocă disp. Art. 304. pr. Civilă.
Prin întâmpinările depuse la dosar, pârâtele intimate Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În esență, intimatele susțin că, urmare cererii de restituire de TVA formulată de reclamant organele fiscale au demarat un control fiscal ale cărui rezultate au fost consemnate în actele administrative emise cu această ocazie, și care, consideră intimatele sunt temeinice și legale. Din analiza documentelor din contabilitatea reclamantului recurent rezultă că anumite cheltuieli cu derularea programelor au fost făcute din fonduri de la alte proiecte întrucât nu în toate cazurile existau finanțări acordate de entități/fundații străine pentru programele respective, care să permită restituirea de TVA, conchid intimatele.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și prin prisma disp. art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și văzând că nu sunt incidente disp. art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța conform art. 312 alin. 1 Cod procedura civilă, coroborat cu art. 304 pct. 9. pr. Civilă îl va admite ca fiind întemeiat și va modifica hotărârea recurată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului INSTITUTUL T și dispune anularea procesului verbal de control din 24.04.2007, anularea măsurilor stabilite prin dispoziția nr. 224/24.04.2007 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, la pct. 1.1 pentru suma de 2507 lei RON, anularea răspunsului primit în procedură prealabilă și obligă pârâta P T să restituie reclamantului suma de 2507 lei Ron cu titlu de TVA aferent trimestrului II 2006.
Respinge acțiunea reclamantului față de pârâta P
Obligă pârâta T la plata către reclamant a sumei de 1106,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 6 lei taxă timbru, 0,3 lei timbru judiciar și 1100 lei onorariu expert contabil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 și urm. din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ în acțiunea de contencios administrativ calitatea procesuală pasivă aparține autorității publice emitente a actului atacat sau autorității publice care refuză emiterea actului și care este abilitată potrivit legii să emită actul respectiv, astfel că în cauză calitate procesuală pasivă are emitentul actelor contestate, respectiv pârâta
În speță, actele contestate de reclamantă sunt emise în exclusivitate de către pârâta T, numai aceasta din urmă având calitate procesuală pasivă în cauză.
Astfel, în baza disp. art. 137. procedură civilă, Curtea va admite ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei T și în consecință va respinge acțiunea reclamantei față de această instituție ca fiind îndreptată împotriva unei instituții fără calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că, cu ocazia inspecției fiscale efectuate de organele de inspecție fiscală ale pârâtei T - la sediul Institutului T, s-a încheiat Procesul-verbal de control nr. 224/24.04.2007 (aflat la filele 22-30 dosar fond), prin care a fost respinsă la rambursare suma de 2507 lei reprezentând TVA.
În baza Procesul-verbal de control nr. 224/24.04.2007 a fost emisă Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 224/24.04.2007 (aflată la filele 38-39 din dosar fond), care la pct. 1.1 dispus ca măsură respingerea la rambursare a sumei de 1904 lei reprezentând TVA, aferent trimestrului II 2006.
Împotriva pct. 1.1 al Dispoziției privind masurile stabilite de organele de inspecție fiscală 1, reclamanta a exercitat căile de atac prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație, contestație ce a fost soluționată de către pârâta T prin Decizia nr. 6 /15.07.2007 (aflată al filele 31-33 din dosar fond), în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
Situația de fapt prezentată și detaliată în Procesul-verbal de control nr. 224/24.04.2007 încheiat de T -, și la punctul III din Decizia nr. 6/15.07.2007, emisă de pârâta T este următoarea: Reclamanta a înregistrat la. T cererea de restituire TVA nr. -/31.10.2007 pentru trimestrul II 2006, respectiv a solicitat restituirea TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și prestări servicii efectuate în trimestrul II 2006 pentru realizarea diverselor proiecte, valoarea totală a acestora fiind la nivelul sumei de 63.522,58 lei, din care TVA 7.943 lei.
Pentru plățile efectuate de reclamantă în cursul trimestrului II 2006 pentru care aceasta a solicitat restituirea TVA, au fost luate în calcul ca surse de finanțare următoarele sume: suma de - 52.137,30 lei, căreia îi corespunde un TVA în suma de 6.039 lei; alte surse -11.385,28 lei.
Pentru diferența de 1904 lei Ron organul de control a stabilit că au fost încălcate prevederile art. 143 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 2 lit. C din Normele aprobate prin nr. 1880/2005.
Astfel, în urma verificării documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantei, organul de control a constatat că, în cursul trimestrului II 2006 s-au primit finanțări de la fundațiile și organismele partenere pentru proiectele nominalizate în contracte, la nivelul sumei de 52.137,30 RON, deci reclamanta a înregistrat finanțări din surse care permit restituirea TVA pentru trimestrul II 2006 în sumă de 52.137,30 RON.
Din analiza documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantei a rezultat că în trimestrul II 2006, în cadrul fiecărui proiect derulat au existat intervale de timp în care s-au efectuat cheltuieli în cadrul proiectului anterior datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere pentru proiectul respectiv, aspect ce rezultă și din notele explicative solicitate directorului institutului, care a confirmat că nu în toate cazurile existau disponibilități bănești necesare derulării proiectului de la partenerii contractuali, astfel că pentru efectuarea cheltuielilor se foloseau fondurile de la alte proiecte care au fost derulate în perioade anterioare și pentru care finanțarea a fost primită după încheierea proiectelor.
În opinia organului de control noțiunea de "finanțări" este reglementată de prevederile art. 2, lit. c din nr. l880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din ț)ara, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, prevăzută la art. 143 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Expertul contabil prin concluziile sale aflate la filele 78-96 din dosar fond a arătat că cheltuielile efectuate de reclamantă, astfel cum sunt reflectate analitic în situațiile financiare întocmite pe trim. II 2006 au fost destinate realizării proiectelor GENERALE, CULTURA 2000, și SOCIAL /, iar TVA-ul ce trebuie restituit reclamantei în calitate de beneficiară a împrumuturilor nerambursate, finanțate de entități străine este de 1904 lei.
Expertul contabil și-a motivat susținerea pe disp. art. 3 alin. 4 din F nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, prevăzută al art. 143 alin. l lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care prevede că: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: I) livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice."
Expertul a mai arătat că prin reglementările legale reținute de către organul fiscal nu se prevede în mod expres că la solicitarea rambursării de TVA să fie primite integral sumele reprezentând împrumuturile nerambursabile pentru sursele de finanțare a proiectelor desfășurate de reclamantă.
De asemenea, expertul a mai arătat că proiectele realizate de către reclamantă se încadrează în prev. art. 1 lit. b din F nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine.
Tribunalul a reținut că, pentru a fi scutită de TVA reclamanta trebuie să facă dovada că pentru proiectele " generale", "Cultura 2000", "" și "Social - Drepturile Sociale sunt Drepturile Omului" achizițiile au fost efectuate în condițiile art. 1 sau 2 din ordin și deși a fost de acord cu reclamanta (și cu expertul contabil care opinează în același sens) că textul legal nu condiționează restituirea de împrejurarea că finanțarea destinată unui proiect să fie făcută exclusiv din sumele alocate de finanțator acelui proiect ci ele pot proveni și din alte surse cu condiția ca acestea să respecte condițiile legale, în mod greșit a înlăturat concluziile expertului.
Curtea constată că, condiția suplimentară impusă de organul fiscal, pentru aprobarea scutirilor de taxă pe valoare adăugată solicitate de reclamantă, și anume efectuarea plăților din fondurile efective alocate de fundațiile străine, nu se regăsește în cuprinsul art. 2 din nr.1880/2005, astfel că organul fiscal, prin această interpretare limitează în mod abuziv și discreționar dreptul reclamantei prevăzut de art. 143 alin. l lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care prevede că: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: I) livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice."
Pentru considerentele arătate, având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă, raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în baza disp. art. 1 și urm. din Legea nr. 554/20004 a contenciosului administrativ, instanța a admis în parte acțiunea reclamantului, considerând-o a fi întemeiată numai sub această formă și a dispus anularea ca netemeinice și nelegale a procesului - verbal de control înregistrat sub nr. 224 din 24.04.2007 emis de pârâta T cu privire la respingerea cererii de restituire a TVA, anularea dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală înregistrată sub nr. 224 din 24.04.2007, la pct.1.1 pentru suma de 2507 lei RON emisă de pârâta T, anularea răspunsului primit în procedură prealabilă și obligarea pârâtei T să dispună restituirea către reclamantă a sumei de 2507 RON cu titlu de TVA aferent trimestrului II 2006.
În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, pârâta T, aflându-se în culpă procesuală, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 1106,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 6 lei c/v taxă timbru, 0,3 lei timbru judiciar și 1100 lei onorariu expert contabil, conform ordinului din 15.10.2008 emis de BCR T aflat la fila 121 din dosar fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul INSTITUTUL T împotriva sentinței civile nr. 195/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimații P și P
Modifică hotărârea recurată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului INSTITUTUL T și dispune anularea procesului verbal de control din 24.04.2007, anularea măsurilor stabilite prin dispoziția nr. 224/24.04.2007 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, la pct. 1.1 pentru suma de 2507 lei RON, anularea răspunsului primit în procedură prealabilă și obligă pârâta P T să restituie reclamantului suma de 2507 lei Ron cu titlu de TVA aferent trimestrului II 2006.
Respinge acțiunea reclamantului față de pârâta P
Obligă pârâta T la plata către reclamant a sumei de 1106,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 6 lei taxă timbru, 0,3 lei timbru judiciar și 1100 lei onorariu expert contabil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./10.11.2009
Tehnored./13.11.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Maria
