Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 118/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 118
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Chiriac
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ, formulată de reclamanta " " B, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - STRUCTURA DE ADMINISTRARE FISCALĂ- ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ și ANAF -DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, având ca obiect anulare act de control.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii directe de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta - SRL a chemat în judecată ANAF - Direcția Generală Finanțelor Publice B solicitând anularea raportului de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 546/8.02.2008, decizia de impunere nr. 618/8.02.2008, dispoziția nr. 617/12.02.2008 și decizia nr. 1693/3.04.2008.
Motivând acțiunea reclamanta arată că DGFP B a efectuat un control ca urmare a solicitării privind soluționarea decontului TVA depus pentru perioada 1.02.2004 - 30.09.2006 cu opțiunea de rambursare a soldului sumei negative TVA.
Rezultatele controlului s-au materializat în actele contestate, acte pe care reclamanta le apreciază nelegale. Astfel, se arată că în mod greșit inspectorii fiscali au considerat că facturile nu întrunesc condițiile cerute pentru a fi deductibile respectiv că nu ar întruni calitatea de document justificativ. Se mai arată că nu s-a soluționat contestația în termen de 30 de zile însă s-a trecut la executarea silită.
Reclamanta enumeră facturile în discuție și sumele reținute ca obligații suplimentare, solicitând admiterea probei cu expertiză.
Prin cererea de la fila 269 reclamanta solicitat obligarea DGFP B și ANAF B să se pronunțe asupra contestației formulate împotriva raportului de inspecție fiscală.
Cu privire la capetele de cerere din acțiunea principală instanța a invocat excepția inadmisibilității iar cu privire la capătul de cerere din completarea la acțiune a invocat excepția lipsei de obiect.
Având a se pronunța pe excepțiile invocate, în baza art. 137 Cod procedură civilă această instanță reține:
În fapt,
Prin raportul de inspecție fiscală nr. 546/8.02.2008 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de - taxă stabilită suplimentar, suma de 2.592.652 RON majorări de întârziere, suma de 184.014 RON penalități, suma de 9.304 RON impozit pe profit, suma de 106 RON dobânzi, suma de 47 RON penalități, respingându-se la rambursare TVA în cuantum de 1.319.271 RON, stabilindu-se TVA de plată în sumă de 2.648.968 RON. Modul de calcul a obligațiilor stabilite și încălcarea dispozițiilor legale este reliefat pe larg în raportul de inspecție fiscală aflat la filele 15 - 67 dosar.
În baza acestui raport s-a emis decizia de impunere nr. 618/8.02.2008. Totodată prin dispoziția nr. 617/12.02.2008 s-a dispus luarea unor măsuri constând în înregistrarea decontărilor între sumele existente în soldul contului 419 și soldul contului 462 cu valoarea facturilor emise către clienți.
Împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 546/8.02.2008, a deciziei de impunere nr. 618/8.02.2008 și a dispoziției nr. 617/12.02.2008 privind măsurile stabilite, reclamanta a formulat contestație înregistrată la DGFP B sub nr. 1180/13.03.2008. Prin adresa nr. 1693/3.04.2008 DGFP B aduce la cunoștință reclamantei că în baza art. 207 al. 2 și 209 al. 1 lit. b din OG nr. 92/2003 contestația a fost înaintată ANAF B spre competentă soluționare.
Sub un prim aspect se reține că, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile prevăzut pentru soluționarea contestației, reglementat de art. 70 OG nr. 92/2003, termen ce se calculează de la data investirii ANAF, deci3.04.2008( fila 265 dosar) reclamanta a promovat acțiunea la 5 mai 2008.
Se reține că după sesizarea instanței, ANAF a emis decizia nr. 203/17.06.2008 prin care nu a soluționat contestația pe fond ci a dispus suspendarea procedurii de soluționarea contestației administrative în ce privește raportul de inspecție fiscală nr. 546/2008 și decizia de impunere nr. 618/2008 reținând existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni ar cărei constatare ar avea înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în procedura administrativă.
Prin aceeași decizie s-a dispus transmiterea contestației - SRL pentru capătul de cerere având ca obiect dispoziția 617/2008 DGFP B spre competentă soluționare. Soluționând cauza cu privire la dispoziția -, DGFP Bar espins-o ca rămasă fără obiect.
Împotriva deciziei nr. 203/17.06.2008 reclamanta a promovat o altă acțiune, ce se află înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU, dosar nr-.
Se reține așadar că organul fiscal nu a pronunțat o decizie asupra fondului creanțelor fiscale, dispunând suspendarea soluționării contestației. În ipoteza în care instanța sesizată cu acțiunea în anularea deciziei nr. 203/17.06.2008 ar aprecia că în mod greșit s-a dispus suspendarea, organul fiscal va soluționa contestația pe fond iar în ipoteza în care s-ar aprecia că decizia nr. 203/2008 este legală, soluționarea contestației rămâne suspendată.
În materie fiscală, legiuitorul înțeles să instituie norme speciale, derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ. Astfel, din analiza art. 205 din nr.OG 92/2003 rezultă că împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate face contestație potrivit legii, contestația fiind o cale administrativă de atac care nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale. Atâta vreme cât contribuabilul urmat procedura administrativă de contestare, obiect al acțiunii în contencios îl poate forma doar decizia emisă în condițiile art. 218 al. 2 din OG nr. 92/2003 prin care se soluționează contestația. Cum în cauză s-a dispus suspendarea soluționării contestației, acțiunea în anularea raportului de inspecție fiscală și deciziei de impunere apare ca inadmisibilă. Actele de soluționare de către organele administrative a contestațiilor nu sunt acte de jurisdicție, ci acte administrative suspuse instanței de judecată, procedura contestării actelor fiscale, reglementată de Codul d e procedură fiscală fiind o cale administrativă de atac și nu o jurisdicție specială administrativă în sensul art. 21 al. 4 din Constituție, contestația fiind obligatorie, iar obiectul acțiunii în contencios se limitează dosar la atacarea deciziei de soluționare contestației. Cum în cauza dedusă judecății reclamanta a atacat raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere, instanța urmează a respinge aceste capete de cerere ca inadmisibile, legalitatea acestor acte putând fi supusă cenzurii instanței după emiterea deciziei de soluționare a contestației ( pe fond).
În ce privește anularea dispoziției nr. 617/2008 prin care s-au stabilit unele măsuri, se reține o situație similară, având în vedere că reclamanta nu a contestat decizia emisă în soluționarea contestației.
Excepția inadmisibilității este întemeiată și în ce privește capătul de cerere privind anularea deciziei nr. 1693/3.04.2008 emisă de DGFP B însă pentru alte considerente. Astfel, la fila 86 dosar se află adresa nr. 1693/3.04.2008 prin care DGFP B aduce la cunoștință reclamantei că în conformitate cu art. 207 al. 2 și art. 209 al. 1 lit. b din OG nr. 92/2003 contestația a fost înaintată la ANAF Această adresă denumită de reclamantă "decizie" nu are caracterul unui act administrativ, neproducând efecte juridice, având în vedere că nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice, nefiind așadar un act administrativ în sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Față de împrejurarea că prin decizia nr. 203 din 17.06.2008 s-a dispus suspendarea soluționării contestației împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 546/2008 și a deciziei de impunere nr. 618/2008 iar prin decizia nr. 3/3.07.2008 s-a respins ca rămasă fără obiect contestația împotriva măsurilor stabilite prin dispoziția nr. 617/2008, instanța constatată că cererea de completare acțiunii (de la fila 269) a rămas fără obiect.
Pentru cele ce preced, instanța va respinge ca inadmisibile capetele de cerere din cererea de chemare în judecată și ca rămase fără obiect cererile din completarea la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibile cererile având ca obiect anularea raportului de inspecție fiscală 546/8.02.2008, deciziei de impunere 618/2008 și dispoziției 617/2008 și adresei 1693/3.04.2008, formulate de reclamanta " ". cu sediul în B,-,. A,.3, județul B în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - STRUCTURA DE ADMINISTRARE FISCALĂ- ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ cu sediul în B,--3, județul B ANAF - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR cu sediul în B,-, sector 5.
Respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind soluționarea contestațiilor.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2008.
Președinte, - - | Grefier șef secție comercială, |
Red./14.11.2008
Tehnored./17.11.2008
Ex.5
Președinte:Violeta ChiriacJudecători:Violeta Chiriac
