Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1342/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 1342/CA/2009

Ședința publică de la 25 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucian Ioan Gherman

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Nicoleta

Grefier:

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr. 807/CA/2009 pronunțată de secția de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță reprezentantul recurentei reclamantă - administrator, lipsind intimații pârâți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că Regiunea Vest România Agenția pentru Dezvoltare Regională a comunicat la dosar, prin fax, adresa prin care recurenta reclamantă SRL a fost informată în legătură cu retragerea certificatului de investitor cu avizul Vest dat prin Hotărârea nr. 34/06.12.2007, precum și borderoul prin care a fost transmisă prin poștă această adresă.

Se aduc la cunoștință reprezentantului recurentei reclamantă înscrisurile comunicate de Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest România, care i se prezintă spre vedere.

Reprezentantul recurentei reclamantă susține că nu a primit această comunicare și învederează instanței că sediul societății s-a modificat în anul 2003-2004, însă a comunicat Oficiului Registrului Comerțului această modificare.

De asemenea precizează că Oficiul pentru Concurență a fost anual în verificări, uneori chiar și trimestrial, însă ADR nu a fost niciodată.

Reprezentantul recurentei reclamantă declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul recurentei reclamantă învederează instanței că nu a luat la cunoștință despre retragerea certificatului de investitor în zonă defavorizată, întrucât respectiva adresă de înștiințare nu i-a fost comunicată și ca atare apreciază că aceasta nu produce efecte juridice. Mai arată că nu i s-a comunicat nici faptul că certificatul de investitor poate fi retras și unilateral, iar firma SRL funcționează și în prezent în zonă defavorizată.

Pentru aceste considerente, reprezentantul recurentei reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței pronunțată de instanța de fond, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Reclamanta - SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului H, să se dispună:

- anularea Dispoziției nr. 73/2001și a Procesului-verbal de control nr. 28289/2008 și exonerarea de la plata sumei de 24754 lei emise de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, Autoritatea Națională a Vămilor:

- anularea Dispoziției nr. 142/2008 emisă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului H, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii lor.

În motivarea cererii s-a susținut faptul că reclamanta nu se află în niciuna din situațiile prevăzute de art. 17 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2001, care să justifice măsura luată de către pârâtă, măsură pe care o consideră abuzivă. Reclamanta mai susținut faptul că între motivele și dispozitivul dispoziției contestate există inadvertențe prin faptul că pe de-o parte în motivele dispoziției se arată că procesul verbal a cărui anulare se solicită nu este producător de efecte juridice,iar pe de altă parte în dispozitivul acesteia se menționează că acesta poate fi contestată în condițiile legii contenciosului administrativ. Se mai susține faptul că pârâta nu a motivat soluția dată în examinarea contestației, ceea ce, precizează reclamanta, se sancționează cu nulitatea acesteia și a actelor administrative.

În drept, au fost invocate prevederile art. 11 din legea nr. 554/2004.

Pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Tas olicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca inadmisibilă arătând faptul că actul de impunere este decizia de regularizare a situației și nu procesul verbal de control, care reprezintă actul premergător emiterii deciziei de regularizare. Pârâta consideră inadmisibilă acțiunea și pentru faptul că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie prevăzută de art.205 din OG nr.92/2003.

Prin sentința nr.807/2009 Tribunalul Hunedoaraa respins cererea reclamantei, reținând faptul că, în baza Certificatului de investitor nr. 29/1999, reclamanta a efectuat un număr de 5 operațiuni vamale de import definitiv, beneficiind de facilități vamale acordate în baza art. 5 alin.1 lit. a din Legea nr. 20/1999, respectiv art.6 alin1 lit. b din OUG nr. 24/1998. Deoarece Agenția pentru Dezvoltare Regională -Regiunea Vest, prin Adresa nr. 6474/19.12.2007, a comunicat că reclamanta nu mai îndeplinește condițiile de menținere a certificatului de investitor în zonă defavorizată, acesta fiindu-i retras începând cu data de 6.12.2006, în mod corect, în baza art. 17 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2001, pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T procedat la calcularea de obligații fiscale suplimentare ce constau în taxe vamale și TVA, cu accesoriile aferente.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.

Prin cererea de recurs se susține faptul că la pronunțarea sentinței instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 14 și 17 din HG nr.728/2001 și cele ale art. 7 și 9 din OG nr. 24 /1998, care reglementează condițiile de retragere a calității de investitor, în baza cărora recurenta susține că a fost greșit încadrată de către intimate. Totodată, reclamanta susține că nu datorează sumele stabilite prin actele a căror anulare o solicită, precizând că certificatul de investitor nu i-a fost retras și nici suspendat și că deține în continuare certificatul de investitor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7 și 10 din Codul d e procedură civilă.

Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Has olicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, precizând faptul că, în baza art. 17 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2001 și a art.226 din Legea nr. 86 /2006, în sarcina reclamantei s-a născut datoria vamală la data la care i s-a retras certificatul de investitor în zonă defavorizată, ca urmare a faptului că societatea nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza emiterii lui.

Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, cât și conforma art.304 ind.1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată recursul întemeiat pentru cele ce urmează:

Conform art. 261 alin.1 pct.5 din Codul d e procedură civilă, hotărârea va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Drept urmare, în scopul respectării acestei cerințe, judecătorii sunt datori să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să motiveze cele constatate și să arate dovezile care au determinat pronunțarea respectivei soluții.

Sub acest aspect, prevederile art. 261 alin.1 pct.5 din Codul d e procedură civilă au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage casarea hotărârii, pentru că, fără arătarea motivelor și a dovezilor, soluția pronunțată nu poate fi verificată de către instanța de control.

În speță, se constată faptul că instanța de fond, deși reclamanta invocat faptul că nu se află în niciuna din situațiile prevăzute de art.17 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2001, care să justifice măsura luată de către pârâtă, măsură pe care o consideră abuzivă; că între motivele și dispozitivul dispoziției contestate există inadvertențe prin faptul că, pe de-o parte, în motivele dispoziției se arată că procesul verbal a cărui anulare se solicită nu este producător de efecte juridice, iar, pe de altă parte, în dispozitivul acesteia se menționează că acesta poate fi contestat în condițiile legii contenciosului administrativ și că pârâta nu a motivat soluția dată în examinarea contestației, după ce expune starea de fapt, conchide că decizia atacată este temeinică și legală, fără a examina aspectele învederate de către reclamantă și fără a arăta motivele care au condus la înlăturarea acestora și la formarea convingerii instanței în sensul legalității și temeiniciei deciziei atacate.

În consecință, criticile recurentului se constată a fi întemeiate, hotărârea pronunțată nefiind motivată prin raportare la prevederile art. 261 alin.1 pct.5 din Codul d e procedură civilă, motiv pentru care, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă, recursul va fi admis, sentința va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond, în temeiul principiului rolului activ, consacrat de art.129 din Codul d e procedură civilă, va proceda la stabilirea cadrului procesual și va solicita reclamantului să precizeze în mod clar și precis actele contestate, urmând a analiza cauza sub toate aspectele și a administra orice probe care vor fi considerate necesare pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr. 807/CA/2009 pronunțată de secția de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara și în consecință:

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25. 11. 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- --

Grefier,

Red.

Tehnored./6 ex./21.12.2009

Jud. fond

Președinte:Lucian Ioan Gherman
Judecători:Lucian Ioan Gherman, Gabriela Costinaș, Nicoleta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1342/2009. Curtea de Apel Alba Iulia