Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 175/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 175
Camera de Consiliu de la 26 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție
Grefier - -
.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 19 iunie 2008, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19 iunie 2008, care face parte integrantă din prezenta sentință, și când instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, și pentru a se depune concluzii sau note scrise de către reclamant prin apărătorul ales, avocat a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 26 iunie 2008.
C RTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M anularea deciziei nr.10 din 7 noiembrie 2006, precum și a procesului verbal de inspecție nr.11771/2004, emise de pârâtă.
Prin sentința nr.62/22 februarie 2007,Curtea de Apel Craiovaa respins acțiunea reclamantului ca nefondată.
La pronunțarea soluției s-a reținut că prin procesul verbal nr.5309/9 aprilie 2003, i s-a impus primarului în calitate de ordonator de credite să emită dispoziție de reținere a sumelor încasate nejustificat de către primar și viceprimar și că acesta nu a luat măsuri de recuperare a sumelor respective.
S-a mai avut în vedere că procesul verbal de inspecție nr.5309/4 aprilie 2003 devenit titlu executoriu, ca urmare a respingerii contestației reclamantului, prin decizia nr.10/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, motivând că instanța de fond nu a examinat legalitatea acordării sporului de 8,29% asupra indemnizațiilor primarului și viceprimarului, spor acordat legal.
A mai precizat că nu s-a aflat în situația de a emite dispoziție de reținere, deoarece organul fiscal nu a stabilit debitul, suma de reținut fiind calculată prin procesul verbal 11771/2004, când reclamantul nu mai avea calitatea de primar.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu precizarea că procesul verbal nr.5309/2003 nu a făcut obiectul unei contestații introduse în termenul legal.
Prin decizia nr.4647 din 30 noiembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul reclamantului, a casat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
S-a avut în vedere de către instanța de control că prin procesul verbal care formează obiectul litigiului s-a stabilit întinderea prejudiciului, respectiv suma de 146.449.498 lei, compusă din 99.325.030 lei drepturi salariale primite în plus de primar și viceprimar și 47.124.468 lei, majorări de întârziere.
la adoptarea soluției a fost faptul că instanța de fond nu a analizat criticile formulate de reclamant în acțiune, respectiv legalitatea acordării procentului de 8,29% și că pentru prima dată debitul a fost calculat prin procesul verbal 11771/2004, care formează chiar obiectul judecății.
Examinând acțiunea, Curtea o găsește fondată pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Prin acțiune, reclamantul a solicitat anularea procesului verbal de inspecție nr.11771/2004 și a deciziei nr.10/2006.
S-a precizat că procesul verbal de inspecție nr.11771/2004 nu a fost comunicat reclamantului și că sumele stabilite sunt eronate. atât cu privire la acordarea sporului de 8,29%, cât și cu privire la celelalte sume pentru care nu
s-a precizat temeiul legal.
Reclamantul a susținut în acțiune că în baza HG 403/2001, drepturile salariale au fost majorate cu procentul de 8,29%, deoarece prin Legea 19/2000
s-au majorat cotele de asigurări sociale și pentru a nu fi afectat câștigul brut lunar s-a procedat la aplicarea procentului respectiv.
Din procesul verbal de inspecție nr.11771/16.07.2004 (fila 24 dosar fond), rezultă că organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP M au stabilit că în perioada 1 aprilie 2001 - 31 decembrie 2002 (fila 25) au fost acordate indemnizații salariale în plus primarului și viceprimarului.
În același proces verbal se precizează că s-au acordat sume în plus față de indemnizația de bază, respectiv coeficientul de 8,29% prin interpretarea eronată a prevederilor Legii 154/1998 și s-a mai reținut că primarul și viceprimarul ar fi primit și alte drepturi care nu erau prevăzute în lege, respectiv spor de indemnizație, majorări, etc.
Așa cum a arătat reclamantul în acțiune, pentru o parte din sume s-a precizat că există o eroare de calcul prin aplicarea coeficientului de 8,29%, însă pentru celelalte sume actul de control este inform, nu precizează ce anume și în ce cuantum s-au acordat sporuri și majorări.
În ceea ce privește procentul de 8,29%, apreciat de organul de control ca fiind acordat primarului și viceprimarului cu încălcarea prevederilor Legii 154/1998, Curtea constată că soluția organului fiscal este nelegală, pentru motivele care se vor arăta în continuare:
Prin Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii a fost majorat procentul de contribuție la asigurările sociale pentru toate categoriile de asigurați prevăzute în această lege.
În articolul 5 alin.1 pct.II al legii 19/2000 sunt prevăzute ca fiind asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public, peroanele care-și desfășoară activitatea în funcții elective, pe durata mandatului.
Aceeași lege a reglementat în art.183 alin.1 faptul că la data intrării ei în vigoare contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I, II și VI nu va diminua venitul net al acestora.
S-a prevăzut în alin.2 al art.183 că aplicarea prevederilor alin.1, respectiv faptul că nu se va diminua venitul net al anumitor categorii de asigurați, se realizează prin majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, conform cotei de contribuție de asigurări sociale suportate în baza acestei legi.
Pentru realizarea prevederii legale enunțate s-a prevăzut în alin.4 al art.183 că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale se face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern.
În executarea prevederilor art.183 alin.4 din legea 19/2000, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr.403/2001.
Articolul 1 al HG 403/2001 a prevăzut că drepturile salariale ale asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I și II din legea 19/2000, stabilite pentru luna martie 2001, se majorează începând cu 1 aprilie 2001, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate, iar în alin.2 al textului s-au arătat procentele de majorare.
În speța de față, primarul și viceprimarul se încadrează în prevederile art.5 alin.1 pct.II, pentru că aceștia își desfășoară activitatea în funcții elective,așa încât le sunt aplicabile prevederile art.183 din Legea 19/2000 și ale HG 403/2001, prevederi derogatorii de la normele de drept comun și care au avut un scop precis, acela de a nu se diminua drepturile salariale după intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2001, Legii 19/2000, care prevedea plata de cote majorate la asigurările sociale de către asigurați.
Legea 19/2000 nu face distincția pe care o realizează organul de control, respectiv nu distinge cu privire la persoanele salarizate conform Legii 154/1998.
Dimpotrivă textul art.183 din Legea 19/2000 și art.1 din Normele metodologice de aplicare a acestui text fac referire expresă la majorarea drepturilor salariale ale asiguraților prevăzuți în art.5 alin.1 pct.II din legea 19/2000, categorie în cadrul cărora se înscriu și persoanele care-și desfășoară activitatea în funcții elective.
Ca urmare a explicațiilor decurgând din prevederile legale aplicabile, Curtea constată că actul de control este eronat, că nesocotește prevederile legii.
În cazul aplicării procentului de majorare întemeiat pe prevederile art.183 precum și HG 403/2001, nu sunt aplicabile prevederile art.13 alin.3 din Legea 216/2001, privind bugetul de stat pe anul 2001, deoarece textul respectiv se referă la stabilirea indemnizațiilor sau salariilor de bază, pe baza valorii de referință sectorială.
Ori, în cazul de față s-a aplicat coeficientul de majorare pentru a nu se afecta venitul net realizat începând cu luna aprilie 2001, dată la care au crescut cotele de contribuții de asigurări sociale suportate de asigurați, fără a se pune în discuție majorarea valorii de referință sectorială.
Referitor la diferența între sumele rezultate prin neadmiterea coeficientului de 8,29% și până la cele imputate, Curtea constată că organul de control a făcut aprecieri generice, conform cărora primarul și viceprimarul ar fi încasat indemnizații sub diferite forme, spor de vechime, indemnizație, majorări indemnizații, etc (fila 25), fără însă a specifica cuantumul acestora, perioada în care s-ar fi calculat greșit.
Actul de control, fiind întocmit fără a se preciza concret elementele care au determinat imputarea sumei, este lipsit de temeinicie, motiv pentru care nici reclamantul nu poate să-și formuleze o apărare concretă, după cum nici instanța nu poate să verifice legalitatea și temeinicia actului de control.
Organul de control avea obligația să motiveze în fapt și în drept actul sub toate aspectele sale și cum prezentul act nu conține o astfel de motivare, ci numai prevede o sumă fără a se arăta componentele ei, Curtea apreciază că actul este nelegal, așa încât, în baza art.1 din Legea 554/2004, îl va anula.
Se va anula și decizia nr.10/07.11.2006, adoptată de către DGFP M, pentru că în procedura prealabilă s-a adoptat o soluție greșită, cu neobservarea formelor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în comuna, Județul M, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Anulează decizia nr.10/2006 și procesul verbal de inspecție nr.11771/2004, întocmite de DGFP
Cu recurs în termen de15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2008
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Elena Canțăr
