Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 22/2009

Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucia Brehar

JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu

JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BMP ENTRU, împotriva sentinței civile nr. 2375/2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu reclamanta - PRODUCTION SRL, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de primă înmatriculare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității de a promova recurs a Direcției Generale a Finanțelor Publice M, având în vedere faptul că, la judecata în prima instanță, aceasta nu a avut calitatea de parte, sens în care rămâne în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 2.375 din 16 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a admis acțiunea formulată de reclamanta PRODUCTION BMî mpotriva ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE B M și a fost anulată dispoziția nr. 12.438/17.03.2008 emisă de pârâtă.

Totodată, pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 17.436,63 lei și respectiv suma de 18.551,55 lei cu dobânda legală de 0,1 % pe zi de întârziere calculată începând cu data de 02.05.2008, până la achitarea integrală.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Față de înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că reclamanta a achitat prin ordine de plată suma de 35.988,19 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto.

La data de 10.03.2008, reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar prin răspunsul dat de B M la data de 17.03.2008, s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că acestea au fost încasate în temeiul art. 2141- 2143din Codul Fiscal.

Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.

Conform art. 90 parg. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei dintr-o țară comunitară, în România.

Aplicarea taxei introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.

Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, facem referiri la supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 (1) din Tratat și conchidem că prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.

Art. 90 alin. 1 din Tratat face parte, de la data de 1 ianuarie 2007, din ordinea de drept a României și astfel reclamanta, persoană juridică română, se poate adresa autorităților administrative precum și instanțelor judecătorești în scopul de a-i restabili drepturile conferite de această reglementare comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România a autoturismului.

Întrucât instanța a constatat că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în România. Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, Direcția Generală a Finanțelor Public emițând o decizie în acest sens, aceasta a fost anulată de către instanța de fond. Atât această decizie, cât și adresa Administrația Finanțelor Publice constituie acte administrative fiscale în sensul art. 41 din OG92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală întrucât sunt emise de organele fiscale competente și privesc drepturi și obligații fiscale, astfel încât sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ întrucât constituie acte administrative în înțelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 544.

În ceea ce privește dobânda solicitată, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 124 din Codul d e procedură fiscală pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 Cod procedură fiscală, respectiv a termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire a taxei.

Potrivit dispozițiilor art. 120 alin. 7 din Codul d e procedură fiscală nivelul majorărilor de întârziere este de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere.

Pentru considerentele sus menționate, acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B-M solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii și restituirea diferenței de calcul conform nr.OUG 50/2008.

Intimata PRODUCTION B M nu a depus întâmpinare, neprezentându-se nici în instanță.

Analizând recursul, în raport de excepția invocată din oficiu, Curtea reține următoarele:

La judecata în primă instanță, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Maramureș, reclamanta PRODUCTION BMa chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, căreia i s-a adresat și plângerea prealabilă, instituție care i-a comunicat reclamantei prin adresele nr. 12.438 și 12.437 din 17.03.2008 ( 8, 12) motivele respingerii solicitărilor sale.

De asemenea, sentința atacată cu prezentul recurs s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B

În aceste condiții, promovarea căii de atac de către o persoană care nu a avut calitatea de parte la judecata în primă instanță este inadmisibilă, această excepție fiind invocată de curte din oficiu, potrivit art. 137 și 162 Cod procedură civilă.

Astfel se va reține că, în materie civilă hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii. În consecință, cadrul procesual, din punctul de vedere al părților, stabilit la judecata înaintea instanțelor de fond, nu poate fi nici mărit, dar nici micșorat, cu ocazia judecării recursului. Așadar, numai părțile de la judecata în fond au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.

Față de cele menționate anterior se va respinge recursul și se va menține în întregime hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, împotriva sentinței civile nr. 2.375 din 16 septembrie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.

Dact./2 ex./20.01.2009.

jud.fond:.

Președinte:Lucia Brehar
Judecători:Lucia Brehar, Mirela Budiu, Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Cluj