Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2268/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2268/2008
Ședința publică din 20 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C - N prin consilier juridic din cadrul DIRECȚIEI GENERALE A FINAȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI, împotriva sentinței civile nr. 1259 din 04.07.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații și TREZORERIA MUNICIPIULUI C, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru intimata, soțul său, cu procură judiciară autentificată sub nr. 2460 din 03.07.2008, de către BNP, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, în data de 12.09.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei, prin care solicitat respingerea recursului.
În data de 15.10.2008, recurenta Cad epus la dosarul cauzei copia unui exemplar din recursul promovat în cauză, care poartă semnătura reprezentantului legal al instituției precum și ștampila C-N și mandatul prin care a fost împuternicită C să formuleze calea de atac și să desemneze un consilier juridic, pentru reprezentare în cauză a intereselor ( 10 - 16).
Mandatarul intimatei a arătat că, susține întâmpinare depusă la dosar, că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune și că, cere respingerea recursului.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză, este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
CURTEA
deliberând reține că
Prin sentința civilă nr. 1259 din 04 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Clujs -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C și, în consecință, s-a respins cererea formulată de reclamanta -.
Totodată, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N și TREZORERIA MUNICIPIULUI C-N, pârâtele fiind obligate să restituie reclamantei suma de 12429 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare și suma de 57,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism marca Jeep, autoturism care era înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene. Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, i s-a întocmit o fișă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat echivalentul în lei a sumei de 12.429 lei cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice a mun. C- Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă cu adresa nr. 451/12.01.2008.
Adresa prin care pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N și-a manifestat refuzul de a proceda la restituirea taxei de primă înmatriculare nu reprezintă un act administrativ în sensul dispozițiilor Legii nr. 554/2004 și nici un act administrativ fiscal în sensul dispozițiilor Codului d e procedură fiscală, neputând fi circumscris dispozițiilor acestor acte normative referitoare la anularea actelor administrative, ci eventual poate fi asimilat unui refuz nejustificat al autorității publice. În consecință, cererea reclamantei privind anularea acestor adrese va fi respinsă.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin nr.OUG 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
De asemenea, instanța de fond nu a reținut susținerea pârâtei că ne-am afla într-o situație de excepție, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres și obligatoriu a competenței exclusive a Curții de Justiție a de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 și 227 din Tratat. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiție a Comunităților Europene, dar în speța de față nu se pune problema interpretării dispozițiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispozițiilor Tratatului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
De asemenea, nu au fost reținute nici susținerile pârâtei privind aplicarea dispozițiilor art. 11 din nr.OUG 50/2008, pe de o parte dat fiind faptul că acest act normativ intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 și pe de altă parte, având în vedere incompatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar, nu se poate face o eventuală compensare între taxa de poluare și taxa prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal. Mai mult decât atât, acest act normativ nu poate fi aplicat decât situațiilor născute după intrarea sa în vigoare, în caz contrar fiind încălcat principiul neretroactivității legii.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea reclamantei privind obligarea acestei pârâte la restituirea taxei de primă înmatriculare.
În ceea ce privește cererea reclamantei de acordare a dobânzilor legale, tribunalul a respins-o, dat fiind faptul că nr.OG 9/2000 reglementează dobânda în materie civilă și comercială și nicidecum în materia contenciosului fiscal, unde sunt aplicabile dispozițiile art. 124 Cod procedură fiscală.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâtele au fost obligate la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată ocazionate, respectiv contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a onorariului de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, DIRECȚIA GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C în numele pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N, prin consilier juridic din cadrul solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulată de reclamantă și exonerarea de plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că în mod nelegal tribunalul s-a pronunțat asupra interpretării disp. art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, întrucât singura competență în a interpreta provederile comunitare este Curtea de Justiție Europeană.
Un alt motiv în sprijinul admiterii recursului îl constituie faptul că tribunalul s-a pronunțat asupra neconcordanței prev. art. 2141și art. 2143din Legea nr. 571/2003, care ar contraveni dispozițiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Or, soluționarea acestei chestiuni juridice nu s-a putut face decât printr-o interpretare explicită și directă a acestor dispoziții ( art. 90 din Tratatul ), care însă cade în competența exclusivă a Curții de Justiție a Comunității Europene.
Fiind vorba despre un principiu constituțional, orice leghe sau ordonanță sau prevederi ale acestora care nu sunt în acord cu legea fundamentală trebuie constatate ca atare de către Curtea Constituțională în temeiul art. 145 din Constituție.
Pe fondul cauzei, s-a învederat instanței faptul că reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în temeiul prevederilor art. 2141- 2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborate cu prevederile art. 311- 312din HG44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, dispozițiile care nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate.
În lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene în domeniul impozitării autovehiculelor, statele membre sunt libere să aplice astfel de taxe și să stabilească nivelurile acestora.
Astfel, este binecunoscut faptul ca art. 90 din Tratatul, reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
În speță, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule ( taxa de primă înmatriculare ) nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima data în România, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, respectiv se aplică și autoturismelor noi provenite din alte state membre ale. autoturismelor noi și second-hand provenite din alte state care nu sunt membre ale (, etc. ) precum și cel mai important autoturismelor noi din producția națională a României.
Această taxă a fost achitată inclusiv pentru autoturismele și autovehiculele noi din producția națională a României, respectiv pentru mărcile, Daewo, precum și pentru orice alte mărci de autoturisme și autovehicule comerciale cu masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, supuse înmatriculării și fabricate în România, criteriul unic fiind că aceste autoturisme și autovehicule să se afle la prima înmatriculare în România.
Ca urmare, instituirea criteriului "primei înmatriculări în România " conferă taxei speciale un caracter de maximă generalitate care nu depinde în nici un fel de proveniența geografică sau națională a acestor autoturisme și autovehicule, situație în care nu se poate vorbi în nici un caz de încălcarea art. 90 din tratatul, nefiind vorba despre o măsură protecționistă sau de discriminare negativă a autovehiculelor provenite din alte state membre, aflate la prima înmatriculare în România, în comparație cu autovehiculele provenite din România, aflate în aceeași situație de primă înmatriculare în România.
Pârâta a precizat că, nici chiar Comisia Europeana nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări, ci doar a modului de determinare a taxei.
De asemenea, a precizat că principiul "poluatorul plătește", pe care s-a bazat instituirea taxei speciale pentru autovehicule, a fost un principiu acceptat la nivelul
S-a menționat faptul că 16 state membre ale Uniunii Europene practică în prezent o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor ( printre care, Danemarca, Spania, Ungaria, Belgia, Olanda, Cipru, etc.). Mai mult, s-a avut în vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de înmatriculare, în prezent fiind în discuție la nivelul Comisiei Europene un proiect de directivă în acest sens, proiect care, după aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.
În final, s-a relevat că la data de 1 iulie 2008 intrat în vigoare nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care prin art. 11 instituie că taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008 și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare se restituie pe baza procedurii stabilite în Normele metodologice de aplicare a ordonanței, care au intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008.
Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate (9).
În ședința publică de azi, instanța din oficiu, întemeiat pe dispozițiile art. 137 alin.1 pr. civilă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C în promovarea recursului.
Este cunoscut faptul că hotărârile judecătorești produc efecte juridice între părțile care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de a recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de ataca recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE nu a fost parte în litigiu în fața instanței de fond astfel că nu se poate susține cu temei că aceasta poate recura hotărârea care trebuie să producă efecte în raport de alte persoane.
dintre calitate și interes și existența lor relativ autonomă rezultă din împrejurarea că uneori cel care acționează în justiție o face în considerarea unui drept subiectiv propriu și se îndreaptă împotriva aceluia care are obligația corelativă respectivului drept, alteori însă legea indică în mod expres persoanele care, în anumite situații, pot acționa în justiție.
Legitimarea procesuală activă implică îndreptățirea persoanei, fizică sau juridică, de a participa în calitate de reclamant în proces, calitatea procesuală analizându-se în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, iar legitimarea procesuală pasivă implică îndreptățirea persoanei de a participa în calitate de pârât în proces, calitate ce se justifică prin analizarea existenței unei identități între persoana obligată în raportul de drept dedus judecății și pârât.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Delimitarea dintre calitate procesuală și interes, ca și condiții în promovarea unei acțiuni și prin extrapolare a unei căi de atac, în cursul derulării demersului judiciar nu este ușor de făcut.
care nu au fost părți în proces nu au dreptul de a declara recurs chiar și în ipoteza în care ar justifica un interes astfel că s-a apreciat că recurentul nu poate justifica, în speță, calitatea procesuală activă și în consecință se va admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C și se va respinge recursul declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr. 1259 din 04 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI și respinge recursul declarat de această recurentă împotriva sentinței civile nr. 1259 din 04 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./29.10.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
