Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2261/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2261/2008
Ședința publică din 20 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul formulat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN S împotriva sentinței civile nr. 1401 din 20.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații SINDICATUL PRO AS S, G, și și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat consilier juridic pentru recurent și avocat pentru intimații Sindicatul PRO AS S, lipsă fiind Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta recurentului depune la dosar dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar ( 18 -19) pentru recursul promovat în cauză.
În data de 17.10.2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimaților Sindicatul PRO AS, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentanta recurentului.
Reprezentanții părților arată că, nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în consecință respingerea acțiunii reclamanților pentru motivele prezentate în scris în memoriul de recurs.
Reprezentantul intimaților Sindicatul PRO AS, avocat a solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele prezentate în scris și a depus la dosarul cauzei, extras de pe portalul instanțelor privind soluția adoptată într-o speță similară ( 15).
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1401 din 20 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a admis acțiunea reclamantului SINDICATUL PRO AS în numele și pe seama funcționarilor publici, G, ȘI împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SZ( ) și CONSILIUL JUDEȚEAN
Pârâții au fost obligați să plătească fiecărui reclamant suma de 7,5 lei/zi, actualizată în raport cu rata inflației, începând cu data de 08.XI.2007, pe toată durata de valabilitate a Acordului Colectiv de Muncă înregistrat la pârâta I sub nr.9256/07.XI.2007.
Pârâții au fost obligați să plătească fiecărui reclamant câte un salariu mediu brut pe economie pentru sărbătoarea de Caa nului 2007 și de Paște a anului 2008 și în continuare pentru aceleași sărbători pe perioada de validitate a Acordului Colectiv de Muncă 9256/07.XI.2007.
Pârâții au fost obligați să plătească fiecărui reclamant suma de 1000 lei/an pentru acoperirea parțială a costului de procurare a unei ținute vestimentare decente.
Pârâții au fost obligați la 700 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 07.XI.2007 între Sindicatul PRO AS și pârâtă s-a încheiat Acordul colectiv de muncă. Drepturile pretinse de reclamanți prin acțiune, sunt reglementate în capitolul IV din Acord, intitulat "Protecția și Protecția Socială, Protecția în domeniul Situațiilor de urgență și ".
Astfel, art.23 alin.45 din Acord prevede obligația pârâtei de a asigura fiecărui funcționar public, o masă caldă pentru fiecare zi lucrătoare, iar în cazul în care obligația nu poate fi îndeplinită în natură, se va plăti o sumă de 7,5 lei/zi lucrătoare.
Plata primei de C pentru anul 2007 și de paște pentru anul 2008, este reglementată de art.23 alin.32, iar plata sumei de 1000 lei pentru ținuta vestimentară face obiectul reglementării cuprinse în art.23 alin.46 din Acord.
După încheierea Acordului, reclamanții au solicitat înregistrarea acestuia la. Prin adresa depusă la dosar (37), această instituție comunică petenților, că pentru colective reglementate de nr.HG833/2007 nu este prevăzută condiția înregistrată la. această condiție fiind obligatorie numai pentru contractele colective încheiate în temeiul Legii nr.130/1996.
Pe de altă parte, drepturile în legătură cu care reclamanții au promovat prezenta acțiune, au constituit obiect al expunerii de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea Acordului colectiv de muncă pe anul 2008 ( 28). Prin acesta, drepturile reclamanților au fost considerate ca fiind drepturi minime de protecție socială ale salariaților. Comisia de specialitate organizată ca structură a pârâtului de rândul II, prin Raportul de specialitate (29) a propus adoptarea proiectului de hotărâre inițiat de președintele Consiliului județean.
Pe baza celor de mai sus a fost emisă Hotărârea nr.48/17.04.2008 privind aprobarea acordului colectiv de muncă pe anul 2008.
Trebuie menționat faptul că, prin aceleași proceduri a trecut și Acordul colectiv de muncă pentru anii 2005 - 2007.
În acest sens la dosar au fost depuse atât expunerea de motive privind aprobarea Acordului colectiv de muncă (28), raportul de specialitate (29) și hotărârea nr.162/20.XII.2005 (30).
Prin urmare, atâta timp cât ambele părți pârâte, în limitele competenței fiecăreia, au considerat legal Acordul colectiv de muncă, apărările formulate prin întâmpinări nu pot fi primite.
Art.28 din nr.HG833/2007 reglementează caracterul obligatoriu al Acordului colectiv de muncă pentru părțile semnatare ale acestuia.
Faptul că pârâta de rândul I nu a prevăzut în proiectul de buget sumele necesare plății drepturilor reclamanților nu este circumstanțiabil ci din contră, culpabil.
Culpa pârâtului de rândul II nu constă în faptul că nu a putut aproba un proiect de buget în care sumele litigioase nu erau cuprinse, ci în faptul că decizia asupra legalității drepturilor, i-a aparținut.
Prin precizarea făcută cu ocazia dezbaterilor de fond, reclamanții - prin apărător - au cerut ca instanța să se pronunțe doar principial asupra petitelor acțiunii, fără a se dezbate aspectele referitoare la sumele cuvenite fiecăruia dintre reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs CONSILIUL JUDEȚEAN
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat că soluția pronunțată are la bază greșita interpretare a dispozițiilor legale întrucât prima instanță nu a ținut cont de faptul că acordul colectiv de muncă nr. 9256/07.11.2007 s-a încheiat între DGASPC și funcționarii publici din aparatul său propriu CONSILIUL JUDEȚEAN nefiind parte semnatară iar proiectul de buget pentru anul următor este întocmit de directorul executiv al DGASPC și se supune aprobării consiliului județean astfel că acesta din urmă nu poate acorda ceea ce nu s-a cerut.
Recurentul a mai invocat împrejurarea că drepturile solicitate sunt drepturi de natură salarială iar acestea nu pot fi stabilite numai de către organele puterii legislative sau de către guvern.
Prima instanță a reținut în mod greșit că hotărârea Consiliului Județean S nr. 48/2008 a aprobat acordul colectiv de muncă pentru funcționarii publici ai direcției.
Intimatul SINDICATUL PRO AS S prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului iar în justificarea acestei poziții procesuale a invocat faptul că pretențiile formulate au fost cuprinse în dispozițiile art. 23 alin 45, alin 32 și alin 46 din Acordul colectiv de muncă.
Apărarea recurentului vizând împrejurarea că nu a fost parte la Acordul colectiv de muncă a fost combătută prin invocarea împrejurării că aprobarea unui acord colectiv de muncă încheiat de o direcție din subordinea cu funcționarii publici revine Consiliului județean
Drepturile pretinse de intimați potrivit dispozițiilor art. 22 din HG nr. 233/2007 sunt drepturi de protecție socială și a muncii acestea răspunzând exigențelor art. 61 alin 1 din Legea nr. 188/1989 iar în baza dispozițiilor art. 41 alin 2 din Constituția României salariații au dreptul la protecția socială a muncii.
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Reclamantul SINDICATUL PRO AS S prin acțiunea introductivă de instanță formulată în reprezentarea intereselor membrilor SINDICATULUI FUNCȚIONARI PUBLICI:, G, și în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S și CONSILIUL JUDEȚEAN Sas olicitat obligarea pârâților în temeiul art. 23 alin 45 să plătească fiecărui reclamant suma de 7,5 lei/zi, actualizată în raport cu rata inflației, începând cu data de 08.XI.2007, pe toată durata de valabilitate a Acordului Colectiv de Muncă înregistrat la pârâta I sub nr.9256/07.XI.2007.
De asemenea au mai fost au mai solicitat obligarea pârâților să plătească fiecărui reclamant câte un salariu mediu brut pe economie pentru sărbătoarea de Caa nului 2007 și de Paște a anului 2008 și în continuare pentru aceleași sărbători pe perioada de validitate a Acordului Colectiv de Muncă 9256/07.XI.2007 și să plătească fiecărui reclamant suma de 1000 lei/an pentru acoperirea parțială a costului de procurare a unei ținute vestimentare decente.
Pretențiile astfel formulate au fost justificate prin invocarea dispozițiilor Acordului colectiv de muncă și a prevederilor art. 22-31 din HG nr. 833/2007 privind normele de funcționare și organizare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective de muncă art. 61 și art. 93 din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici.
Prima instanță a reținut în mod corect că la data de 7 noiembrie 2007 între SINDICATUL PRO AS și pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, ȘI PROTECȚIA COPILULUI Saf ost încheiat acordul colectiv de muncă în cuprinsul acestuia aflându-se și capitolul IV având ca obiect "Protecția muncii și protecția socială, protecția în domeniul situațiilor de urgență și ".
DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ Sac omunicat că în ceea ce privește acordul de muncă de care se prevalează reclamanții nu este necesară înregistrarea acestuia în condițiile Legii nr. 130/1996.
Prin urmare, s-a procedat la emiterea hotărârii nr. 48 Consiliului Județean S prin care a fost aprobat contractul și acordul colectiv de muncă pentru salariații contractuali și funcționarii publici din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean, hotărâre care confirmă că obligațiile stipulate în Acordul colectiv de muncă sunt în sarcina pârâtelor.
Dispozițiile art. 28 din HG nr. 833/2007 statuează că (1) Executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părți. Neîndeplinirea obligațiilor asumate atrage răspunderea civilă și, după caz, disciplinară, a părților care se fac vinovate de aceasta.
(2) Clauzele acordului colectiv pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Noul acord colectiv este considerat nul de drept dacă modificarea este rezultatul unei presiuni exercitate de o parte asupra celeilalte părți în scopul acceptării solicitării de modificare. Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
(3) Orice modificare a conținutului acordului colectiv se face cu acordul ambelor părți și se aduce la cunoștință persoanelor interesate, în termen de 15 zile calendaristice de la data modificării, prin act adițional, care se aduce la cunoștință publicului, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 27 alin. (4).
(4) La negocierea, încheierea sau modificarea acordului colectiv, oricare dintre părți poate fi asistată de terți, conform propriilor opțiuni, sub condiția semnării de către terța parte a unui angajament de confidențialitate.
(5) Drepturile și obligațiile individuale ale funcționarilor publici rezultate din aplicarea măsurilor negociate se stabilesc prin raportare la clauzele acordului colectiv în vigoare la data acordării drepturilor sau, după caz, la data îndeplinirii obligațiilor respective.
Alegațiile recurentei referitor la greșita interpretare a acestor dispoziții de către prima instanță așadar nu pot fi primite în acest context caracterul obligatoriu al prevederilor cuprinse în Acordul colectiv de muncă neputând fi înlăturat.
Susținerile recurentei referitoare la caracterul drepturilor ca fiind drepturi de natură salarială de asemenea nu pot fi primite prin raportare la prevederile art. 22 din HG nr. 833/2007, aceste drepturi fiind circumscrise sferei drepturilor garantate de prevederile art. 41 alin 2 din Constituția României dreptul la protecția socială a muncii.
Reclamantului nu îi poate fi imputată lipsa sumelor din bugetul anual întocmit atâta timp cât acestuia nu îi revine o astfel de obligație.
Prevederile art. 2 din HG 1434/2004 privind atribuțiile și regulamentul cadru de organizare și funcționare a DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI statuează că aceasta este o instituție publică cu personalitate juridică înființată în subordinea consiliului județean, finanțarea acesteia realizându-se potrivit dispozițiilor art. 8 din bugetul local al județului.
ÎN raport de aceste dispoziții legale alegațiile recurentului referitoare la împrejurarea că aceste drepturi pretinse de reclamanți au fost stabilite doar în favoarea personalului contractual și a funcționarilor publici din aparatul propriu nu pot fi primite întrucât întregul aparat al DGASPC se află în subordinea acestuia.
Acordul colectiv de muncă invocat în susținerea pretențiilor reclamanților a fost redactat sub antetul CONSILIULUI JUDEȚEAN S, acesta fiind reprezentat de către directorul executiv al DGASPC S astfel că alegațiile vizând inopozabilitatea actului nu pot reținute.
Considerentele enunțate au relevat că prima instanță a realizat o corectă determinare a stării de fapt și a aplicat corect dispozițiile legale incidente astfel că nu se poate reține că ar fi prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 Cod procedură civilă și de asemenea Curtea nu a identificat alte motive de recurs de ordine publică astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de CONSILIUL JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr. 1401 din 20.06.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G - - - - - - -
Red./
2 ex./5.11.2008
Jud.fond.-
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
