Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2390/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2390
Ședința publică din 7 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N, împotriva Sentinței civile nr. 1563 din 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă specială de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtei recurente Administrația Finanțelor Publice a municipiului C-N, consilier juridic, care depune delegație la dosar și reprezentantul reclamantului intimat -, avocat de la Baroul Cluj, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că recursul este formulat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat.
Reprezentantul reclamantului intimat - depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentanta pârâtei recurente Administrația Finanțelor Publice a municipiului C-
Reprezentantul reclamantului intimat arată că argumentele aduse prin întâmpinare sunt cele aduse în fața instanței de fond, mai puțin aspectele referitoare la dobândă.
Reprezentanții părților învederează instanței că nu au alte cereri.
Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente Administrația Finanțelor Publice a municipiului C-N solicită admiterea recursului pentru motivele prezentate detaliat în scris, pe care le susține. În opinia sa acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca tardivă fiind depusă cu depășirea termenului de un an arătând că și excepția inadmisibilității este întemeiată. Cu privire la fondul cauzei acțiunea este neîntemeiată și trebuie respinsă. Cu privire la plata dobânzilor evident instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, iar cu privire la dobânda prevăzută de art. 124.pr.fiscală cererea este nelegală. Precizează că plata a fost făcută voluntar de către reclamant. Referitor la dobânda prevăzută de art. 124.pr.fiscală arată că s-a cerut dobânda legală prevăzută de Ordonanța nr. 9/2000.
Reprezentantul reclamantului intimat - solicită respingerea recursului și menținerea în întregime a sentinței civile atacate pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă pe care le susține. Referitor la tardivitatea acțiunii face trimitere la adresa de răspuns ce se încadrează în prevederile art. 11 alin. 1 din OUG nr. 50/2008 și solicită respingerea excepției arătând că adresa este în concordanță cu art. 2 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ și cu art. 41 din pr.fiscală. Referitor la dobândă arată că instanța s-a pronunțat exclusiv pe petitele din cererea introductivă, respectiv instanța a soluționat un petit prin care s-a cerut această dobândă legală. Mai arată că ar fi de acord cu modificarea în parte în ceea ce privește acordarea dobânzilor de la data înregistrării prejudiciului, respectiv data plății taxei prevăzute de Ordonanța nr. 9/2000 să se aplice și ulterior conform art. 124.pr.fiscală, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei recurente Administrația Finanțelor Publice a municipiului C-N afirmă că instanța are competența de a soluționa acțiunea, dar instanța nu formulează petite și nu se poate pronunța asupra a ceva ce nu s-a cerut.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1563 din 29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. C-N fiind obligată să restituie reclamantului suma de 6287 lei reprezentând taxă auto de primă înmatriculare cu dobânda legală aferentă conform art.124 proc.fiscală și 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Tribunalul a respins capătul de cerere privind anularea adresei nr. 2441/3.02.2009 motivând că acesta nu este un act administrativ, astfel că nu poate fi cenzurat de către instanța de contencios administrativ.
Tribunalul a reținut că reclamantul a achitat la data de 09.08.2007 suma de 6287 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare, iar cererea lui de restituire a acestei taxe a fost respinsă de pârâtă prin adresa nr.2441/03.02.2009 emisă de pârâtă.
În opinia tribunalului acțiunea este fondată, pârâta urmând a fi obligată la restituirea taxei de primă înmatriculare.
Pentru aceasta s-a reținut că taxa specială de prima înmatriculare a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006 sub forma unui impozit care se datora pentru autoturismele înmatriculate anterior într-un stat membru, nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, astfel că taxa specială de înmatriculare era determinată de traversarea graniței dintr-o altă țară comunitară în România.
Drept consecință s-a apreciat că această taxă este discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene, iar potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României aplicarea dispozițiilor Tratatelor constitutive ale au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
A fost respinsă apărarea pârâtei formulată în sensul reținerii lipsei efectului direct al normelor comunitare în considerarea faptului că numai Curtea de justiție a este competentă să interpreteze dispozițiile tratatului, tribunalul motivând că în cauză nu se pune problema interpretării normelor comunitare ci a aplicării directe a acestora.
Reținând că taxa plătită de reclamant este interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunităților Europene, tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a dispune restituirea taxei este nejustificat astfel că a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNs olicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Se susține că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca tardivă deoarece a fost depusă la tribunal cu depășirea termenului de un an prevăzut de art.11 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
Apoi se susține că în mod nefondat a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii,în condițiile în care la 1 iulie 2008 intrat în vigoare OUG nr. 50/2008,iar acest act normativ reglementează procedura de restituire a diferenței de taxă dintre cea achitată de contribuabil și cea prevăzută de acest act normativ. În opinia recurentei, reclamantul trebuia să parcurg procedura prevăzută de acest act normativ și numai în măsura în care organul fiscal nu ar respecta aceste dispoziții acesta s-ar putea adresa instanței de judecată. În plus se mai susține că taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de Codul fiscal este o taxă pentru protecția mediului, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 499/2009.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii prevăzută de art.124 din nr.OG92/2003, recurenta arată că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut deoarece reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale prevăzută de nr.OG9/2000 care este mult mai mic în raport cu dobânda prevăzută de art.124 din nr.OG92/2003 acordată de către instanță.
Reclamantul, prin întâmpinare și oral prin reprezentant, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Curtea analizând recursul declarat reține că acesta este fondat, dar numai în ceea ce privește soluția instanței de fond cu privire la dobândă.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
În raport de cele menționate anterior apar ca nefondate susținerile recurentei cu privire la competențele Curții Europene de Justiție și ale Curții Constituționale.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt incidente dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și Autoritatea Judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2".
Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale menționate, dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor interne să elimine această disfuncționalitate, recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Conform dispozițiilor art. 11 din OUG50/2008,axa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamant intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În ceea ce privește dobânda acordată de către instanța de fond, Curtea apreciază că acoperirea integrală și efectivă a prejudiciului suferit de reclamant nu se poate realiza decât în condițiile dreptului comun, respectiv prin acordarea dobânzii legale, de la data la care reclamant a fost lipsită de folosința sumei achitată cu titlul de taxa de primă înmatriculare, conform OG nr. 9/2000. Întrucât din dispozitivul sentinței și din motivarea acesteia rezultă că instanța de fond a avut în vedere dobânda prevăzută de art.124 Cod pr. fiscală, Curtea, consecventă practicii sale și având în vedere că recurentei nu i se creează o situație mai grea în propria cale de atac, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va admite recursul sub acest aspect și va modifica în parte sentința în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantului dobânda legală prevăzută de art.3 alin.3 din OG nr. 9/2000, calculată asupra sumei de restituit, menținând celelalte dispoziții ale sentinței. Pentru aceasta Curtea a avut în vedere și faptul că cererea de restituire a sumei achitată de către reclamant nu se încadrează în situațiile expres prevăzute de dispozițiile art. 117 Cod pr. fiscală, astfel că nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.124 din acest act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-N împotriva Sentinței civile nr. 1563 din 29.05. 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantului dobânda legală prevăzută de art. 3 alin. 3 din OG Nr. 9/2000 calculată asupra sumei de 6987 lei începând cu data de 9.08.2007 până la restituire acesteia.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red.EG
Dact./5ex./05.11.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei