Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 25/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 25
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința de la data de 14 ianuarie 2008, privind judecarea acțiunii formulată de reclamantul - COM SRL în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 14 ianuarie 2008, care face parte integrantă din prezenta sentință.
C U RT E A:
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea formulată la data de 07.05.2007și înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr-, reclamanta -" COM"SRL a chemat în judecată pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea deciziei de impunere nr.1559/05.02.2007, raportului de inspecție fiscală nr.1558/05.02.2007, precum și a deciziei nr.10/19.04.2007, emise de Administrația Fondului pentru Mediu.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că urmare a controlului efectuat pentru perioada 2002-2006, prin raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere, Administrația Fondului pentru Mediu a stabilit în sarcina sa obligații suplimentare la fondul pentru mediu, dobânzi și penalități aferente obligațiilor și că prin decizia nr.10 din 19.04.2007, Administrația Fondului pentru Mediu a respins contestația formulată împotriva de inspecție fiscală și a deciziei de impunere.
A mai arătat că prin actele a căror anulare o solicită s-a aplicat în mod greșit o contribuție de 3% din veniturile încasate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase, în temeiul art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.293/2002, privind aprobarea OUG nr.93/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.73/000 și art.8 alin.1 lit.a din OUG nr.86/2003, pentru modificarea și completarea Legii 73/2000.
S-a mai arătat că sumele calculate pe anul 2002-2003 sunt prescrise, întrucât au trecut mai mult de trei ani de cânt au devenit exigibile, conform art.7 din Decretul 167/1958 și că nu sunt aplicabile dispozițiile Codului fiscal cu privire la prescripție până la data de 11.05.2006, dat fiind faptul că Administrația Fondului pentru Mediu a început să funcționeze la data de 06.01.2006, când a fost publicată HG nr.1/2006.
Reclamanta a mai reținut că au fost depuse declarațiile lunare prevăzute de art.9 alin.2 din Legea 73/2000 republicată și modificată și a achitat contravaloarea acestora prin virament bancar.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: decizia nr.10/19.04.2007, decizia de impunere nr.1559/05.02.2007, Raport de inspecție fiscală încheiat astăzi la 29.01.2007, anexe, situația calcului fondului pentru mediu pe perioada iunie 2002- octombrie 2003.
La data de 01.06.2006, pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Administrația Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că în perioada 18.09.2006- 10.01.2007 s-a efectuat inspecția fiscală la sediul reclamantei, în urma căreia s-au întocmit actele contestate, reținându-se în sarcina societății o creanță la Fondul pentru mediu în valoare totală de 2.560.460 lei.
S-a mai arătat că inspectorii Administrației Fondului pentru Mediu au stabilit în mod legal obligația de plată a reclamantei, inclusiv pentru anii 2002-2003, întrucât contribuția datorată de reclamantă în temeiul Legii nr.73/2999 este o creanță bugetară și că în conformitate cu dispozițiile art.89 din OG nr.92/2003 termenul de prescripție este de 5 ani.
Pârâtul a mai susținut că Administrația Fondului pentru Mediu a avut atribuții de control de la data înființării, iar inspecția fiscală a fost realizată cu respectarea condițiilor cerute de lege.
S-a precizat că reclamanta, în calitatea sa de valorificator de deșeuri metalice avea obligația potrivit Legii nr.293/2002 de a declara și vira la fondul pentru mediu o cotă de 3% din veniturile încasate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase, pentru perioada 07.06.2002 - 02.10.2003.
Pentru perioada 03.10.2003 - 31.08.2003, s-a arătat că societatea, în conformitate cu dispozițiile OUG nr.16/2003, OUG 196/2005 și ale Legii 105/2006, datora, de asemenea, o contribuție de 3% din veniturile realizate din vânzarea acelor deșeuri și că sumele se rețin prin stopaj la sursă de către operatorii economici, autorizați, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu.
S-a mai arătat că reclamanta nu a depus toate declarațiile lunare, aferente lunilor iunie 2002 - octombrie 2002, iar obligațiile de plată pentru emisiile de poluanți în atmosferă nu au fost constituite și nici declarate în perioada 06.2002-12.2005.
În drept au fost invocate dispozițiile Codului d e procedură fiscală, Legii nr.554/2004, Leii 73/2000 și OUG nr.196/2005.
Pentru a se verifica legalitatea și temeinicia sumelor stabilite de către în sarcina reclamantei, în ședința publică de la 25 iunie 2007, s-a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, obiectivele fiind fixate prin încheierea de la 3 septembrie 2007.
S-a dispus ca expertul să stabilească: sumele datorate cu titlu de fond de mediu, (respectiv contribuție de 3% prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din OUG nr.196/2005) pe perioada supusă controlului 07.2002 - 31.08.2006; sumele achitate de reclamantă în perioada respectivă cu titlu de fond pentru mediu; să calculeze majorările, respectiv dobânzile de întârziere în perioada 07.2002-31.08.2006, în raport de sumele achitate de reclamantă; să se calculeze sumele datorate cu titlu de fond pentru mediu (contribuția de 3% din veniturile încasate din deșeurile feroase și neferoase) pe perioada 31.08.2003 - 31.08.2006, cât s-a achitat din aceste sume și majorările datorate pe sumele neachitate pentru această perioadă.
Expertiza încuviințată în cauză a fost efectuată de către expert.
Raportul de expertiză contabilă a fost depus la dosar la data de 26.11.2007.
La data de 3.12.2007, Administrația Fondului de Mediu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni ce au fost încuviințate de instanță, iar la data de 07.01.2008, expertul a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate.
Analizând materialul probator existent la dosar, instanța reține următoarele:
În perioada 18.09.2006 - 10.01.2007, Administrația Fondului pentru Mediu a efectuat un control la - COM "SRL privind verificarea modului de constituire și întocmire a declarațiilor lunare privind obligațiile de plată la veniturile Fondului pentru Mediu, pe perioada 07.06.2002 - 31.08.2006; verificarea modului de calcul și de virare a veniturilor fondului pentru mediu pe perioada 29.06.2001 - 31.08.2006; verificarea modului de organizare și conducere a evidenței fiscale și contabile.
Urmare a controlului efectuat s-a stabilit că pentru perioada 07.06.2002 - 02.10.2003, reclamanta datorează bugetului fondului pentru mediu contribuție de 3% din veniturile încasate de agenții economici colectori sau valorificatori de deșeuri feroase și neferoase, în temeiul Legii 293/2002, privind aprobarea OUG 93/2001 pentru modificarea Legii nr.73/2000, OUG nr.11/1996, privind executarea creanțelor bugetare, Legea nr.108/1996, referitoare la plata obligațiilor bugetare și majorărilor de întârziere, OG nr.61/2000, privind colectarea creanțelor bugetare și OG 92/2003, privind Codul d e procedură fiscală.
În același sens s-a stabilit că pentru perioada 3 octombrie 2003 - 31 august 2006, reclamanta datorează fondului pentru mediu contribuția de 3% din venituri realizate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase, în temeiul OUG nr.86/2003 pentru modificarea și completarea Legii 73/2000, OUG nr.96/2005, privind fondul pentru mediu aprobată cu modificările și completările prin Legea nr.105/2006, OG 61/2002, privind colectarea creanțelor bugetare și OG nr.92/2003, privind Codul d e procedură fiscală.
Astfel, s-au calculat pentru anul 2002: 131.590 lei - obligație, 139.581 lei - dobânzi aferente, 26.562 lei - penalități aferente; pentru anul 2003: 538.828 lei - obligație, 466.687 lei -dobânzi, 81.253 lei - penalități; pentru anul 2004: 600.017 lei - obligație, 373.105 lei - dobânzi, 51.328 lei - penalități; pentru anul 2005: 63.797 lei - obligație, 36.330 lei - dobânzi, 4170 lei - penalități; pentru anul 2006: 37.317 lei - obligație, 9.895 lei - dobânzi, 0 lei - penalități.
Administrația Fondului pentru Mediu a întocmit în urma verificării raportului de inspecție fiscală înregistrată sub nr.1558/05.02.2007 și în baza raportului de inspecție fiscală s-a emis decizia de impunere nr.1559/05.02.2007.
Împotriva deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală, reclamanta a formulat contestația înregistrată sub nr.115/05.03.2007, invocând în principal că a depus declarațiile lunare prevăzute de legislația Fondului pentru mediu și a achitat contravaloarea acestora prin virament Bancar și că nu se impune ca societatea să achite sumele nereținute, reprezentând stopaj la sursă, organul de control având posibilitatea, în funcție de facturile puse la dispoziție de -" COM"SRL să recupereze obligațiile de la societățile comerciale la care nu s-a oprit 3%.
S-a mai arătat că societatea nu este de acord cu calculele din anexe pentru că trebuia înscrisă fiecare operațiune ce genera calcul de obligații.
Prin decizia nr.10/19.04.2007, Administrația Fondului pentru Mediu a respins contestația formulată reținând că societatea reclamantă în calitate de valorificator de deșeuri metalice feroase și neferoase și în conformitate cu dispozițiile OUG nr.86/2003, Legii nr.293/2002, OUG nr.196/2005 și Ordinului nr.578/2006, avea obligația de a declara și vira la bugetului fondului pentru mediu o cotă de 3% din veniturile încasate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase, pentru perioada 07.06.2002 - 02.10.2003, obligația de a calcula, reține, declara și vira la fondul pentru mediu contribuția de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase pentru perioada 02.10.2003 - 29.12.2005 și 30.12.2005 și până în prezent.
S-a mai reținut că baza de calcul pentru perioada 07.06.2002 - 02.10.2003, s-a stabilit prin aplicarea procentului de 3% la veniturile obținute din vânzarea deșeurilor, exceptându-se la baza de calcul veniturile încasate din vânzarea deșeurilor de la alți colectori și valorificatori de astfel de deșeuri.
Față de cele reținute, Curtea constată că susținerea reclamantei privind efectuarea inspecției fiscale pe o perioadă mai mare decât termenul de prescripție este întemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.96 alin.1-3 din OUG nr.92/2003, privind Codul d e procedură fiscală, inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale la contribuabilii mari perioada supusă inspecției fiscale începând de la sfârșitul perioadei controlate anterior, iar la celelalte categorii de contribuabili, inspecția fiscală efectuându-se asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligația depunerii declarațiilor fiscale.
3 al aceluiași articol prevede că inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat și dacă nu au fost depuse declarații fiscale și nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Ca urmare, perioada maximă supusă inspecției fiscale este termenul de prescripție de a stabili obligația fiscală.
Susținerea Administrației pentru Mediu, în sensul că, în speță termenul de prescripție aplicabil obligațiilor stabilite la fondul pentru mediu este cel aplicabil în materia creanțelor bugetare - 5 ani, este eronată.
Legea nr.73/2000, privind fondul pentru mediu, stabilește expres în art.2 că acest fond este un fond special extrabugetar, care se constituie, se gestionează și se utilizează, în conformitate cu prevederile Legii nr.73/2000 și a altor dispoziții legale.
Prin OUG nr.93/2001, Legea nr.73/2000 a fost modificată și completată, prevăzându-se că fondul pentru mediu se constituie, se gestionează și se utilizează în conformitate cu prevederile Legii nr.73/2000 și ale Legii 72/1996, privind finanțele publice.
Legea nr.72/1996, abrogată prin Legea nr.500/2002, stabilește cadrul general și prevederile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice, implicate în procesul bugetar, precizând că dispozițiile ei se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor instituțiilor publice autonome, bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale, după caz, bugetelor instituțiilor publice finanțate din venituri proprii, bugetului fondurilor, provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat și ale căror rambursări, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursate.
În înțelesul legii privind finanțele publice, fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi speciale, prin care se stabilesc și destinațiile acestora (art.2 pct.28).
Art.78 din lege prevede că bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie și se administrează în sfera bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat sunt bugetul fondului pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurările de șomaj.
Din interpretarea coroborată a celor două texte din legea privind finanțele publice se deduce că fondul pentru mediu, caracterizat ca fond special de Legea privind fondul pentru mediu nr.73/2000 nu este un fond special în înțelesul Legii nr.500/2002.
Din interpretarea textului art.2 din Legea nr.73/2000 modificată, coroborat cu textele menționate mai sus din Legea nr.500/2002, rezultă că numai constituirea, gestionarea și utilizarea fondului pentru mediu se face în conformitate cu prevederile Legii privind finanțele publice, neputându-se trage în nici un caz concluzia că fondul pentru mediu are regimul juridic al fondurilor bugetare.
Că regimul juridic al fondului pentru mediu nu este același cu cel al fondurilor bugetare, rezultă și din OUG nr.196/2005, act normativ care prevede expres în art.12 că veniturile la fondul pentru mediu urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat reglementat de OG nr.92/2993 prin Codul d e procedură fiscală republicat cu modificările și completările ulterioare.
În nota de fundamentare OUG nr.196/2005 se arată că este necesară clarificarea de urgență a regimului juridic al veniturilor din care se constituie fondul pentru mediu și că proiectul de act normativ stabilește aplicabilitatea prevederilor Codului d e procedură fiscală, precum și reglementarea atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu, în ceea ce privește activitatea de declarare, constatare, control, colectare, soluționare a contestațiilor și executarea silită a contribuțiilor datorate la fondul pentru mediu.
În consecință, abia de la apariția OUG nr.196/2005, fondul pentru mediu are același regim cu fondurile bugetare, până la apariția ordonanței regimul fiind diferit.
Prin urmare, cu atât mai mult, nu se poate trage concluzia că termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații la fondul pentru mediu pe perioada 2002-30.08.2003 este cel aplicabil creanțelor bugetare, întrucât în lipsa unei prevederi exprese a unui termen special de prescripție se aplică termenul general.
Mai mult, OG nr.11/1996 privind creanțele bugetare, în art.98 precizează expres termenul de prescripție de 5 ani a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare provenite din impozite, taxe, alte contribuții, stabilite potrivit legii, precum și din majorările aferente și prevede un alt termen de prescripție de 3 ani a dreptului de a cere executarea silită pentru alte creanțe bugetare decât cele indicate la litera
OG nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare stabilește termenul de 5 ani, tot expres pentru creanțele bugetare, articolul 138 reglementând și că în cazul creanțelor bugetare provenind din amenzi contravenționale se aplică tot terenul de prescripție de 5 ani, prevăzut la alin.1.
Ca urmare, legiuitorul, atunci când a dorit să extindă aplicarea termenului de prescripție de ani specific creanțelor bugetare, a prevăzut expres.
Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază că termenul de prescripție aplicabil dreptului de a stabili obligații la fondul pentru mediu pe perioada 2002-30.08.2003 este termenul general de prescripție de 3 ani, legiuitorul neprevăzând expres vreun termen special.
În cuprinsul raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză expertul a arătat că a examinat toate declarațiile valorice depuse de către reclamantă privind sumele datorate în perioada 31.08.2003 - 31.08.2006, că a verificat sumele achitate.
Urmare a verificărilor efectuate în actele contabile ale societății reclamante, expertul a stabilit că suma datorată de reclamantă cu titlu de fond de mediu și pe perioada 31.08.2003 - 31.08.2006 este de 2.682.667 lei, din care s-a achitat suma de 2.549.571 lei până la data de 31.12.2006, urmând ca societatea să achite o diferență de 133.096 lei.
Majorările (dobânzile de întârziere) datorate pe această perioadă, în raport de sumele achitate de reclamantă, astfel cum au fost calculate de către expertul contabil, sunt în cuantum de 142.74 2 lei.
Astfel fiind, urmează ca în baza dispozițiilor art.18 din Legea nr.554/2004, acțiunea reclamantei să fie admisă în parte.
Pe cale de consecință, vor fi anulare în parte raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 29.01.2007 și înregistrat sub nr.1558/2007, decizia de impunere nr.1559/5.02.2007 și decizia nr.10/19.04.2007, emisă de Administrația Fondului pentru Mediu, în sensul că vor fi menținute numai pentru sumele de 133.096 lei reprezentând fond de mediu, datorat pe perioada 31.08.2003 - 31.08.2006 și 142.742 lei, reprezentând majorările aferente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația formulată de reclamanta -" COM"SRL, cu sediul în C, Prelungirea nr.48 C, județul D, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în B, sector 6, nr.294, -orp
Anulează în parte raportul de inspecție fiscală încheiat la 29 ianuarie 2007, decizia de impunere nr.1559/05.02.2007 și decizia nr.10/19.04.2007, emise de Administrația Fondului pentru Mediu, în sensul că le menține doar pentru sumele de 133.096 lei reprezentând fond de mediu datorat pe perioada 31.08.2003 - 31.08.2006 și 142.742 leu reprezentând majorările aferente.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 21 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu |
Grefier, |
Red.jud.
LF/4 ex/20.02.2008
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu