Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 178/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 178
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Alina Răescu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de, împotriva deciziei nr.7585 din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul lipsind contestatorii, și intimatul CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra contestației.
Contestatorul depune taxa de timbru și solicită admiterea contestației, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin acțiunea formulată reclamanții, au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al comunei Cerăt, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să emită o hotărâre prin care să le plătească indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază, pentru perioada iulie 2003 - aprilie 2006, sume actualizate cu rata inflației.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că sunt funcționari publici și personal angajat cu carte de muncă și având în vedere că îndeplinesc funcții publice, consideră că pârâtul trebuia să le acorde indemnizația de dispozitiv începând cu intrarea în vigoare a Ordinului 496/28.07.2003 al MAI, respectiv 01.08.2003.
Prin sentința nr.2701 din 12 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de reclamanți.
În considerentele sentinței s-a reținut că, indemnizația de dispozitiv este un drept acordat potrivit art. 13 din Legea 138/1999.
În art. 1 din aceeași lege sunt prevăzute persoanele cărora li se aplică, respectiv personal militar și civil din cadrul MAPN, MAI, SRL, și Ministerul Justiției.
A mai reținut că ordinul MAI nr. 496/2003 este dat pentru acordarea indemnizației de dispozitiv și pentru personalul care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice doar în structurile centrale, ordinul respectiv făcând referire expresă la art. 47 din Legea nr. 138/1999.
Din prevederile legale pe care le-a avut în vedere instanța de fond aplicabile în speță, s-a reținut că Ordinul MAI 496/2003 face referire doar la structurile centrale ale administrației publice și nu și la structurile locale cum este cazul în speță.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanți, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs au susținut că prin Ordinul nr. 496/2003 al MAI s-a instituit acordarea acestui drept și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, astfel încât instanța de fond a apreciat greșit că drepturile referitoare la acordarea sporului de dispozitiv se acordă numai funcționarilor din administrația publică centrală.
Prin decizia nr.7585 din 8 noiembrie 2007, Curtea de Apel Craiovaa respins recursul declarat de reclamanți.
Pentru a se pronunța această decizie, s-au reținut următoarele considerente:
Personalul din cadrul autoritățile publice locale poate beneficia de pre, Ordinului MAI nr. 496/2003 în sensul acordării sporului de dispozitiv numai în măsura în care autoritatea dispune de fonduri financiare de natură să satisfacă plata sporului respectiv.
Elementele sistemului de salarizare general aplicabile funcționarilor publici sunt prev. în art. 14 din OUG nr. 192/2002.
Sistemul de salarizate cuprinde salariile de bază, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Sporul de dispozitiv face parte din categoria altor drepturi pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului.
Din dispoz. art. 1 3 din OUG nr. 92/2004 rezultă că sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
În aceeași lege la Secțiunea a II a sunt reglementate sporurile pe care le primesc funcționarii publici.
În art. 14 este stabilit sporul de vechime, în art. 15 se regăsește sporul pentru munca în timpul nopții, în art. 16 sporul pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru, în art. 17 sporul pentru titlul științific de doctor, iar în art. 18 este reglementată modalitatea de acordare a sporului de confidențialitate.
Din expunerea de mai sus rezultă că sporul de dispozitiv nu este prevăzut expres în Secțiunea " Alte sporuri".
Astfel fiind, el poate fi încadrat numai la Secțiunea" Alte drepturi ".
Nefiind un spor expres prevăzut într-un act normativ cu forță generală obligatorie, cum este legea sau Ordonanța Guvernului, care are aceeași putere juridică ca și legea, sportul de dispozitiv nu poate fi acordat decât dacă ordonatorul principal de credite îl încuviințează.
O astfel se soluție se impune, întrucât din cuprinsul art. 3 al OUG nr.92/2004 rezultă că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și numărul maxim de posturi acordate potrivit legii.
Primarul are calitatea de ordonator principal de credite, deci este cel care poate să stabilească dacă are fonduri suficiente pentru acorda sporul de dispozitiv.
Instanța de judecată nu se poate substitui ordonatorului de credite și să acorde ea însăși sporul de dispozitiv care este reglementat printr-un ordin al Ministrului.
Instanța nu poate să-i oblige autoritatea să acorde sporuri, pentru că ar încălca norma legală privind încadrarea în resursele financiare.
În speță, nu se pune în discuție așa cum a reținut și instanța de fond discriminarea în raport de apartenența la o autoritate a administrației publice locale sau centrale.
Sub acest aspect modul de analiză al instanței de fond este corect, iar din adresa Consiliului Local Cerăt nr. 2155/2007 aflată la dosar nu rezultă că s-ar fi aprobat acordarea sporului de dispozitiv pentru funcționarii publici.
Având în vedere că plata sporului de dispozitiv nu este prevăzută imperativ într-un act normativ cu putere de lege, Curtea a apreciat că soluția primei instanțe este temeinică și legală.
La 20.11.2007, contestatorii, au formulat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local al comunei Cerăt contestație în anulare împotriva deciziei nr.7585/08.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova.
La 11.12.2007 au fost depuse motivele contestației în anulare.
Se arată că au fost interpretate greșit dispozițiilor OUG 192/2002 și OUG 92/2004, instanța invocând greșit că nu pot fi încadrați la alte drepturi, conform art.14 din OUG 192/2002.
Contestatorii arată că acest lucru a fost interpretat eronat, că instanța le-a acordat aceste sporuri, considerând că sunt funcționari publici, iar legea nu face discriminare la acordarea salariilor și a drepturilor funcționarilor publici.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.318 alin-.1 Cod pr.civilă.
Examinând contestația în raport de motivele invocate, instanța apreciază ca neîntemeiată.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare ce este deschisă pentru situațiile de la art.317 Cod pr.civilă (necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art.318 Cod pr.civlă (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs),și nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii.
Prin eroare materială, ca temei al unei contestații în anulare, în sensul art.318 alin.1 Cod pr.civilă, se înțelege orice eroare materială evidentă, pe care o săvârșește instanța, constând în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nici o judecată.
Când însă instanța a cunoscut existența și conținutul actului și a făcut asupra lui o apreciere, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual o greșeală de judecată, care nu se poate îndrepta pe calea contestației în anulare.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de, împotriva deciziei nr.7585 din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/06.03.2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie
