Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2519/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2519/2009
Ședința publică din data de 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M PENTRU ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D și reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 909 din data de 08.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă specială de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M PENTRU ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Recursul promovat de reclamantul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 24 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se arată că, în data de 7 august 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M PENTRU ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
În data de 11 septembrie 2009 s-a depus la dosar un înscris din partea reclamantului privind data primei înmatriculări și țara de origine a autovehiculului din speță.
În data de 14 octombrie 2009 s-a depus la dosarul cauzei un înscris din partea reprezentantului reclamantului, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 pr.civ. la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar pentru recursul promovat în cauză.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința nr. 909 din 8 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș s-au respins excepțiile formulate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul din nr. 970 prin M în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în cursul anului 2007, reclamantul a achiziționat un autoturism marca Renault Laguna pentru care a achitat taxa specială de primă înmatriculare de 5649,38 lei, aspect ce rezultă din chitanța seria - nr. - din 19.07.2007.
Taxa specială de primă înmatriculare a fost încasată în baza dispozițiilor art. 2141- 2143din Codul fiscal și pct. 31 indice 1 - 34 indice 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, în vigoare la data plății.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate iar legislația comunitară cu caracter obligatoriu să prevaleze normelor legii interne iar jurisdicțiile interne să garanteze îndeplinirea acestor exigențe, împrejurare reglementată de art. 148 din Constituția României.
Din perspectiva celor arătate și având în vedere împrejurarea că nu s-a probat faptul că autoturismul pentru care reclamantul solicită restituirea taxei de primă înmatriculare provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv că a mai fost înmatriculat anterior într-o altă țară a Uniunii, reclamantul nu se poate prevala cu succes de dispozițiile comunitare menționate anterior.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D și.
Pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D solicită admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamantul.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta arată că potrivit art. 1 alin 2 din Ordinul nr. 1501/2006 al Ministerului Administrației și Internelor "înmatricularea, radierea, autorizarea provizorie sau pentru probe se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în a căror rază de competență proprietarii își au domiciliul sau sediul".
Rezultă din aceste prevederi că DGFP M nu are atribuții în domeniul înmatriculării vehiculelor.
Potrivit art. 7 din Ordinul nr. 1501/2006 al MIRA, înmatricularea permanentă sau temporară se efectuează pe baza mai multor documente, expres și limitativ prevăzute, printre care și cererea solicitantului, ori în cauză intimatul nu a formulat o astfel de cerere scrisă pentru înmatricularea autoturismului.
În lipsa unei cereri scrise pentru înmatricularea autoturismului, nu se poate reține că Serviciul Public comunitar regim permise de conducere și înmatriculări vehicule ar fi refuzat înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantului și nici nu este posibil ca acesta să înmatriculeze un autovehicul în lipsa unei cereri de înmatriculare, nemaipunându-se în discuție dacă taxa specială trebuia sau nu achitată.
Recurentul solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii acestuia, să se constate nelegalitatea încasării la bugetul de stat a sumei de 5649,38 lei, să se dispună obligarea pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D să restituie reclamantului întreaga sumă, cu dobânda de 0,1 % pentru fiecare zi întârziere, calculată potrivit dispozițiilor art. 124, art. 120 alin 7 și art 70 din Codul d e procedură fiscală, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 2100 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că hotărârea este nelegală fiind dată c încălcarea legii și cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct 9 Cod procedură civilă).
Textul art 129 alin 5 Cod procedură civilă stipulează în mod expres: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc".
Reclamantul a furnizat datele autovehiculului în cauză, a solicitat administrarea acestei probe însă instanța a refuzat "să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză" și a pronunțat sentința lăsând nelămurite aceste aspecte esențiale ale cauzei.
În privința cuantumului dobânzii șad atei de la care ea poate fi acordată învederează instanței dispozițiile art. 124 din Codul d e procedură fiscală: "(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin 2 sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
(2) Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori".
Potrivit dispozițiilor art. 120 alin 7 din Codul d e procedură fiscală "Nivelul majorării de întârziere este de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale".
Art. 70 alin 1 din Codul d e procedură fiscală dispune: "Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare".
Recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D prin întâmpinarea depusă la data de 7 august 2009 solicită respingerea recursului formulat de ca nefondat cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
În dezvoltarea motivelor întâmpinării, recurenta arată că potrivit art. 33 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fiice și persoanele juridice, capacitatea de folosință a persoanei juridice este aptitudinea acesteia de a avea drepturi și obligații care se circumscriu scopului pentru care a fost înființată persoana juridică.
Potrivit art. 5 lit d din Statutul sau, "organizează si asigura asistenta juridica consultativa pentru membrii, precum si pentru membrii cluburilor straine, potrivit conventiilor incheiate." Din aceast drept rezulta atat obligavitatea de a avea calitatea de membru al al titularului actiunii in contencios administrativ, cat si nivelul de implicare al in a incheia acte de reprezentare juridica: a organiza si a asigura asistenta juridica nu echivaleaza cu dreptul de a promova actiuni in numele membrilor, modul in care este indeplinita aceasta atributie incalca principiul specialitatii capacitatii de folosinta a, astfel ca actele juridice realizate cu incalcarea acestui principiu se sanctioneaza cu nulitate absoluta. Din documentele depuse nu rezulta calitatea de membru al, iar in ce priveste organizarea si asistenta juridica, avea dreptul de a incheia contract de asistenta juridica cu o casa de avocatura dar in nume propriu si pentru, ori contractul de asistenta juridica nu suplineste respectarea conditiilor legale privind mandatarea de a-si reprezenta membrii in fata instantei de judecata prin avocatul angajat, iar cererea de chemare in judecata formulata de catre in calitate de reprezentant al titularu dreptului la actiune este lovita de nulitate, ca urmare a incalcarii pricipiului specialitatii capacitatii de folosinta a.
Prin reprezentare iuridica se intelege situatia in care o persoana numita reprezentant, indeplineste actele procesuale intr-un proces si participa la raporturile procesuale, in numele si pentru o alta persoana, numita reprezentat, care este titularul dreptului litigios. Mandatul judiciar catre trebuia sa fie dat sub forma unei procuri pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata ( art. 68 alin.l Cod Procedura Civila ).
Pentru a fi parte in proces se impun a fin indeplinite urmatoarele conditii: calitate procesual, capacitate procesuala, existenta unui interes si afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului afirmat, ori in cauza aceasta identitate nu se regaseste nici direct, nici prin intermediul unei procuri de reprezentare.
Prevederile art. 126 alin. 5 din Statutul profesiei de avocat nu pot inlocui dispozitiile legale referitoare la transmiterea exercitiul dreptului de chemare in judecata de catre titularul dreptului la actiune. Acest drept trebui a transmis catre printr-o procura autentificata, iar exercitarea unor astfel de actiuni in instanta chiar prin intermediul unui mandatar ( casa de avocatura) in numele si pentru membrii nu se incadreaza in in atributiile. cu atat mai mult cand astfel de actiuni vizeaza persoane fizice care nu au calitatea de membru al.
Atata timp cat nu sunt respectate dispozitiile legale privind reprezentarea reclamantului, nici pretentiile privind cheltuielile judiciare nu sunt admisibile. Pe de alta parte, potrivit art. 1108 cod civil " se face de drept în folosul aceluia care, fiind el însuși creditor, plătește altui creditor, ce are preferinta". Analizand dovada cheltuielilor de judecata, rezulta ca acestea au fost facute de catre Filiala BMp entru reclamant, desi intre reclamant si Filiala B M nu s-a stabilit nici un raport juridic, nu rezulta nici macar din calitatea de membru al reclamantului.
Luand in considerare criticile opiniei publice, recomandarile Comisiei Europene, Guvernul a luat decizia de reconsiderare a filosofiei speciale auto redefinind-o ca o taxa pe poluare prin nr. 50I21.04.2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Intrucat modalitatea de clacul a celor doua taxe a fost diferita, aUG nr. 50I2008 prevazut restituirea sumelor incasate in plus, peste cuantumul taxei pe poluare si prin aceasta nu au fost incalcate drepturile reclamantului.
Mai mult, prin deciziile nr. 948I23.09.2008, 1028 / 07.10.2008 si 1145 / 16.10.2008, Curtea Constitutionala retine ca,dispozitiile din Codul Fiscal privind taxa speciala de inmatriculare sunt abrogate, chiar daca aceasta abrogare nu a fost făcută prin "lege", "abrogarea dispozițiilor fiind făcută în mod expres prin dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, act normativ cu putere de lege, potrivit art. 115 din Constituție."
România este semnatara a Protocolului de la si s-a angajat ca în perioada 2008 - 2012 sa reduca cu 8% emisiile de gaze cu efect de fata de anul de baza 1989 si sa reduca progresiv, pâna în anul 2010, emisiile nationale de, si compusi organici volatili pâna la un plafon acceptabil. În caz contrar, tara nostra este pasibila de penalizari extrem de severe din partea Uniunii Europene, care vor fi suportate tot de contribuabili beneficiari ai poluarii si schimbarilor climatice.
Examinând recursul declarat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al reclamantului reprezentat de Filiala M -Agenția B M cu domiciliul procesual ales în la avocat -. (persoană împuternicită cu primirea actelor de procedură - art.93 pr.civ.) vizează constatarea nelegalității încasării la bugetul de stat a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule cu consecința restituirii sumelor achitate.
Atât în fața instanței de fond cât și prin recursul declarat, pârâtele au susținut excepția lipsei capacității de folosință și de exercițiu a Filiala M - Agenția BMp rivind reprezentarea reclamantului.
Analizând din această perspectivă recursul declarat de pârâtă, Curtea reține că persoanele juridice, în calitatea lor de persoane fictive au capacitatea de exercițiu strict determinată în raport cu obiectul de activitate al acestora.
Legiuitorul a statuat prin dispozițiile art.34 din Decretul nr.31/1954 că persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege prin actul de înființare sau prin statut, precum și faptul că orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. De asemenea, potrivit art.33 din același act normativ, capacitatea de folosință a persoanei juridice este definită ca aptitudinea acesteia de a avea drepturi și obligații care se circumscriu scopului pentru care a fost înființată persoana juridică.
Art. 5 lit. d din Statutul statuează că această entitate "organizează si asigură asistență juridică consultativă pentru membrii săi, precum si pentru membrii cluburilor străine, potrivit convențiilor încheiate."
Statutul așadar poate dispune doar în ceea ce privește membrii săi din care nu rezultă împrejurarea că acesta ar avea îndreptățirea de a încheia acte de reprezentare juridică, si de a asigura asistenta juridică.
Dreptul de a promova acțiuni în numele membrilor săi nu poate fi raportat la normele statutare potrivit cărora aceasta poate organiza și asigura asistență juridică consultativă modul în care este îndeplinită această atribuție încalcă principiul specialității capacității de folosință a.
Publicarea în presă a unor comunicate vizând drepturile automobiliștilor din România în ceea ce privește taxa de primă înmatriculare se circumscrie limitelor capacității persoanei juridice și acoperă obligațiile instituite în sarcina acesteia prin statut însă operațiunile realizate ulterior, exced acestui cadru astfel că actele juridice realizate cu încălcarea principiului specialității sunt lovite de nulitate absolută.
Actele juridice subsecvente celor realizate cu încălcarea principiului specialității și care sunt nule absolut nu pot produce efecte juridice, izvorul lor fiind un act juridic de asemenea nul.
mandat acordat de către persoana juridică cu încălcarea principiului specialității nu poate fi apreciat ca fiind un mandat judiciar în sensul dispozițiilor de art.67 și următoarele pr.civ.
Dispozițiile art.161 pr.civ. statuează că pentru ipoteza în care instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentatul părții nu face dovada calității sale, cererea introductivă de instanță va fi anulată.
În consecință, Curtea constată că apărările formulate pe cale de excepție în cuprinsul recursului declarat de pârâte sunt întemeiate întrucât pe de o parte filialele județene nu au personalitate juridică ceea ce înseamnă că nu au exercițiu drepturilor procesuale în sensul dispozițiilor art.42 din pr.civilă, în speță nefiind întrunită nici ipoteza normei legale din alin.2 art.41 din pr.civ.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va constata că excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale a persoanei care a promovat acțiunea este întemeiată și, în consecință, va aprecia ca fiind întemeiat recursul promovat de pârâte reținându-se prezența motivului de recurs prev. de art.304 pct.5 pr.civ. iar în rejudecare, în baza considerentelor enunțate anterior și în temeiul art.312 alin.1,3 pr.civ. raportat la art.161 pr.civ. va anula acțiunea introductivă.
Totodată, pentru considerentele enunțate, instanța va respinge și recursul declarat de către reclamant reținând că analizarea motivelor de recurs nu se impune în raport de soluția adoptată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D împotriva sentinței civile nr.909 din 8.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o modifică în parte în sensul că, admite excepția lipsei capacități procesuale de folosință și de exercițiu a Filiala M- Agenția B și în consecință, anulează cererea de chemare în judecată.
Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva aceleiași hotărâri.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.10.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
6 ex./16.11.2009
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
