Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2566/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2566
Ședința publică din 21 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTORI: Maria Hrudei, Floarea Tămaș Eleonora Gheța
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamanta - & SRL B-M reprezentată de FILIALA M - AGENȚIA B-M, împotriva Sentinței civile nr. 831 din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtele intimate DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B-M, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este legal timbrat cu 24 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că la data de 30 septembrie 2009 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului M prin Administrația Finanțelor Publice a municipiului B-M, prin intermediul căreia se solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală și, totodată, judecarea cauzei în lipsă.
La data de 20 octombrie 2009 s-a înregistrat la dosar o cerere din partea reprezentantului reclamantei recurente - & SRL B-M, avocat -., prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și anexează dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului, chitanța privind plata onorariului avocațial și împuternicirea avocațială a apărătorului ales.
Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin - 831/1.04.2009, pronuntata de Tribunalul M in dosar nr-, au fost respinse excepțiile formulate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice B M,-. si s-a respins acțiunea reclamantei &. SRL BMp rin M - B M, cu sediul procesual ales în B M-/72 în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice B
Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere urmatoarele:
Reclamanta & SRL BMa chemat în judecată pe pârâtele Administrația Finanțelor Publice B M și Direcția Generală a Finanțelor Publice M solicitând să constate nelegalitatea încasării la bugetul de stat a taxei speciale de primă înmatriculare în cuantum de 564 lei, achitată pentru autoturismul, restituirea acestei sume cu dobânzi de 0,1% pe zi de întârziere de la data înregistrării acțiunii și până la achitare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în ziua de 7.09.2007 reclamanta a achitat suma de 564 lei, conform chitanței seria - nr. - din 7.09.2007 cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare.
Reclamanta a mai arătat că a formulat plângerea prealabilă însă nu a primit nici un răspuns deși au trecut mai mult de 30 zile iar taxa a fost încasată nelegal fiind în dezacord cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, în speță art. 90 paragraful 1 care are prioritate față de dreptul intern, situație în care este nejustificată invocarea de către organul fiscal a prevederilor art. 214 - 215 indice 1 din Codul fiscal, instanțele judecătorești având competența de a interveni pentru a garanta aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din al. 2 al articolului 148 din Constituția României.
De altfel, Comisia Europeană a transmis recent un nou avertisment la adresa României care urmează a fi chemată în fața Curții Europene de Justiție dacă nu se iau urgent măsuri în vederea reglementării și modificării acestei taxe, întrucât încalcă dreptul comunitar.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, Ordonanța nr. 9/2000.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice BMa invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință și de exercițiu a - Filiala M - Agenția B M, excepția absolută a prescripției procedurii prealabile și excepția lipsei de temei legal.
Pe de altă parte pârâta a arătat că modul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule respectă Ordinul nr. 418 din 8 iunie 2007 publicat în nr. 448/2.07.2007 pe baza căruia reclamanta a achitat taxa la Trezoreria B M și a cărui anulare nu a solcitat-
Pârâta a mai susținut că acțiunea este și nefondată atâta vreme cât taxa a fost plătită în baza normelor legale privind art. 214 indice 1 - 214 indice 3 Cod fiscal, instanța fiind suverană care prevederi legale sunt aplicabile, inclusiv cu privire la dobânda legală, reclamantul având dreptul la restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare și cea de poluare stabilită prin nr.OUG 50/2008.
Pe fondul cauzei pârâta a cerut admiterea în parte a acțiunii la nivelul diferenței taxei prevăzută de nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, fără dobânda legală și cheltuieli de judecată.
În probațiune s-au depus chitanțele de plată, cărțile de identitate ale autoturismelor, plângerea prealabilă.
Examinând excepțiile ținând seama de dispozițiile art. 137 Cod pr. civilă, tribunalul a constatat că acestea sunt nefondate.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință și de exercițiu a - Filiala M, Filiala BMa primit un mandat public și expres de reprezentare prin comunicatele de presă din 11.12.2007, respectiv 24.01.2008, totodată fiind asistată de avocat.
Trebuie observat că nu a oferit consultanță juridică, ci a creat posibilitatea pentru membrii săi, persoanele fizice aflate într-o situație juridică similară, să se adreseze instanței de judecată într-un cadru organizat, punându-le la dispoziție informații juridice utile prin intermediul unui profesionist.
Referitor la excepția prescripției procedurii prealabile, aceasta nu poate fi primită având în vedere că taxa specială de înmatriculare a fost percepută în baza unui act normativ care s-a constatat a fi nelegal.
În aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art. 7 indice 1 din Legea nr. 54/2004, potrivit cărora în cazul actului administrativ normativ, plângerea poate fi formulată oricând, deci acțiunea este imprescriptibilă.
Analizând acțiunea prin prisma celor invocate de reclamantă, din coroborarea probelor depuse la dosar și a dispozițiilor legale incidente instanța a reținut următoarele:
În cursul anului 2007, reclamanta a achiziționat un autoturism marca pentru care a achitat taxa specială de primă înmatriculare de 564 lei, aspect ce rezultă din chitanța seria - nr. - din 7.09.2007.
Din cartea de identitate a autovehiculului și factura de achiziționare depusă la dosar reiese că mașina este nouă, ipoteză în care aceasta se află la prima înmatriculare iar taxa specială de primă înmatriculare a fost încasată în baza dispoziților art. 214 indice 1 - 214 indice 3 din Codul fiscal și pct. 31 indice 1 - 34 indice 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, în vigoare la data plății.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate iar legislația comunitară cu caracter obligatoriu să prevaleze normelor legii interne iar jurisdicțiile interne să garanteze îndeplinirea acestor exigențe, împrejurare reglementată de art. 148 din Costituția României.
Din perspectiva celor arătate și reținând că autoturismul achiziționat de reclamantă nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 90 din Tratat, repectiv acelea că nu provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv și faptul că nu a mai fi fost înmatriculat într-o țară a Uniunii, autoturismul fiind nou și la prima înmatriculare, reclamanta nu se poate prevala cu succes de prevederile comunitare menționate anterior.
În contextul celor de mai sus, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 al. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen legal, reclamanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 312 alin. 1 - 3, art. 304 pct. 9 și art. 3041. pr. civ. reclamanta a arătat, în esență, că soluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, se afirmă că în speță este vorba de conformitatea legislației interne, naționale, cu legislația comunitară, în concret conformitatea dispozițiilor art. 2314/1-214/3 din Codul fiscal cu dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
În cursul anului 2007, Comisia Europeana a atras atenția României asupra faptului că taxa instituită de dispozițiile art. 214 ind. 1-214 ind. 3 Cod fiscal contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din tratatul CE întrucât prin ea se percepe, la înmatricularea pentru prima dată în România, a autovehiculelor înmatriculate înainte de achiziție într-o țară membră a UE, o taxă care nu se percepe și în cazul autovehiculelor înmatriculate înainte de achiziție în această țară.
În concret, art. 90 paragraful 1 din tratatul CE prevede că, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Urmare a aderării României la Uniunea Europeană, la 1.01.2007, au fost activate dispozițiile art. 148 alin 2 din Constituție potrivit cărora reglementările comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Urmare a încălcării, de către statul român, a dispozițiilor art. 90 din Tratatul CE, Comisia Europeană, în exercitarea prerogativelor pe care le are potrivit art. 226 din același tratat, a declanșat împotriva României procedura infringementului, în primele sale două etape.
În situația creată, Guvernul a adoptat OUG 50/2008, cu intrare în vigoare de la 1.07.2008, prin care au fost abrogate dispozițiile art. 214 ind. 1 -3 din Codul fiscal. La această ordonanță au fost aduse ulterior mai multe modificări însă Comisia Europeană a criticat cu fermitate si aceste reglementări ulterioare.
Eroarea instanței de fond în interpretarea și aplicarea legii constă în faptul că face referire doar la art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE, excluzând din ecuație celelalte reglementări aplicabile în speță.
Astfel, potrivit art. 11 din OUG 50/2008, plătitorului taxei de primă înmatriculare, fără nici o distincție, i se restituie diferența dintre taxa de primă înmatriculare plătită și taxa de poluare nou instituită.
În lumina dispozițiilor art. 15 alin 2 din Constituția României și art. 1 din Codul Civil, OUG 50/2008 nu poate retroactiva, astfel încât se impune restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare fără nici o distincție între plătitori.
Mai mult decât atât, potrivit art. 16 alin 1 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări,
Apoi, potrivit art. 16 alin 2 din Constituția României, nimeni nu este mai presus de lege.
În aceste condiții, efectul armonizării legislației interne cu legislația comunitară trebuie să fie același față de toți subiecții de drept cărora li se adresează.
În speță, dispozițiile art. 213-214/3 din Codul Fiscal au fost înlăturate pentru faptul că această normă juridică era neconformă în sine și în întregul ei cu reglementările comunitare.
Ea nu poate fi valabilă pentru o categorie de plătitori lși nevalabilă pentru o altă categorie. Tocmai de aceea, art. 11 din OUG 50/2008 a dispus restituirea parțială a taxei pentru oricare dintre plătitori.
În privința cuantumului dobânzii, sunt incidente dispozițiile art. 124 Cod proced. fiscală.
În drept au fost invocate dispoz. art. 274 Cod proced. civilă.
Intimata DGFP M, legal citată, a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefodat.
În apărare, a arătat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 90 din Tratat, fiind vorba despre un autoturism nou, neprovenind dintr-un stat membru UE.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Recurenta susține că acțiunea sa este temeinică și legală și deci trebuia admisă ca atare, invocând în principal normele de drept comunitar aplicabile speței.
În cauza de față tribunalul a reținut inaplicabilitatea dispozițiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (în continuare, Tratat).
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea:, cazul nr. 68/79 I/S contre re danois des impts accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).
Potrivit art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise astfel taxele discriminatorii sau protecționiste.
Este de observat că în determinarea caracterului discriminatoriu al taxei, esențial este a stabili dacă aceasta este impusă ca urmare a traversării graniței dintr-un stat comunitar într-un alt stat comunitar.
Pentru a da, însă, eficiență dispozițiilor legale enunțate anterior este necesar ca reclamanta să-și dovedească acțiunea formulată, adică se impune a fi făcută dovada faptului că prevederile art.90 din Tratatul CE sunt incidente în cauză.
Altfel spus, reclamanta trebuia să depună înscrisurile care să ateste că bunurile în litigiu - respectiv autoturismul marca a fost înmatriculat anterior într-unul din statele membre ale UE fiind suspus deci anterior traversării graniței unui impozit într-un alt stat comunitar.
Se poate observa, însă, că reclamanta nu a depus aceste înscrisuri nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de recurs, astfel că acțiunea formulată de către reclamantă, în care se prevalează de preeminența normelor comunitare apare ca neîntemeiată, bunul în litigiu fiind înmatriculat pentru prima dată în România, astfel că nu poate fi reținută incidența normei comunitare invocate de reclamantă.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale enunțate anterior astfel că va aprecia recursul declarat de către recurentă ca fiind neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de - & SRL B-M împotriva Sentinței civile nr. 831 din 1.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - ---
Red.M/
30.10.09/5 ex.
Jud.fond:
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș Eleonora Gheța
