Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2658/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2658
Ședința publică din 28 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M PRIN ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B-M, împotriva Sentinței civile nr. 850 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată SRL B-M, privind și pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B-M, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că recursul este declarat în termen, pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 850 din 06 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -au respins excepțiile formulate de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice BM.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamanta SRL B împotriva pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice M și Administrația Finanțelor Publice B
A fost anulat actul administrativ emis de Administrația Finanțelor Publice BMp rivind soluționarea contestației înregistrate de reclamantă sub nr.4283/4.02.2009.
S-a constatat nelegalitatea încasării la bugetul de stat a sumei de 1228 lei reprezentând taxa specială de înmatriculare achitată cu chitanța nr. -. Pârâta Administrația Finanțelor Publice BMa fost obligată să restituie reclamantei suma de 1228 lei cu dobânda legală calculată de la data achitării ei și până la restituirea efectivă.
Referitor la excepția prescripției lipsei prealabile prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004, instanța a constatat că aceasta nu poate fi primită deoarece reclamanta a solicitat restituirea unei sume de bani.
Excepția necompetenței materiale a instanței de fond a fost respinsă, făcându-se trimitere la dispozițiile art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004.
Cu privire la fondul cauzei, analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța a constatat că acesta prevede că, "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În consecință, aplicarea taxei introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
S-a concluzionat că taxa trebuie restituită întrucât s-a constatat că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, iar OUG nr.50/2008 a intrat în vigoare numai la data de 1.07.2008,fără să se substituie taxei stabilită anterior prin Codul fiscal.
Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, Administrația Finanțelor Publice emițând actul nr. 4283 din 4.02.2009,acest act, în opinia instanței de fond, trebuie anulat. Acest act constituie un act administrativ fiscal în sensul art. 41 din OG92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, astfel încât este cenzurabil pe calea contenciosului administrativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B-M solicitând admiterea acestuia, modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului a arătat că instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, art.304 pct.8 proc.civ. deoarece instanța de fond nu a analizat un act administrativ,respectiv documentul de calcul al taxei de primă înmatriculare. În condițiile în care nu a fost desființat acest act, în opinia recurentei nu se poate dispune obligarea acesteia la restituirea taxei. Se mai motivează că nu poate fi tratat ca un refuz nejustificat împrejurarea că răspunsul dat de autoritatea fiscală nu este convenabil reclamantei.
Se mai precizează că România a reconsiderat filozofia taxei de primă înmatriculare prin adoptarea OUG nr. 50/2008 în considerarea recomandărilor Comisiei Europene, a calității de semnatară a Protocolului de la și a Rezoluției adoptată de Parlamentul european la data de 11 martie 2008.Se mai precizează că chiar Curtea Europeană de Justiție recunoaște derogări de la principiul liberei circulații a mărfurilor, permițând statelor membre să instituie taxe, cu condiția ca acestea să nu aibă caracter protecționist.
Cu privire la dobânda legală arată că instanța de fond a acordat dobânda legală în temeiul art.3 din nr.OG9/2000, și de la data achitării taxei, deși aceasta contravine dispozițiilor art.117 slin.1 lit.f) din Codul d e procedură fiscală.
Examinând recursul, Curtea apreciază că sentința tribunalului este legală și temeinică, în cauza de față tribunalul reținând aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Referitor la incidența în cauză a dispozițiilor nr.OUG 50/2008, Curtea reține că potrivit art. 11 din acest act normativ,axa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.Aceste norme au fost aprobate prin nr.HG 686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Față de toate considerente reținute anterior și din care rezultă că taxa în discuție contravine normelor comunitare, nu se poate reține că reclamanta nu a fost lezată într-un drept al său prin refuzul autorității fiscale de a restitui o taxa încasată în contradicție cu normele comunitare. Prin urmare suntem în prezența unui refuz nejustificat de restituire a taxei,iar nu în mod special de anulare a unui act administrativ. De altfel aceasta rezultă cu evidență din conținutul cererii de chemare în judecată. În raport de cele reținute anterior apar ca nefondate susținerile recurentei în sensul că reclamanta nu poate obține restituirea taxei anterior cenzurării actului prin care s-a stabilit taxa de primă înmatriculare. Pentru acesta instanța a avut în vedere faptul că numai după data achitării taxei, practica judiciară s-a pronunțat că taxa de primă înmatriculare contravine dispozițiilor Tratatului UE.
În ceea ce privește dobânda acordată de către instanța de fond, se reține că dobânda reglementată de OG nr. 9/2000 este inferioară celei prevăzute de Codul fiscal, astfel că recurenta, ca parte obligată în acest sens, nu este vătămată prin această soluție. În plus,Curtea are în vedere că repararea integrală a prejudiciului suferit de către reclamantă prin lipsirea de folosința sumei de bani nu se poate realiza decât prin acordare dobânzii de la data achitării taxei de primă înmatriculare, pe de o parte, iar pe de altă parte caracterul nelegal al încasării taxei există de la momentul plății acestei taxei.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul pârâtei se vădește a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M prin Administrația Finanțelor Publice BMî mpotriva Sentinței civile nr. 850 din 06.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.EG
Dact./4ex.
12.11.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
