Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 269/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 269
Ședința publică din data de 16 februarie 2010
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta P- P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 517 din data de 12 noiembrie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str. - de la, nr. 7A, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, care depune împuternicirea avocațială nr. 8/15.02.2010 și chitanța de plată a onorariului nr. 0004/15.02.2010, lipsind recurenta-pârâtă P- P.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar recurenta, în cuprinsul motivelor de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, depunând concluzii scrise, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.
În mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă, la fila 7 dosar fond fiind depusă recipisa de transmitere prin poștă, care atestă depunerea plângerii în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Motivele de recurs invocate de pârâtă sunt neîntemeiate și privesc mai mult fondul contestației reclamantei, iar în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, aceasta s-a dispus în mod corect de către instanța de fond, pârâta fiind partea care a căzut în pretenții.
După strigarea cauzei și consemnarea susținerilor apărătorului intimatei-reclamante, dar în timpul ședinței publice de judecată, se prezintă consilier juridic, din partea recurentei-pârâte P- P.
Aceasta depune delegația nr. 81964/16.02.2010 și solicită consemnarea prezenței sale în fața instanței.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta P anularea deciziei nr.105/3.07.2009, obligarea pârâtei să- soluționeze contestația pe fond, precum și suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea irevocabilă a contestației.
In motivarea cererii, s-a arătat că pârâta a emis decizia de impunere nr. -/12.05.2009, ce i-a fost comunicată la data de 12.05.2009, pe care a contestat-o, contestația fiind comunicată prin poștă la data de 11.06.2009, însă prin decizia nr. 105/2009 contestația a fost respinsă ca tardivă.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de tardivitate a plângerii prealabile, arătând că reclamanta a depus contestația cu nerespectarea termenului de 30 de zile.
La termenul de judecată din 3.11.2009, tribunalul a calificat excepția invocată ca fiind o apărare pe fond - în susținerea deciziei nr. 105/2009, prin care contestația reclamantei a fost respinsă ca tardivă.
Prin sentința nr. 517 din data de 12 noiembrie 2009 Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta P, a anulat decizia nr. 105/30.06.2009 emisă de pârâtă, obligând-o pe aceasta din urmă să soluționeze pe fond contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere anuală nr. -/12.05.2009.
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de suspendare a executării deciziei de impunere precizată anterior, ca neîntemeiată, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că pârâta a emis decizia de impunere anuală nr. -, care a fost comunicată reclamantei, sub semnătură, la data de 11.05.2009 (fila 26). Reclamanta a formulat contestație împotriva acestei decizii de impunere, pe care a depus-o la poștă în data de 11.06.2009 (conform facturii nr. -/11.06.2009), însă prin decizia nr. 105/3.07.2009 pârâta a respins contestația, ca tardiv formulată.
Referitor la acest aspect, tribunalul a constatat că termenul de depunere a contestației este, conform art. 207 alin. 1 din nr.OG 92/2003, de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ-fiscal. Totodată, conform art.2 alin. 3 din nr.OG92/2003, acest act normativ se completează cu Codul d e procedură civilă.
Tribunalul a considerat că termenul de 30 de zile, precizat anterior, este un termen de procedură, întrucât se referă la un act de procedură, respectiv la contestația formulată conform art. 205 din nr.OG 92/2003, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 101 și art. 104 Cod pr.civilă.
Ca urmare, raportat la data comunicării deciziei de impunere (11.05.2009), tribunalul a considerat că reclamanta a depus contestația în ultima zi a termenului de 30 de zile, calculat conform art. 101 alin. 1 din Cod pr.civilă, astfel că în mod greșit pârâta a respins-o ca tardivă, decizia nr. 105/2009, fiind nelegală și netemeinică.
Cu privire la cererea de suspendare executării deciziei de impunere, tribunalul a constatat că reclamanta nu a invocat și nu a dovedit existența vreunor motive temeinic justificate și a unei pagube iminente care să impună suspendarea, devenind astfel incidente dispozițiile art. 1169 Cod civil, astfel că în baza art.2 al. 1 lit.t) si ș) și art.14 din Legea nr. 554/2004, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Impotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat recurs pârâta P - P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că reclamanta s-a adresat organelor fiscale, prin adresa nr. 36836/15.06.2009, prin care contesta decizia de impunere anuală pentru veniturile din transferul proprietăților imobiliare nr. -/12.05.2009 și solicita anularea impozitului în sumă de 3.492 lei la care a fost obligată, considerând că în cauză nu a operat un transfer de proprietate.
Recurenta susține însă că reclamanta a depus contestația peste termenul legal de 30 de zile de la primire deciziei din data de 12.05.2009, contestația fiind înregistrată la P la data de 15.06.2009.
În termenul legal, Serviciul Soluționare Contestații din cadrul Pas oluționat contestația reclamantei, prin decizia nr. 105/30.06.2009 fiind respinsă contestația ca nedepusă în termenul legal.
Cu privire la cheltuielile de judecată la care pârâta a fost obligată prin sentința pronunțată de instanța de fond, recurenta consideră că acestea au fost acordate în mod eronat, întrucât, potrivit art. 10 din nr.OG 92/2003, reclamanta "avea obligația să coopereze cu organele fiscale în vederea determinării stării de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de către acesta, în întregime, conform realității și prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sunt cunoscute." Reclamanta avea, așadar, posibilitatea să lămurească situația sa fiscală direct la sediul AF. P și să soluționeze astfel inadvertențele apărute în dosarul său fiscal.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii și a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, până la achitarea integrală a debitelor pe care reclamanta le are la bugetul general consolidat al statului.
Intimata-reclamantă a depus la dosar concluzii scrise, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a apreciat în mod just și legal cauza dedusă judecății, arătând că în cauză, în procedura prealabilă administrativ-fiscală, contestatoarea a depus contestația în ultima zi a termenului de 30 de zile, care se calculează conform art. 101 alin.1 Cod pr.civilă. S-a apreciat corect că termenul de depunere a contestației este de 30 de zile conform art. 207 alin.1 din nr.OG 92/2003, care se completează cu dispozițiile Codului d e procedură civilă.
În acest caz, recurenta a interpretat eronat în procedura prealabilă fiscală textul de lege sus-amintit, calculând greșit termenul de 30 de zile, precizat anterior,
care este totuși un termen de procedură, deoarece se referă la un act de procedură -contestația formulată în baza art. 205 din nr.OG 92/2003.
În aceste condiții organul fiscal trebuia să interpreteze modalitatea de calcul a termenului de 30 de zile conform art. 101 alin.1 și art. 104 Cod pr.civilă, în principal nu se pune în calcul ziua comunicării și ultima zi când se împlinește calendaristic acest termen.
În consecință, organul fiscal a calculat greșit acest termen și a apreciat eronat că cererea formulată este tardivă, decizia nr. 105/2009 fiind nelegală și netemeinică, în opinia justă a instanței de fond.
Referitor la cheltuielile de judecată acordate reclamantei de către instanța de fond, criticile recurentei sunt neîntemeiate deoarece plângerea fiscală formulată a fost admisă, recurenta căzând în pretenții, este evident că în baza art. 274 Cod pr.civilă datorează cheltuieli de judecată părții care a suportat aceste cheltuieli pentru desfășurarea procesului respectiv.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P- P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 517 din data de 12 noiembrie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str. - de la, nr. 7A, jud.
Obligă recurenta P- P să plătească intimatei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 4ex./ 3.03.2010
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
