Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2839/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2839
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Eleonora Gheța
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNî mpotriva sentinței civile nr.1853 pronunțată în data de 19 iunie 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimatele, ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU având ca obiect anulare act de control taxe și impozite-taxă de poluare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă apărătorul recurentei consilier juridic, care depune delegație de reprezentare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 04.09.2009 se înregistrează din partea intimatei Administrația Fondului pentru Mediu întâmpinare.
Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentanta recurentei, care învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea din oficiu invocă excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea recursului și pune în discuția părții litigante excepția invocată.
Reprezentanta recurentei arată că lasă la aprecierea instanței să se pronunțe asupra acesteia.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1853 pronunțată la data de 19.06.2009 în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice C și respinsă cererea de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația fondului pentru Mediu.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că refuzul pârâtei de a restitui taxa de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. Astfel, OUG nr.50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, tribunalul constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import,
În consecință, se reține că în mod corect pârâta a refuzat restituirea taxei de poluare achitate de reclamantă, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a fost respinsă.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice C- susținând că hotărâre este în parte netemeinică și nelegală. Astfel, în argumentare arată că respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive este greșită în contextul în care taxa este gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu și raportat la împrejurarea că nu s-a înțeles să se atace modul de calcul efectuat de autoritatea fiscală.
Referitor la excepția inadmisibilității arată recurenta că s-a omis analiza motivelor pe care le-a invocat în susținere respectiv faptul că a fost emis un act de calcul al taxei de poluare ce nu a fost atacat, că actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul a taxei de poluare care constituie titlu de creanță iar atâta timp cât decizia de calcul nu a fost desființată reclamantul nu se putea adresa instanței cu o cerere de restituire și nu se poate vorbi de un refuz nejustificat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1853/19.06.2009, recurată în prezentul dosar, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
Pe cale de consecință, nici o obligație de natură pecuniară nu a fost stabilită de către instanță în sarcina acestei părți pentru a justifica un eventual interes în promovarea căii de atac respectiv a recursului.
Interesul reprezintă o condiție de exercitare a acțiunii civile ( și implicit a căilor de atac ) și el trebuie să fie născut, legitim și actual pentru a putea fi apreciat ca justificat într-o cauză.
În speță, se constată că nu justifică un astfel de interes în promovarea și susținerea recursului astfel încât excepția ridicată din oficiu de C este apreciată ca întemeiată, impunându-se admiterea ei.
Față de soluția dată cu privire la excepție, celelalte apărări formulate de către recurentă nu se mai impun a fi analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca lipsit de interes recursul declaratde Administrația Finanțelor Publice C-împotriva sentinței civile nr.1853 din 19.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
5 ex./17.11.2009
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș, Eleonora Gheța
