Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2870/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2870/2009
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac
GREFIER - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.Z, împotriva sentinței civile nr. 1700/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul și pe recurent, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1700 din 05.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Z și în consecință a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1703,94 lei, reprezentând taxa de primă înmatriculare, precum și la plata dobânzii legale prevăzută de art.124 Cod procedură fiscală începând cu data plății și până la plata restituirii efective.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, reclamantul a achiziționat un autoturism marca VOLKSWAGEN, autoturism care era înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene. Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, i s-a întocmit o fișă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat echivalentul în lei a sumei de 1703,94 lei cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice a mun. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul a observat, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. A rezultat din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
De asemenea, nu au putut fi reținute nici susținerile pârâtei privind aplicarea dispozițiilor art. 11 din OUG nr. 50/2008, pe de o parte dat fiind faptul că acest act normativ intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 și pe de altă parte, având în vedere incompatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar, nu se poate face o eventuală compensare între taxa de poluare și taxa prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal. Mai mult decât atât, acest act normativ nu a putut fi aplicat decât situațiilor născute după intrarea sa în vigoare, în caz contrar fiind încălcat principiul neretroactivității legii.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamant a fost una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază ca fiind nejustificat refuzul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a mun. Z de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea reclamantului privind obligarea acestei pârâte la restituirea taxei de primă înmatriculare precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale prevăzută de art.124 Cod procedură fiscală începând cu data plății și până la plata restituirii efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului în principal ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca nefondată, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a Deciziei de restituire nr.52/28.07.2008 și implicit și a adresei nr.5916/03.02.2009 emisă de Administrația Finanțelor Publice
În motivarea recursului pârâta onsideră criticabila sentința pronunțata prin prisma art. 304 punct.7. 8.9 Cod Procedura Civila si in considerarea dispozițiilor art. 3041deoarece:
* instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocate, excepție pe care o reiterează si o susține si in instanței de recurs pentru considerentele expuse in întâmpinarea depusa la dosarul cauzei, si solicită sa o admită si
* instanța de fond in mod greșit a admis acțiunea reclamatei si a obligat Administrația Finanțelor Publice S sa restituie reclamantului suma de 1703,94 lei incasa cu titlu de taxa de prima înmatriculare precum si dobânda legala prevăzuta de art. 124 Cod procedura fiscala, fără a avea in vedere următoarele aspecte si anume:
- suma de 1703,94 lei a fost achitata de reclamant cu chitanța nr.-/ 19.05.2008 reprezentând taxa de prima înmatriculare pentru autoturismul marca VOLKSWAGEN;
-conform facturii nr.-/07.05.2008emisa de _AUTOWORLD C-N către reclamant rezulta ca acest autoturisma fost fabricat in anul 2008,siachizitionat in acelasi an - 2008;
- din actele depuse de reclamant rezulta că nu este un bun second-hand importat dintr-un alt stat membru al UE,nemaifiind înmatriculat Intr-un alt stat membru UE, autoturismul fiind nou la data achiziționării.
- în mod cu totul eronat instanța a reținut ca autoturismul in cauza fabricat in anul 2008 si achiziționat de către reclamant in 07.05.2008 este un bun second-hand, motiv pentru care a reținut incidenta dispozițiilor art. 90 din Tratat, deși din actele depuse la dosar nu rezulta aceasta stare de fapt, de altfel nedovedita de către reclamant;
- din actele depuse de reclamanta rezulta ca nu este un bun second-hand importat dintr-un alt stat membru al UE, nemaifiind înmatriculat intr-un alt stat membru UE autoturismul fiind nou la data achiziționării.
- având in vedere faptul ca acest autoturism nu este un bun second-hand, nemaifiind înmatriculat in alt stat membru, in cauza nu sunt incidente prevederile art. 90 din Tratat, in privința acestei sume, taxa de prima înmatriculare a fost in mod legal perceputa. In acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel Cluj in Decizia Civila nr. 343/28.01.2009 pronunțata in dosar nr- pe care o anexam in xerocopie.
In concluzie, toate alegațiile referitoare la încălcarea prevederilor art. 90 din Tratatul CE sunt valabile numai in măsura in care reclamantul ar fi dovedit faptul ca a plătit taxa de prima înmatriculare pentru un autovehicul second -hand provenind din UE, doar intr-o astfel de situație fiind prezenta premisa aplicării prioritare a textului art. 90 par. 1 din Tratatul CE.
Referitor la acordarea de către instanța de fond a dobânzii legale conform
art. 124 Cod procedura fiscala, arată următoarele:
Prima instanța a dispus restituirea taxei achitate si dobânda conform art. 124 Cod procedura Fiscala, articol care nu este incident in speța de deoarece:
*aplicarea dispozițiilor art. 124 cod procedura fiscala are loc doar atunci când are loc o restituire benevola a unor sume datorate bugetului general consolidat al statului.tocmai pentru ca "dobânda fiscala "excede noțiunii de dobânda legala al cărei conținut este stabilit prin OG nr. 9/2000.
* Potrivit art. 1084 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi "pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit".
*Conform art. 1088 cod civil "la obligațiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala, afara de regulile specia le în materie de comerț, de fideiusiune si societate.
*0 astfel de dobânda nu poate fi calculata decât in condițiile stabilite prin OG nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, act normativ care face distincție doar intre raporturile de natura comerciala si cele de natura civila.
În concluzie, in situația in care se va aprecia ca acțiunea reclamantului este fondata, consideram ca acesta are dreptul sa i se restituie suma achitata ca taxa de prima Înmatriculare si dobânda legala la aceasta conformOG nr. 9/2000si nu conform art. 124 cod Procedura Fiscala, dar de la data la care a solicitat restituirea acesteia conform prevederilor art. 1088 Cod civil (04.07.2008 - cererea de restituire depusa la. Z).
de considerentele expuse si având in vedere si practica judiciara pe care o anexează in xerocopie, solicită ca prin hotărârea sa se modifice sentința recurata in sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant în principal ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca nefondată, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a deciziei și adresei emise de P
Intimatul reclamant deși legal citat nu a depus la dosar întâmpinare așa cum avea obligația potrivit art. 308 alin. 2.pr.civ.
Analizând recursul Curtea urmează să constate că este fondat dar nu pentru motivele invocate de recurentă ci pentru cele reținute din oficiu de către C, în armonie cu dispozițiile art. 306 alin. 2.pr.civ. rap la art. 304 pct. 9.pr.civ.
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a, că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat, să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Art. 90 din Tratatul reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată s-a referit la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
Cu alte cuvinte, instituirea criteriului " primei înmatriculări în România " conferă taxei speciale un caracter anticomunitar, care să depindă de proveniența geografică sau națională a autoturismelor, doar în situația în care este vorba despre o măsură protecționistă sau de discriminare negativă a autovehiculelor second hand provenite din alte state membre, aflate la prima înmatriculare în România, în comparație cu autovehiculele folosite provenite din România, aflate în aceeași situație de primă înmatriculare în România. Doar într-o astfel de ipoteză se poate afirma cu succes încălcarea art. 90 din Tratatul
Aplicând cauzei aceste linii directoare, rezultă că, pentru a dovedi temeinicia acțiunii sale, întemeiate în drept pe prev. art. 90 din Tratatul CE, reclamanta ar fi trebuit să depună la dosarul cauzei dovada provenienței comunitare a autoturismelor în litigiu, respectiv a faptului că suma în litigiu a fost achitată la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismelorsecond-handimportate dintr-un alt stat membru al Uniunii.
Or, analizând actele depuse în probațiune, Curtea constată că o astfel de dovadă nu a fost făcută, reclamanta adoptând un comportament procesual care încalcă prevederile art. 129 alin. 1.pr.civ.
Pentru a statua astfel, s-a luat în considerare faptul că, deși prima instanță a reținut că la data achiziționării autoturismului acesta era înmatriculat intr-un stat membru al Uniunii Europene, nicio dovadă nu a fost administrată în acest sens.
Niciun înscris depus in probațiune nu dovedește faptul ca autoturismul a fost înmatriculat anterior achiziționării într-un stat membru al UE sau, altfel spus că este vorba despre un autoturism,second-hand, Dimpotrivă, autoturismul a fost achiziționat la data de 07.05.2008, în baza facturii fiscale seria - - nr. - din 7 mai 2008 ( 38 dos. fond), iar conform certificatului de înmatriculare depus în probațiune la dosarul instanței de fond a fost fabricat în același an 2008 (32), evident, anterior achiziționării. faptul ca autoturismul a fost cumpărat la un interval foarte scurt de timp după producerea bunului (a fost cumpărat la 7 mai 2008, fiind fabricat în același an) precum și faptul ca nu există dovada ca a fost înmatriculat într-un stat membru al UE ori anterior achiziționării, rezultă într-o maniera lipsita de echivoc faptul că este vorba despre un autoturism nou. Or, autoturismele noi erau deopotrivă supuse taxei de prima înmatriculare, indiferent daca erau achiziționate din România sau din alt stat al Uniunii Europene, fiind astfel exclusa orice discriminare care sa poate fi calificat drept măsura cu efect echivalent restricțiilor la libera circulație a mărfurilor. Astfel, conform art. 214 indice 2 din Codul Fiscal, in forma in vigoare pana la data adoptării OUG 50/2008,taxele speciale se stabilesc cu ocazia primei înmatriculări in România, încălcarea dreptului comunitar care este cenzurata în mod constant in practica instanțelor judecătorești, se referă doar la autoturismele second-hand, deoarece taxa de prima înmatriculare era aplicată doar autoturismelor second-hand înmatriculate si cumpărate din alte state, nu si autoturismelor second hand înmatriculate deja în România. Cu privire la autoturismele noi, așa cum s-a arătat mai sus, taxa era deopotrivă datorată indiferent de locul achiziționării, așa încât orice încălcare a dispozițiilor art. 90 din Tratatul CE este exclusa.
Pentru toate aceste considerente, nefiind incidente în cauză prev. art. 90 din Tratat, Curtea constată că taxa de primă înmatriculare a fost în mod legal percepută, reclamanta având la dispoziție calea procedurală reglementată de OUG nr. 50/2008, pentru a obține, parțial, restituirea cuantumului achitat cu acest titlu.
Pe cale de consecință, în baza prev. art. 304 pct. 9 și art. 312.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâta Administrației Finanțelor Publice C împotriva sentinței civile nr. 1700/05.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o va modifica în tot, în sensul respingerii, în întregime, a acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice Z, împotriva sentinței civile nr. 1700 din 05.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că respinge cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamantul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact./
4 ex/25.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Monica Diaconescu, Delia Marusciac
